260 matches
-
la Poiana Secuilor. Traseul mă coboară printr-un drumeag maroniu de pământ, pătruns pe-alocuri de vârfuri de piatră lustruită de ploi și smocuri de iarbă, oaze de verde persistent până-n iarnă și dincolo... Dar șirul visării se rupe. Alături de cărăruie, la câțiva coți în josul curmăturii, o tânără își privește a durere și neputință glezna, pesemne luxată... Grăbesc pasul, atras de imperiul necesității de-a da un prim-ajutor, mai ales că un scâncet subțirel de suferință mă-ndemnase. După imobilizarea
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Modele > PĂRINTELE GHEORGHE BÂRJOVANU. OAMENI CUMSECADE! Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1723 din 19 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Atunci când m-am apucat să scriu cartea" Oameni cumsecade. Cărărui intersectate" m-am gândit că, lungind așteptarea ca să văd dacă nu cumva se mai schimbă faptele și oamenii, ar fi improbabil ca rândurile cărții să-și mai găsească rostul, deoarece ies din cotidian. Este însă inexactă presupunerea, ba mai mult
PĂRINTELE GHEORGHE BÂRJOVANU. OAMENI CUMSECADE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372604_a_373933]
-
foarte curat, ca să devină cum e cristalul, spre a o săruta razele soarelui la intrare, nu petele șiroaielor. Pe o astfel de fereastră ar trebui să intre, curat, frumos și luminos, chipurile oamenilor de valoare, protagoniști ai cărții "Oameni cumsecade. Cărărui intersectate" pe care am lucrat-o cinstit, dar nu doar ei, ci toți asemenea, care, din diverse motive nu sunt integrați în rândurile mele trudite ca să interzic a se da petei un nume. Ascultarea și vederea repetată a unor manifestări
PĂRINTELE GHEORGHE BÂRJOVANU. OAMENI CUMSECADE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372604_a_373933]
-
amiezii ajunseră la poalele munților lângă un izvor cu apa limpede și rece ca gheața. Traversară zone stâncoase, apoi se afundară pe cursul unui râu ce se revărsa în cascade și se învolbura la vale. Înaintară cu dificultate pe o cărăruie făcută de animalele sălbatice. Treptat pătrunseră în niște chei prăpăstioase printre care se zărea un petic de cer și câțiva brazi răzleți cocoțați pe stânci. Se strecurară cu grijă pe lângă peretele abrupt și umed. După un timp valea se deschise
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
ce minune are lângă el ? Copiii născuți din flori se zice că sunt frumoși și deștepți...și Ilie e născut din flori... Iar Ilie !, Doamneee, nu mi-l mai scoate așa des în față... Pe seară urc dealul pe o cărăruie îngustă și îmi iese în cale o țigancă. Transcriu tot dialogul pentru pitorescul lui. ,,Hai să-ți dea piranda cu ghiocu, prințeso, că frumoasă te-a mai făcut mă-ta ! Stai jos aici pe buturuga asta și dă-mi mâna
EXCURSIA, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373201_a_374530]
-
e convinsă că simte acesta și își ia îngăduința de a vorbi în numele său : ”Tiară când a-nstrălucit pe frunte,/ O, Domnul meu, că sunt, am înțeles, / Născutul cel mai scump, cel mai ales, / Istorii nemurite ce-o să-nfrunte./ Grăbit, pe cărăruia de Lumină, / Am însorit pe-acei ce, dragi îmi sunt,/ Boboc al fericiri pe pământ/ Rodi-voi sentimente ce alină./ Iubirii cu iubire voi răspunde, / Extaz voi dărui eu, Dorador,/ Lăuntric dor ”l-îngemănând cu dor,/ Brodând fior din lacrime
CĂRTICICĂ PENTRU TONI DE MARIA NICULESCU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379796_a_381125]
-
