454 matches
-
de a o picta pe domnișoara Christina în stilul său propriu. Domnișoara Christina se află în planul central al tabloului lui Dimitrie Gavrilean; tânăra femeie are părul auriu, o pălărie mare, o rochie într-o combinație de albastru, maro și cărămiziu, o umbreluță. Figura personajului este una tristă, contrastând cu silueta în aparență liniștită. Fundalul este format din câmpia dunăreană, atinsă de arșiță, și conacul familiei, schițate rudimentar. Decorul natural este prezentat în amurg, culorile închise (roșu și negru) dându-i
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
cu motivul șuviței de frânghie reliefat, arse în cuptoare sau la soare (cultura Clănița), funduri de vase sgrafitate și smălțuite cu reflexii aurii și verde închis, ori în nuanță brună (a doua jumătate a sec. XV-XVI), un picior de vas cărămiziu în angolă albă și urme de decor verde (sec. XVI), cahle (sec.XVI - XVIII), torți de oale cu mărci de proprietate incizate cu unciale cirilo-române (sec.XVII - XVIII), discuri britoconice și circulare smălțuite cu baza circulară sau crestată și purtative
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
numai în pădure. În plus, amanitele au volvă cu bulb, sunt de miros diferit și nu au lamele roze care se colorează la maturitate maroniu până negru. "Inocybe erubescens" este în tinerețe alb, schimbă însă repede culoarea și se pătează cărămiziu la tăiere, apăsare sau rupere. Ciupercile de bălegar se pot consuma fierte, oprite, prăjite, crude sau uscate, fiind deosebit de gustoase. Ele pot fi pregătite ca ciulama, de asemenea împreună cu alți bureți sau adăugate la un sos de carne. Gustoase sunt
Ciupercă de bălegar () [Corola-website/Science/335027_a_336356]
-
femei și biserică pentru bărbați terminate spre răsărit, în prelungire, cu un altar poligonal în cinci fețe. La exterior pereții sunt tencuiți cu mortar de var și nisip, și văruiți. Acoperișul este învelit cu tablă fălțuită și vopsită în roșu cărămiziu. Căpriorii acoperișului sunt vizibili sub streașină. Pe latura sudică, streașina este întărită de o diagonală cu crestături decorative. Prin acoperiș, peste pridvor, este înălțat un turn scund cu un mic foișor pentru un clopot și o toacă de fier, acoperit
Biserica de lemn din Butoiești () [Corola-website/Science/308652_a_309981]
-
din ordinul anseriformelor, cu caractere intermediare între rațe și gâștele. Ei cuibăresc în Delta Dunării și pe malurile lacurilor Dobrogene. <br> Călifarul roșu măsoară între 61-67 cm având o greutate de 1,2 - 1,6 kg. Caracteristica sa este penajul cărămiziu. <br> <br> Rața este o pasăre acvatică cu ciocul lat și turtit, cu trunchiul scurt și îndesat, și cu picioarele scurte, localizate în partea posterioară a trunchiului, mai mică decât gâsca sau lebăda. Trăiește atât în ape dulci cât și
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
descoperite în cripta au fost găsite în încăperea de la subsol. Este vorba de două vase de ofranda: un castron negru-cenusiu, caracteristic secolului IV-V, cu urme de mortar, dovadă a depunerii sale în momentul construirii criptei și un vas globular, cărămiziu, cu fundul rotund specific ceramicii române târzii, din secolele V-VI. Cei patru martiri - Zoticos, Attalos, Kamasis, Filippos - sunt amintiți de unele din martirologiile creștine că au pătimit pentru Hristos la Noviodunum (Isaceea) în Scythia Minor în ziua de 4
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
locuri ca buretele de mai dar este ceva mai mică. Carnea miroase aromatic-dulce, având un gust plăcut, la bătrânețe amărui; buretele conține o doză mare de muscarină), "Entoloma sinuatum" sin. "Rhodophyllus sinuatus" (Ciuperca pieptănușului), "Inocybe erubescens" sin. "Inocybe patroullardii" (Burete cărămiziu) respectiv "Inocybe geophylla" (foarte otrăvitor, lamele albicioase, mai târziu ocru-maronie, nu decurente la picior, miros tipic foarte dezgustător; conține o doză mare de muscarină). Morărița poartă ca denumire populară între altele același sinonim ca buretele lui Sfântu’ Gheorghe (nicorete), fiind
Morăriță () [Corola-website/Science/336700_a_338029]
-
din rocă au apărut ca urmare a eroziunii. Când este recent dezgropată, gresia are o nuanță alburie, dar apa curgătoare depune treptat un strat de cuarț și argilă, în continuă formare și sfărâmare. Urmele de fier conferă pietrei o nuanță cărămizie, iar cenușiul și maroul provin de la lichenii și algele acumulate în timp și arse de soare. Gresia este o rocă relativ moale, pe care eroziunea o transformă într-un praf fin ca pudra de talc. Alexander Forrest, un topometru din
Parcul Național Purnululu () [Corola-website/Science/332057_a_333386]
-
