5,129 matches
-
coșul pieptului, je veux chier sur vos lancements, mă cufuresc pe lansările voastre, pe premiile voastre, pe cronicile voastre de impotenți și de gășcari, pe uniunile voastre scriitoricești de opera de trei parale. Mai bine îmi iau familia și ne cărăm dracului în Australia, pe continentul acela cu 30 de milioane de oi. Prefer oricând să tund oi, ba chiar să devin oaie, decât să scriu pazvanți, levanți și orbitori în țara lu' pește. Să tund oi, uitând că sunt M.C.
În genul lui Cărtărescu - Jurnal III by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Imaginative/11610_a_12935]
-
tîlharului Iar scriu cerul rațele sălbatice și umbra lor iar scrie marea în stoluri triste, tot mai triste semn că vine iarna. Iar drumul spre biserica din deal îl scrie doar bărbatul cu rugăciunea lui. Tot satu-i la ferestre. El cară în spate un cazan cît un clopot pentru botezul de la Mânăstire. Frînt sub greutatea bizarului obiect ciudat mai scriu și pașii lui țărîna. A plecat odată cu soarele la drum. Cu lacrimi a scris tot dealul. Spre seară a ajuns și
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
gând neghiob prin cap îi umblă, Privind pizmaș spre un cățel, Ce nu îi era drag defel: Nu pricep și nu-nțeleg Cum un netot așa bleg E atât de agreat Și de stăpâni alintat. Aduce el vreun folos? Eu car poveri în sus și-n jos Și primesc, drept mulțumiri, Doar ciomege și jigniri. Citește mai mult Măgarul gelosCând natura nu te-a-nzestrat,Lăsându-te mai greu de cap,Bine-ar fi să nu forțeziHazardul să te-nzestreziMai știu
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
ronțăia la umbră,Un gând neghiob prin cap îi umblă,Privind pizmaș spre un cățel,Ce nu îi era drag defel:”Nu pricep și nu-nțelegCum un netot așa blegE atât de agreatși de stăpâni alintat.Aduce el vreun folos?Eu car poveri în sus și-n josși primesc, drept mulțumiri,Doar ciomege și jigniri.... II. OUL FILOSOF, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2332 din 20 mai 2017. Oul filosof După La Fontaine Ca din senin, fără motiv, Un
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
aparte de autenticism. Inocentă, atât de stenica, nu dispare nici atunci când sunt amintite efectele în general erodante ale timpului: "Nu-i adevărat,/ anii nu sunt o povară/ și, chiar dacă ar fi,/ se va găsi cineva/ să mă ajute să-i car./ Alerg împărțind zâmbete/ în stânga și în dreapta./ Nu am timp de odihnă/ încă mai am/ de împărțit câteva sfaturi,/ câteva încurajări,/ câteva vorbe bune. (...)" (Alerg împărțind zâmbete). Interioritatea sufletească e caracterizată de o profundă atitudine pozitivă care nu poate decât să
OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE LĂCRIMIOARA IVA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380663_a_381992]
-
RĂTĂCESC PE-UN MINUTAR DE CEAS (RONDEL), de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 2001 din 23 iunie 2016. Pecetluiesc cu viață înc-un an Cât rătăcesc pe-un minutar de ceas. Sunt un umil drumeț sosit la han Ce-și cară-n traistă vise de pripas. De soartă strâns în nodul gordian, Pe drumul spre apus mai fac un pas Și pun pecete vieții înc-un an Cât rătăcesc pe-un minutar de ceas. Cotidianul meu, banal cancan, Îmi lasă veșnic sufletu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
vers Bacovian Și stând în carapacea mea retras Pecetluiesc cu viață înc-un an din volumul” Între două tăceri” ... Citește mai mult Pecetluiesc cu viață înc-un anCât rătăcesc pe-un minutar de ceas.Sunt un umil drumeț sosit la hanCe-și cară-n traistă vise de pripas.De soartă strâns în nodul gordian,Pe drumul spre apus mai fac un pasși pun pecete vieții înc-un anCât rătăcesc pe-un minutar de ceas.Cotidianul meu, banal cancan,Îmi lasă veșnic sufletu-n impas
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
mai mult sau mai putin vechi. Poate că este mai comod să ne urcăm în autoturism pentru a ajunge din punctul A în punctul B, dar nu este și cel mai benefic pentru organism. Poate că este mai comod să căram un produs mai voluminos cu ajutorul unei mașini, dar nici să-l căram cu căruță nu este imposibil. Doar că cere mai mult timp. La urma urmei, generații întregi înaintea noastră nu au beneficiat de aceste “indispensabile” tehnologii, dar erau cu toții
ÎNAPOI ÎN VIITOR… ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380806_a_382135]
-
