323 matches
-
existența prin muncă cu brațele. O altă categorie erau țăranii mijlocași care aveau animale de muncă și utilaje pentru muncile agricole și transport, luau pământ în arendă de la cei săraci și câștigau bani de pe produsele agricole cât și din cărăușie. Cărăușia era o ocupație importantă a hudeștenilor care dispuneau de animale de tracțiune și în special de cai. Cu boii existau mai puține cazuri. Veniturile din cărăușie erau destul de importante, deși 68 68 însemnau și anumite sacrificii: foame, frig și drumuri
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
arendă de la cei săraci și câștigau bani de pe produsele agricole cât și din cărăușie. Cărăușia era o ocupație importantă a hudeștenilor care dispuneau de animale de tracțiune și în special de cai. Cu boii existau mai puține cazuri. Veniturile din cărăușie erau destul de importante, deși 68 68 însemnau și anumite sacrificii: foame, frig și drumuri destul de rele. Cărăușia se desfășura spre Dorohoi, Herța, Mamornița, Cernăuți și mai rar spre Săveni. țăranii înstăriți realizau, pe lângă veniturile de pe pământ și din diferite activități
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ocupație importantă a hudeștenilor care dispuneau de animale de tracțiune și în special de cai. Cu boii existau mai puține cazuri. Veniturile din cărăușie erau destul de importante, deși 68 68 însemnau și anumite sacrificii: foame, frig și drumuri destul de rele. Cărăușia se desfășura spre Dorohoi, Herța, Mamornița, Cernăuți și mai rar spre Săveni. țăranii înstăriți realizau, pe lângă veniturile de pe pământ și din diferite activități anexe(mori, oloiernițe, diferite ateliere). Munca țăranilor hudeșteni era în mare parte în agricultură de la 135 la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
comunei Hudești, comună care în momentul de față are cea mai mare suprafață din județul Botoșani. Lucrând pe moșia boierească au cunoscut aspecte ale vieții variate, plăcute și neplăcute. Oamenii acestui sat s-au ocupat, în general cu plugul și cărăușia, dar și cu scosul pietrei care a fost folosită la trebuințele locale și pentru alte comune sau chiar orașe. Nu este lipsit de importanță să arătăm că mai demult oamenii din satul Lupeni erau porecliți chetrari, deși acești locuitori au
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în cele mai înstărite sate de creștini și li s-au atribuit cele mai roditoare pământuri 41. În urma războiului Crimeii a fost fondată localitatea Medgidia de către Sayd-Pașa, denumită astfel în onoarea sultanului Abdul-Medjid. Principalele ocupații ale tătarilor erau: creșterea cailor, cărăușia și, mai puțin, agricultura. Uneori se instalau în apropierea satelor de creștini "pe care îi jefuiau"42. La începutul secolului al XIX-lea cea mai numeroasă populație din Dobrogea era cea turcească, înrudită prin tradiții și prin apartenența la islamism
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
-n public”, evreii formau „covârșitoarea majoritate, aș putea zice 9/10” <endnote id="(906)"/>. 6. Evreul căruțaș „Harabagii cu perciuni” Numărul mare de evrei meșteșugari și negustori din Europa Centrală și de Est a Încurajat dezvoltarea unei alte ocupații conexe : cărăușia. În această zonă se crease o Întreagă rețea de stetl-uri - târguri independente, semirurale-semiurbane, cu o populație preponderent evreiască și cu un substanțial aport economic și comercial În regiune. Acest tip de târgușor evreiesc a fost un loc important de naștere
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
târg. Acolo o vindeau și Își cumpărau materia primă. Alți meseriași Își dădeau produsele negustorilor (adesea tot evrei), pentru a fi vândute la iarmaroc. Oricum, atât mărfurile, cât și oamenii trebuiau să fie transportați. Mulți evrei s-au ocupat de cărăușie, cu cotiga, cu birja, cu droșca sau cu harabaua. Alții au devenit negustori sau chiar crescători de cai necesari transportului : „Restul de jidovi sunt geambași” <endnote id="(cf. 615)"/> ; sau : „calul e din vechime unul din obiectele de predilecție a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
doua jumătate a secolului al XVII-lea, exista la Iași o „mahala a curălarilor”, locuită și de evrei odată ce se construise acolo o sinagogă, atestată Încă din 1686 <endnote id="(5, p. 122)"/>. Arthur Koestler și A.N. Poliak includeau cărăușia printre cele câteva meserii care „au devenit virtualmente un monopol evreiesc” <endnote id=" (248, p. 160)"/>. Cei doi se refereau anume la Polonia și Lituania, dar situația din Maramureș, Bucovina, Moldova, Basarabia și Ucraina era foarte asemănătoare. În tablourile sale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