lui Mesia, legată de restaurarea națională a Israelului, și de judecata lumii. Prin profetul s-a scris, în Daniel 8:14, o profeție cu privire la îndeplinirea Zilei Ispășirii în Sanctuarul din rai de către Mesia. Conform Talmudului, a fost legat un ștreang cărămiziu în jurul țapului ispășitor. Acest ștreang s-a raportat să devie alb precum capra a fost condusă departe de oraș. În Talmudul Babilonian, Yoma 39, rabinii raportează că pentru ultimii cincizeci de ani înainte de distrugerea celui de-al II-lea Templu
Yom Kippur (mesianic) () [Corola-website/Science/324031_a_325360]
-
și sedimente paleozoice triasice și jurasice, cutate în orogeneza hercinica și kimmerică veche. În partea de nord a arealului în triasic, pește fundament s-au depus gresii, argile vișinii, calcare și dolomite, peste care se găsesc formațiuni jurasice cu argile cărămizii cu gresii și calcare organogene, ce au un caracter discontinuu. Peste acestea apar depozite subțiri paleogene medii și sarmațiene alcătuite din calcare, marne, argile și nisipuri. În partea sud, depozitele sarmațiene sunt foarte subțiri și cuprind argile marnoase și nisipuri
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
din care se distinge numai: "„Aciestă S. Cruce sau făcutu de Toader...”". Biserica de lemn din Mănăstioara este construită din bârne de stejar și acoperită cu tablă. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri dispuse vertical și vopsite în culoarea cărămizie. Acoperișul are două streșini, după felul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi la ucraineni. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului decroșată și absidele laterale poligonale, ușor deformate. Altarul are o formă pentagonală, având
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
Hectare" (2 km SE de oraș) s-au identificat urmele unei așezări datând din sec. IV d.Hr. formată din bordeie rectangulare (2,80 x 4,50 m), în care s-au găsit vase de ceramică din pastă cenușie sau cărămizie, lucrate la roată cu linii de decor incizate. Pe malul stâng al râului Vedea a fost descoperită o așezare veche românească datând din sec. VIII-XI. Deci, viața a început pe acest teritoriu din zorii istoriei și s-a perpetuat, dezvoltat
Alexandria, România () [Corola-website/Science/298015_a_299344]
-
culturii precucuteni. Această vatră a continuat să fie locuită, aici descoperindu-se și o necropolă cu două morminte de incinerație, datând din sec. IV-III a. Hr. (Latène). Aici s-au descoperit resturi de ceramică, preponderent grosieră, de culoare gri sau cărămizie. Doar câteva fragmente au fost realizate din pastă fină și decorate cu crestături pe margine. Materialul arheologic aparține, cel mai probabil, culturii Noua. Alte descoperiri făcute cu prilejul asfaltării drumului județean DJ 208 Suceava - Ipotești au surprins o conductă care
Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/324914_a_326243]
-
de istorie la Liceul Teoretic Vișina, au făcut cercetări de teren în bazinul superior al Neajlovului, descoperind : - pe terasa dreaptă a râului Neajlov, a fost identificată o așezare, unde s-au găsit fragmente de oală cu pereții groși, din pasta cărămizie, lucrate la roată ; - din extremitatea de NV a perimetrului locuibil al satului a fost recuperata o monedă imperiala romană, emisă de Traian ; - în punctul ‘‘Heleșteu’’ a fost identificat un cimitir medieval ; - la ‘‘Satul Vechi’’ s-au găsit : fragmente ceramice, străchini
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
capilară ceea ce înrăutățește situația în cursul episoadelor ischemice. Eozinofilele sunt mult mai puțin numeroase și nu fagocitează atât de intens. Sunt atrase mai ales de complexele antigen-anticorp, proteinele de origine parazitară sau alimentară, histamină. Granulațiile lor mari se colorează în cărămiziu cu eozina și conțin enzime, factori toxici (proteina bazică majoră) cu rol distructiv. Prin intermediul acestora au rol în apărarea contra unor paraziți mari (helminți), distrug unele celule tumorale, acționează asupra căilor aeriene la nivelul epiteliului și a mușchilor netezi ai
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
în această zonă, săpându-se un alt șanț, s-au mai descoperit două vase de factură grecească, care probabil constituie inventarul funerar al unui al treilea mormânt. Cele două vase sunt modelate din pastă foarte fină de culoare gălbuie și cărămizie. Unul are forma de askos, cu corp elipsoidal (în formă de ploscă), cu gât scurt, gura în formă de pâlnie. Toartele sunt scurte, ovale în secțiune și au o canelură longitudinală. Pe partea superioară păstrează urmele unor cercuri concentrice executate
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