ne urcăm în autoturism pentru a ajunge din punctul A în punctul B, dar nu este și cel mai benefic pentru organism. Poate că este mai comod să căram un produs mai voluminos cu ajutorul unei mașini, dar nici să-l căram cu căruță nu este imposibil. Doar că cere mai mult timp. La urma urmei, generații întregi înaintea noastră nu au beneficiat de aceste “indispensabile” tehnologii, dar erau cu toții mai sănătoși și mai fericiți. Și nu i-a omorât nici războaiele
ÎNAPOI ÎN VIITOR… ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380806_a_382135]
-
pentru că îmi repeta ades: de-o fi vreodată, auziți voi, să aveți grijă să recuperați căruța și plugul! Ele reprezintă viața mea și este lucrul cel mai de preț pe care aș putea să vi-l las. Cu el am cărat toate bucuriile și tristețile mele! Voi ați apucat alte vremuri. Ați plecat care încotro, dar de Galiciuica să nu uitați, să vorbiți copiilor și nepoților voștri pentru că eu aici m-am născut și voi de aici ați plecat. Și acest
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
din/ camera mea merg în portul/ Balcanbalta. colțul de elefant al lunii/ spintecă drumul în urmă se aud/ lăutarii, înainte oamenii fug mereu spre/ bărcile de salvare. pielea nopții are miros de/ pâine arsă și de s(o)are. hamalii cară mâncarea/ învelită în foi de roman ascultând/ povestea ochilor frumoși ai nevestei,/ a ochilor dracului din sticla de băutură". Poezia Roxanei Sicoe-Tirea este precum imaginile formate într-un caleidoscop. Formele se schimbă la cea mai mică rotație, imaginile sunt superbe
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
universul. Un univers care vrea să-i cunoască, și căruia îi ține lornionul un prozator curios: "în ce ținut le e locașul? Ce limbă vorbesc? Cărui Dumnezeu se închină? Care credință e a lor? Cari le sînt temerile, cari speranțele, cari suferințele? Și acum Kaina juca. Da, în adevăr, era chiar sufletul primăverii dezlănțuit." Cît de bătrînă, și de plină de răspunsuri la întrebări care nu se mai pun e, după aproape o sută de ani, acea primăvară... Vara: "flăcăul ajunsese
Poveste pentru Cella by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10370_a_11695]
-
românesc. A fost pentru prima oară de la război când s-a pus o cruce pe pământul Basarabiei. Meritul lui Florin Săsărman este incontestabil fiindcă el a fost de mare ajutor cu executatul troițelor la Reghin și efortul de a le căra peste graniță, din România în Basarabia. Părintele Nifon și părintele Casian au rămas să păzească locul de atacurile frecvente ale bul gărilor din satele vecine (Stoianovca), care veneau beți provocând scandaluri ca să oblige pe români să plece din zonă. La
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în halta Astapovo, era altceva... Ceea ce nu am uitat niciodată. Orice demon ar râde de mine, printre altele, amintindu-mi că Patriarhul, de câte ori încercase să treacă Dincolo, undeva prin pustietatea stepei rusești, lua cu el la despărțire și un valet cărând valizele pline de lucruri, printre care, neapărat, sticla de colonie (Fougčre royale, ca Napoleon, pe care-l ura). într-adevăr, nici nu ne putem închipui cum mirosim noi după... Cu timpul, după 22 dec., tot așteptând capodopera următorilor, am băgat
Trecutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10642_a_11967]
-
românesc. A fost pentru prima oară de la război când s-a pus o cruce pe pământul Basarabiei. Meritul lui Florin Săsărman este incontestabil fiindcă el a fost de mare ajutor cu executatul troițelor la Reghin și efortul de a le căra peste graniță, din România în Basarabia. Părintele Nifon și părintele Casian au rămas să păzească locul de atacurile frecvente ale bul gărilor din satele vecine (Stoianovca), care veneau beți provocând scandaluri ca să oblige pe români să plece din zonă. La
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
muncitor zilier, cu sapa, cu hîrlețul, cu tîrnăcopul, pentru 11,50 lei pe zi, la un șantier de drumuri la stadionul sportiv din localitate, la descărcarea vagoanelor cu piatră sau lemne, la încărcatul vagoanelor de sfeclă de zahăr pentru fabrici, cărînd și ridicînd saci deși aveam pe atunci 65 ani, pînă ce o boală care a necesitat intervenția chirurgicală, m-a scos și din această muncă. Pentru munca făcută cu lopata timp de 6 ani mi s-a acordat o pensie
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
seiful conținând o mare sumă de bani și cecuri neîncasate. A fost identificat un suspect, Lucian B. , de 24 de ani, angajat al societății respective, care a apelat la un prieten taximetrist, Liviu B. , de 34 de ani, pentru a căra prada. Seiful a fost devalizat cu flexul. Poliția continuă investigațiile. Radar l În data de 30 ianuarie, la ora 20,40, pe Calea Aradului din Timișoara, Romeo Marian F. , de 24 de ani, conducând Dacia TM-08-GGA, l-a accidentat grav