era ziua de lungă prin Bercul cela mirosind a reavăn, a viorele și lăcrămioare, a acăți înfloriți și înmiresmași ce semănau cu candelabrele catedralelor din cărțile noastre de povești. Cunoșteam aici fiecare copac, fiecare cuib de pasăre, fiecare scorbură, fiecare cărăruie ce șerpuia până-n inima crângului celuia de copaci semețiți cu capul spre cer și având la picioare covoare de flori. Poate că aici era locul ascunsului izvor din fericita noastră copilărie care a umplut cu preaplinul său însetata fântână a
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
vară... primăvară" și melodia ,, Mai lin, dorule,mai lin", Premiul I - Iulian Ștefan Pavel - elev la anul III, Școala Populară de Arte Buzău, care a cântat doina „Drumu-i lung, pe el ma duc” și o melodie superbă din zona Siriului - „Cărăruie, cărăruie”, Premiul II - Daiana Ivașcu, clasa XI-a , Bucovina, a căntat „Doruri multe sunt pe lume” și instrumental (la drâmbă) „Huțulca”. În gală a cântat Rodica Ioniță Grosu, care a câștigat Premiul I la Secțiunea ”Rapsozi”. În toate serile (când
TINEREŢEA, FLOAREA MIRESMATĂ A VIEŢII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362171_a_363500]
-
primăvară" și melodia ,, Mai lin, dorule,mai lin", Premiul I - Iulian Ștefan Pavel - elev la anul III, Școala Populară de Arte Buzău, care a cântat doina „Drumu-i lung, pe el ma duc” și o melodie superbă din zona Siriului - „Cărăruie, cărăruie”, Premiul II - Daiana Ivașcu, clasa XI-a , Bucovina, a căntat „Doruri multe sunt pe lume” și instrumental (la drâmbă) „Huțulca”. În gală a cântat Rodica Ioniță Grosu, care a câștigat Premiul I la Secțiunea ”Rapsozi”. În toate serile (când s-
TINEREŢEA, FLOAREA MIRESMATĂ A VIEŢII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362171_a_363500]
-
2014, Ediția a X-a a obținut Premiul I la Secțiunea „Muzică Populară”.Este elev în anul III, Școala Populară de Arte Buzău, și a cântat doina „Drumu-i lung, pe el ma duc” și o melodie superbă din zona Siriului - „Cărăruie, cărăruie”. După cum vedeți, tânărul Iulian Ștefan Pavel este și un talentat poet, despre care veți mai auzi în viitor, moment prielnic pentru mine a-l felicita și să-i urez succes atât ca solist de muzică populară, cât și în
TEFAN PAVEL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362219_a_363548]
-
Ediția a X-a a obținut Premiul I la Secțiunea „Muzică Populară”.Este elev în anul III, Școala Populară de Arte Buzău, și a cântat doina „Drumu-i lung, pe el ma duc” și o melodie superbă din zona Siriului - „Cărăruie, cărăruie”. După cum vedeți, tânărul Iulian Ștefan Pavel este și un talentat poet, despre care veți mai auzi în viitor, moment prielnic pentru mine a-l felicita și să-i urez succes atât ca solist de muzică populară, cât și în domeniul
TEFAN PAVEL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362219_a_363548]
-
2014, Ediția a X-a a obținut Premiul I la Secțiunea „Muzică Populară” . Este elev în anul III, Școala Populară de Arte Buzău, și a cântat doina „ Drumu-i lung, pe el ma duc” și o melodie superbă din zona Siriului - „Cărăruie, cărăruie”. După cum vedeți, tânărul Iulian Ștefan Pavel este și un talentat poet, despre care veți mai auzi în viitor, moment prielnic pentru mine a-l felicita și să-i urez succes atât ca solist de muzică populară, cât și în
DESPRE MAMA, (AUTOR, ELEVUL IULIAN ŞTEFAN PAVEL) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377740_a_379069]
-
Ediția a X-a a obținut Premiul I la Secțiunea „Muzică Populară” . Este elev în anul III, Școala Populară de Arte Buzău, și a cântat doina „ Drumu-i lung, pe el ma duc” și o melodie superbă din zona Siriului - „Cărăruie, cărăruie”. După cum vedeți, tânărul Iulian Ștefan Pavel este și un talentat poet, despre care veți mai auzi în viitor, moment prielnic pentru mine a-l felicita și să-i urez succes atât ca solist de muzică populară, cât și în domeniul