car mare și greoi - cu sau fără coviltir -, menit să transporte mai ales oameni. Într-o nuvelă publicată În 1936 (Bataguty), scriitorul polonez Stanistaw Vincenz i-a descris pe evreii hasizi din estul Galiției (de la granița cu Bucovina), care practicau cărăușia de generații. Căruțele lor mergeau atât de Încet și se opreau atât de des, Încât bataguta ajunsese să Însemne În zonă, În limba huțulă, „un molâu leneș”, iar verbul batagulilic - „a amâna la nesfârșit” <endnote id="(682, p. 302)"/>. Interdicția
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dacă transportul era organizat de un evreu, el trebuia să se asigure că și creștinii implicați se vor odihni de sabat. Iată două exemple concrete. În anul 1570, un negustor evreu din Constantinopol, Chaim Cohen, a Încheiat un contract de cărăușie cu un căruțaș român din Suceava, pentru transportarea unor mărfuri de la Constantinopol În Polonia. Un an mai târziu, același negustor a Încheiat, „În fața biroului avocațial”, un contract similar cu trei „căruțași din preajma Lvovului” pentru ca aceștia să transporte marfă, „cu caii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
instituție. O convenție în acest sens a fost încheiată în ianuarie 1936 între Regia Autonomă C.F.R. și I.G.J., prin care s-a stabilit crearea unei unități de jandarmi pentru asigurarea pazei bunurilor și materialelor din stații, depouri, ateliere, precum și controlul cărăușiei publice pe șoselele concesionate unor agenți economici privați pentru trafic de călători și mărfuri. Legiunea de Jandarmi C.F.R. a luat naștere la 10 februarie 1936, prin Ordinul de Zi nr. 67, cu un efectiv de 30 ofițeri și 400 de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
imperial al lui Selim al II-lea, din 1568, adresat amiralului flotei otomane, cadiilor din Constantinopol și comandantului fortăreței Yerni Hissar, precizează că monopolul comerțului cu vinuri pentru Moldova este în mâna evreului Josef Nassi, duce de Naxos. Contractele de cărăușie (cazul acelora din 1570, de pildă), vorbesc de posibilitățile evreilor de a transporta mărfuri din Constantinopol și până în Polonia, tranzitându-le prin toate țările Peninsulei Balcanice. Ce se poate spune după ce am înșirat aceste exemple? Angrenați în circuitul mărfurilor levantine
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Ciribiri. Statistica din 1949 arată un număr de 1474 istroromâni în 1983 populația, scade la 581. Regiunea este extrem de săracă întrucât nu dispune de terenuri pentru agricultură sau pășune. Ocupația localnicilor din cele mai vechi timpuri a fost mineritul și cărăușia cărbunelui. Peisajul natural este atractiv sub raport turistic, și prin prezența minelor unor castele feudale și palate. Originea acestui grup etnic este considerată de către istorici și arheologi a fi amestecul traco-ilizic și romanizarea ulterioară prin cucerirea romană la începutul primului
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și evocarea cuvintelor din idiomul vorbit de anturajul copilului rhinolalic. E. Pichon, demonstrează amplu că „Simbolul formează corpul material al memoriei, suportul necesar gândirii” (148; p.9). De asemenea, G. A. Miller afirmă că „limbajul execută numai un act de cărăușie a ideilor” (112; p.32). Pentru noi, „conceptul, ideea, este un rezultat al unei acțiuni comune în sistem deschis al intelectului și al catalizatorului său, limbajul”. Limbajul este un instrument nu numai de comunicare ci și de elaborare a gândirii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
moșierul, altădată mulțumit cu at(tea produse c(te avea nevoie pentru traiul său curent, să ceară tot mai multe produse țăranilor, exploat(ndu-i din ce (n ce mai tare. Alte (ndeletniciri ale populației din mediul rural cum ar fi cărăușia (transportul produselor fiind preluat acum de mijloacele moderne de transport), producția unor bunuri care acum erau produse mult mai ieftin la scară industrială (n occident etc., "...toate acestea au o foarte mare influență dizolvantă asupra (ntregii vieți materiale ș( asupra
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
existența la Țibănești a unei "velnițe" și faptul că "aici sunt cei mai buni rotari din județ", dar mai adaugă următoarele: "Comuna Gârbeș ti are, printre altele, două mori cu vapori și o velniă"; "Locuitorii se mai ocupă și cu cărăușia pentru transportarea lemnelor și facerea mangalului. În perioada interbelică numărul crescut al Întreprinzătorilor se reflectă în existența a 12 băcănii și prăvălii, 2 firme de comercializat cereale, 2 brutării, 2 crâș me, 1 ha, 2 căsăpii, 6 mori, 1 oloiniță