Agenda2004-6-04-lege () [Corola-journal/Journalistic/282043_a_283372]
-
la prânz nu mai găseai bilet: toate se vindeau la casă, nu umblai să momești spectatori. Acum, mare noroc cu organizatoarele, aduc copii și tineret. Dar atunci era bine pentru teatru și pentru actori. Pentru noi era greu: turnee multe, căram decorul până la gară cu platforma trasă de cai, acolo încărcam în vagoane, în alt oraș descărcam, montam demontam, totul ca la militărie. Dar era frumos. “ Cea mai grea perioadă? „O, sigur că după Revoluție. Erau seri cu 2-3, poate 8
Agenda2004-18-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282357_a_283686]
-
ajungea, hăinuțe noi primeau doar de Paști și Crăciun. Dar nu cârteau, știau că mama lor atât putea să le ofere. La 12 ani, Valentin lucra ca un om matur, tăia lemne prin cartierul Mehala, săpa prin grădinile celor înstăriți, căra apă, făcea curat prin curți și multe altele. În paralel, se ținea de învățătură, fiind elev premiant. „De multe ori, își amintește azi mama lui, mi se rupea inima când îi mângâiam bătăturile din palme. Dar nu aveam ce face
Agenda2003-30-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281298_a_282627]
-
diavol, și-ar fi ucis părinții. Iar pentru aceste crime el a trebuit să ispășească întreaga viață. În cartea sa, „Obiceiuri populare de peste ani", Ion Ghinoi relatează că Sfântul Ilie „stă închis 40 de ani într-un beci sau bordei; cară apă cu gura mergând în genunchi, pentru a uda un lemn putred; adună lemne din pădure 9 ani pentru a clădi un rug imens în care se aruncă și arde de viu; păzește o turmă de oi în vârf de
Sfântul Ilie, 20 iulie. Tradiţii şi obiceiuri by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/23019_a_24344]
-
cetățean zăcea împușcat pe stradă. La scurt timp a început tirul masiv spre Catedrală. Gloanțele se vedeau ricoșând pe pavajul din față. Când tirul s-a oprit, a început, împreună cu alți tineri, să scoată răniții și împușcații din parc. Îi cărau din parc până în stradă, unde opreau mașini și îi trimiteau la spital. A pornit pe jos, spre casă. În Piața Timișoara 700, în colț, un alt cetățean împușcat zăcea pe stradă. Pe Calea Lipo-vei a întâlnit un grup masiv de
Agenda2004-50-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283141_a_284470]
-
a dat dovadă de prezență de spirit, reușind să îl închidă pe spărgător într-o cameră la subsol. Păgubitul i-a chemat imediat pe oamenii legii, care l-au găsit pe hoț stând pe una din gențile pregătite pentru a căra obiectele pe care urma să le ia din casa timișoreanului. Luat la întrebari, hoțul, identificat ca fiind C.A. , le-a povestit oamenilor legii că era un veteran într-ale furtului din locuințe, în ultimii opt ani reușind să stea
Agenda2004-34-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282793_a_284122]
-
de lovituri, peste 20 la număr, D.L. a căzut lat la pământ. Apoi G.S.P. a început să scotocească prin casă. Într-o sacoșă a strâns alimente, produse cosmetice, pantofi, un telefon mobil, un aparat foto, un televizor color. După ce a cărat totul în apartamentul lui, și-a sunat concubina și i-a spus că a câștigat produsele la poker. l Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara l-a trimis în instanță pe P.L. , de 21 de ani, din Republica Moldova, pentru fals privind identitatea
Agenda2004-21-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282454_a_283783]
-
până la Constanța, de-acolo cu vaporul până la Constatinopol și apoi per pedes până la Ierusalim, pe malul Iordanului și la țărmul Mării Moarte cu „apă amară și sărată ca ocna“. A fost un împătimit de istorie și cărți, pe care le căra de pretutindeni cu desagii „acasă“, în Ardeal. Muzeul sătesc din Cârțișoara a rezervat personalității sale un spațiu amplu, iar în Timișoara o piață îi poartă numele - Piața „Badea Cârțan“. O. Nica Pe Dealul Concești La sfârșitul săptămânii viitoare, Asociația pentru
Agenda2004-21-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/282461_a_283790]
-
m-am dus la un coleg, un cunoscut, să-l iau cu mine la pescuit. Când să cobor, fiu-meu se ștergea de sânge. S-au adunat, a venit și fratele acelui tânăr, și verii lor. Erau mulți. Mi-au cărat la pumni. Aveam o brichetă cu briceag. L-am deschis și am dat la nimereală“. săptămâna infracțională În perioada 18 - 25 iunie 2004, pe raza județului Timiș au fost înregistrate următoarele evenimente: tentativă de omor - 1; vătămare corporală - 2; loviri
Agenda2004-26-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282586_a_283915]