DESPRE MAMA, (AUTOR, ELEVUL IULIAN ŞTEFAN PAVEL) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377740_a_379069]
-
cu chinurile lor. 115 Se duse-apoi printre castéle și cetăți clădite din oțel arzînd. Apoi zărit-a chipurile tigrilor și Leilor 161, oameni decăzuți. Și multi în șerpi și-n viermi, întinși enorm de lungi Peste țarina mohorîtă și întinate cărărui, îi ațin calea Afară trasă dintr-un adînc în altul, țesuta de dihanii cu șolzi 120 Și mari spinări sau înzeuate-n coji de fier, sau de arama, Ori de aur; un chin scînteietor ce strălucește, șúieră cu veșnică durere
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de la ospăț cu coșuri daurite, urmează, 715 Un înfocat cortegiu, precum atunci cînd soarele în coaptele podgorii cîntă. Apoi Luváh statu naintea linului de struguri; toți fiii săi cei înfocați Strigînd adus-au pline Harabalele; furioși tigrii se joacă-n Cărăruile care cu clinchet sună; lei înfuriați cîntă al bucuriei cîntec Roților de aur ce se-nvîrtesc peste a cerurilor pardoseala, si toate 720 Satele lui Lúvah sună; și cărămizile de aur ale satelor Răspund viorilor, micilor tobe, fluierului, flautului, lirei și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
conferind narațiunii atributele oralității. Fără a apăsa pe pedala moralizării, se urmărește, adesea cu rezolvări narative surprinzătoare, transmiterea unei învățături. Căutând mereu să facă mesajul înțeles de cei mici, S. se „copilărește” inteligent și cu folos pentru lectorii săi. SCRIERI: Cărăruie albă, Chișinău, 1974; La menagerie, Chișinău, 1974; Dincoace de poveste, Chișinău, 1977; Greu mai cresc bărbații, Chișinău, 1978; Ispita, Chișinău, 1980; Viceversa hop, Chișinău, 1981; Lu-ma-me jo-vi-sâ-du sau Micu cel tare din grupa mare, Chișinău, 1984; Ce te-nvață o
SCOBIOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289569_a_290898]
-
mult printr-o ușoară voalare a peisajului în amintire. Pigmentată de dor este și rememorarea figurilor dragi (mama, tatăl, iubita) ori a câtorva episoade ale copilăriei. S. încearcă o apropiere mai mare de simbolism, dar nu izbutește, în poezii precum Cărăruie sau Râul, decât simple alegorii. Paradoxal, în încercările lui lirice lipsesc cu totul vocabulele dialectale, dar abundă neologismele, unele inoportun utilizate. Dacă fragmentele publicate din piesa Costa Vlahia nu pot da seama nici de dramatismul acțiunii, nici de veridicitatea personajelor
SAMARINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289453_a_290782]
-
fi, vor fi (viitor) TESTUL NR. 16 1. Citește textul: “De dorul munților și al bunicilor, Heidi a renunțat la viața tihnită și plină de bucurii din orașul Frankfurt. S-a întors în sătucul sărăcăcios de munte. Pe măsură ce urca pe cărăruie, i se cuibări în suflet gândul că bunicuța, bătrână și oarbă, ar fi putut să moară în lipsa ei! De atâta tulburare inima îi bătea cu putere. În sfârșit, a ajuns la cabana bunicii. Tremurând, intră în casă și se oprește
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
mine, înainte de a muri. Dar cine știe dacă se va mai întoarce vreodată! (Johanna Spiry Heidi, fetița munților) 2. Scrie însușirile următoarelor substantive din textul dat: viață, sătucul, bunicuța. 3. Scrie forma pentru numărul plural al substantivelor: viață, vieți, bucurie, cărăruie, bunică, odaie, ușă. 4. Răspunde la întrebări: Care sunt personajele care apar în acest text? Din ce cauză a renunțat Heidi la viața tihnită din orașul Frakfurt? 5. Găsește câte un verb care să poată înlocui expresiile date: a aduce