de țiglă trosneau sub brațul macaralelor. Maidanele cu zgură și iarbă se trezeau adâncite de cupe și lame dințate, copacii secționați, grădinile tasate, apoi răsturnate ca niște ogoare aburinde. Era ca și cum un nebun se apucase să șteargă tot verdele și cărămiziul din oraș. Undeva la intersecția dintre privire și-asfalt se formase o rană, un crater de tablă, gudron și neuroni, prin care istoria patina, cu tot cu mine. Orice nu-mi convenea se ducea prin pâlnie: prieteni, iubite, colegi, clădiri, amintiri. Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
executând looping-uri, viraje strânse, picaje și lumănări deasupra spectatorilor involuntari. Dintre învingători, nimeni nu inspiră mai mult respect decât asul aviației germane: căpitanul de cavalerie Manfred von Richthofen, zis „Baronul Roșu“. Apariția avionului său, cu aripile vopsite în roșu cărămiziu, e invariabil salutată cu urale de-o parte și cu salve de artilerie și tiruri răzlețe de pușcă, de cealaltă. „Baronul Roșu“ pilotează un Fokker D VII cu două aripi suprapuse și crucea de fier vopsită pe burți și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și e urmărit imediat de-un avion nemțesc de vânătoare, de culoare maro. Pilotul britanic nu are de unde să știe că sub culoarea neobișnuită se ascunde chiar „Diavolul Roșu“; la urma-urmei, Baronul nu obișnuia să-și picteze aparatele în roșu cărămiziu? Dar Brown, șeful escadrilei engleze, a observat totul și zboară în ajutorul colegului său, urmărindu-l, la rândul său, pe Richthofen. În câteva zeci de secunde, cele trei aparate ajung deasupra liniilor australiene, purtate din ce în ce mai repede de vântul puternic. Aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și făcea turte pe plita încinsă sau prăjite în ceaun cu grăsime de porc. Când coboram din șaretă, luam cu mine mapa de piele, primită de la o colegă, care era secretară la primăria din Suceava. Eram foarte mândră de mapa cărămizie, cu etichetă pe care scria Tedora Țâru - primar și secretar al Comitetului Comunal de partid. Într-unul din multele buzunare ale mapei aveam legitimațiile și buletinul, iar în altul pixuri, creioane și stiloul care mi se spusese că are peniță
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
cedat locul din dormitor lui Granum, cel care lucra la Kinsman, când deja Comisarul nu se mai ridica aproape deloc din pat și nu mai recunoștea aproape pe nimeni chiar și când era treaz. Dar a recunoscut obrajii de burete cărămiziu ai bătrânului bocitor în lumina de doisprezece wați dată de un bec acoperit cu prosopul și a spus, „Du? Înseamnă că am dormit mai mult decât am crezut.“ Replică pe care Einhorn a repetat-o de nenumărate ori apoi, pomenindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
ce din lipsă de fonduri întârzia să-și facă datoria. Avocatul, întocmitor al actului, fu cel care ne conduse. Era o casă cu trei-patru odăi, ferestrele, în afară de cea dinspre stradă, dădeau în curtea lungă, dreptunghiulară, poarta era de lemn, vopsită cărămiziu, hârșită de timp. Clădirea, puțin joasă, cu multele-i ferestre, părea un șir de case lipite una de alta, cum se puteau vedea în alte cartiere, de obicei mărginașe. Soarele bătea călduț în dimineața de primăvară. Avusesem impresia că răsărise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
clădirea de beton a șefilor. În Sala de ședințe (așa scria pe o plăcuță bătută În cuie deasupra ușii) se dereticase În acea după-amiază. Tuburile arse de neon fuseseră Înlocuite de electricieni, o femeie legată la cap cu o basma cărămizie strânsese pânzele de păianjen de pe tavan cu o mătură legată de o prăjină lungă; fuseseră spălate geamurile, perdelele și pereții zugrăviți În partea de jos cu vopsea-ulei; la ferestre apăruseră un fel de draperii dintr-o țesătură cenușie, aspră, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
votiv al domnului 22. Portretul lui Miron vodă Barnovschi a fost așezat, pe actul din 12 decembrie 1627, în colțul din dreapta sus. Domnul este reprezentat în picioare, semiprofil, ținând în mâna dreaptă chivotul, iar mâna stângă un hanger de culoare cărămizie; îngerul, coborât din ceruri (cerul este figurat sub forma unui arc de cerc) și îmbrăcat în auriu, este intercesorul, pentru că hramul la care este închinată ctitoria este Învierea Domnului. Hramul marii Biserici de la Ierusalim este pictat în centrul părții de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
abordează suprafețe de mari dimensiuni, bine susținute compozițional și deosebit de expresive în desfășurările de planuri și de mișcări ale personajelor (Ștefan Vodă la Podul Înalt, Insurecția marinarilor la 23 august 1944). Uimitor este și dozajul ritmat al culorii, alternanța roșurilor cărămizii și al griurilor ce par să indice un instinct de muralist, o sensibilitate specială pentru regia tonurilor în dialog cu desenul viguros, plin de nerv ce exaltă detaliile semnificative.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]