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
că totdeauna îi va fi alături. Având doi cai, cum puțini erau în comună, uncheșul de multe ori ne ducea lemne din pădure sau ne căra recolta de la ogoarele din Tripâreie, Șvarac sau Haraiț. Mama vroia să-i plătească pentru cărăușie, dar dânsul nu percepea acest lucru. Se simțea legat sufletește de sora sa, Maria, rămasă prea devreme fără părinți. Pe lângă gospodărie, uncheșul Ion se mândrea c-o mare livadă de pomi. Numai la el se putea vedea meri văratici, care
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
întocmi actele pe numele lui Ghiță, va putea să-i joace cum va dori ea și sufletul ei negru pe cei „didilavale” și în deosebi pe nesuferita de venetică, Maria, care alături de Costache, ce nu mai prididea să muncească făcând cărăușie și lucrând cu chibzuială pământul, se străduiau să răzbească greutățile ce se iveau în numeroasa lor familie. în afară de planul acesta, mintea ei drăcească mai avea și alte gânduri legate de alte rude apropiate și pe care nu putea să-i
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
se înzdrăvenise în urma bătăii ce o primise în ogorul de ovăz de la „dragii” lui nepoți. Din păcate n-a fost să fie așa, necazurile s-au înmulțit, procesele se țineau lanț, mai toți banii câștigați cu greu din chirii pentru cărăușie se duceau pe plățile avocaților. Copiii mai mari s-au împăcat pe la negustorii evrei din târg, Mihăiță a lucrat o vreme la brutăria lui Haim, Emilia s-a angajat la un mic atelier de croitorie de unde primea bani puțini iar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lui viață ostășească, mai cu seamă din perioada grea a războiului. De-ar da Dumnezeu să nu se facă iar război cum se aude și despre care află din discuțiile cu cărturarii din târg și cu negustorii cărora le face cărăușie în chirie. în vreme ce îi treceau prin minte și punea cap la cap zvonurile și știrile ce le afla în drumurile sale, Costache aude bătăi în poartă și cum strigă un glas de bărbat: − Bade Costache, bade Costache ! − Ia du-te
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
o zi de secere fără mâncare 9½ - o zi de coasă cu mâncare 12 - o zi de coasă fără mâncare 14 - o zi la adunatul fânului cu mâncare 5 - o zi de adunat fânul fără mâncare 7 - o zi de cărăușie cu 4 boi pe distanță de o poștă 100 - o zi de cărăușie cu 1 cal pe distanță de o poștă 150 Regăsim în mai sus citata conscripție, și cazuri de zileri cu o bună situație materială, e drept că
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
12 - o zi de coasă fără mâncare 14 - o zi la adunatul fânului cu mâncare 5 - o zi de adunat fânul fără mâncare 7 - o zi de cărăușie cu 4 boi pe distanță de o poștă 100 - o zi de cărăușie cu 1 cal pe distanță de o poștă 150 Regăsim în mai sus citata conscripție, și cazuri de zileri cu o bună situație materială, e drept că foarte rare, dar existau asemenea oameni, atunci în 1722 în Cuciulata, în Comăna
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și apoi directorul celei mai mari unități industriale din Oltenița. Ion V. Cristea s-a născut la 17 ianuarie 1920 în Oltenița, într-o familie cu trei copii. Tatăl său, Vasile Cristea, era căruțaș și unul dintre gospodarii urbei. Făcea cărăușie, având căruță și cai, atât în port, unde se încărcau și descărcau cereale și alte produse, dar și în localități învecinate. Fiul cel mare, Ion, va urma cursurile primare și apoi Școala de Arte și Meserii, devenind tâmplar. Ca orice
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
Din mărturiile bunicului, rezultă că și în familia noastră au existat legături cu locuitorii noului sat, aflat pe drumul istoric de trecere peste munții Carpați. Mama lui provenea dintr-o familie din Tohanul Nou, întâlnită de bunicul Tatei, care făcea cărăușie între Brașov și Câmpulung-Mușcel și care mai făcea opriri de odihnă a cailor, se pare chiar în casa viitorului său socru. Referindu-se la construcția castelului și la situația țăranilor din depresiunea Branului, Podea remarca: "cetatea Branului, zidită de sașii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
cărăuș din Ardeal, dar, de la o bucată de vreme, și cred chiar pentru epoca aceasta, se formase o breaslă specială de cărăuși la noi chiar." Profesorul avea dreptate, până în 1916, câțiva locuitori mai răsăriți din Drumul Carului aveau dreptul de cărăușie, cu trăsura, căruța sau carul, care implica și un permis de trecere a frontierei. Ei puteau fi și un soi de ghizi, pentru eventuali călători care manifestau interese turistice. Prin 1630, un alt călător de seamă se bucura de pitorescul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]