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
reușite pagini și atunci când poetul reface mari mituri folclorice - Miorița și Meșterul Manole. Singurătatea artistului ca ființă de excepție, un „ales”, fatalitatea cu rezonanțele ei de descântec („Trecea nesimțind/ În inimă cum/ Trandafir de fum/ Negru se tot suie/ Fără cărăruie,/ Negru înflorește/ Nalt, împărătește”) din Baladă, Cioban murind, Manole vorbește zărilor, și, deopotrivă, reînvierea unui etos eroic, ce nu apune odată cu moartea lui Avram Iancu sau a lui Horea, Cloșca și Crișan, din Crăișor de munte, Trei umbre, noaptea, restituie
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
la Cluj și are norocul de a-l întâlni, ca elev la Școala Normală, pe profesorul Dimitrie Goga. În ultima clasă acesta îl recomandă celor de la revista „Hyperion”, care îi oferă, de altminteri, și prilejul de a debuta cu poeziile Cărăruie, cărăruie și Lacrimi. După absolvire este învățător în câteva localități rurale, mai întâi în Așchileu Mare și Vișinelu, apoi în Sălcuța și Luna de Sus. Atent la ceea ce se întâmplă în peisajul cultural al vremii, continuă să scrie și să
MOLDOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288230_a_289559]
-
Cluj și are norocul de a-l întâlni, ca elev la Școala Normală, pe profesorul Dimitrie Goga. În ultima clasă acesta îl recomandă celor de la revista „Hyperion”, care îi oferă, de altminteri, și prilejul de a debuta cu poeziile Cărăruie, cărăruie și Lacrimi. După absolvire este învățător în câteva localități rurale, mai întâi în Așchileu Mare și Vișinelu, apoi în Sălcuța și Luna de Sus. Atent la ceea ce se întâmplă în peisajul cultural al vremii, continuă să scrie și să colaboreze
MOLDOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288230_a_289559]
-
melcul, Pancevo, 1972; Prietenii mei, Pancevo, 1975; Nefire, Pancevo, 1977; Pretutindeni eu, Pancevo, 1982; Pe când creșteam, Pancevo, 1985; Medalioane, Pancevo, 1986; 1985; Vitralii, Pancevo, 1987; Încercarea de a zbura, Novi Sad, 1988; Calea scorpionilor, Novi Sad, 1989; Hai, hui, pe cărărui, Novi Sad, 1990; Vânt de răsărit, Novi Sad, 1995. Antologii: Carnavalul cuvintelor, Novi Sad, 1995. Repere bibliografice: Ioan Baba, Compendiu bibliografic. Scriitori, „Lumina”, 1996, 1, 61-62; Popa, Lit. rom. Voivodina, 269-281. C.D.
MILOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288148_a_289477]
-
semn nevăzut, larma amuți. Nu departe se auzea ceva ciudat, la început slab, slab de tot. Însă, cu cât înaintau, zgomotele deveneau din ce în ce mai clare. Bunicul aprinsese lanterna. Îi îndreptă lumina către locul cu pricina. „Miiiaaauuu!” Toată lumea putu vedea, pe o cărăruie, patru pisoiași. Fiecare cam cât pumnul unui copil. Oare, cum să fi ajuns ei aici? Ghicind întrebarea care apăruse în mintea tuturor copiilor, bunicul răspunse: Cineva, un suflet hain, i-a luat de lângă mama lor și i-a aruncat în
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
rouă, am pornit cu prietenul Ion Balan, cu șevaletele sub braț și nesațul de spațiu în suflet, în căutarea unui loc de unde să surprindem frumusețea și trăinicia peisajului din partea locului. După câteva momente de nehotărâre, am cotit-o pe o cărăruie se se ițea de lângă un ogor cu porumb și în spatele căruia se zăreau vîrfurile unor căpițe de fîn. Am urcat ceva mai sus și fără a ne sfătui, ne-am oprit aproape instantaneu amândoi în același loc. Era o fâneață
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]