230 matches
-
doară mai tare. Eu m-am folosit de scară și-am continuat să culeg, doar de pe crengile, de la poalele mărului. Între timp, băieții dovedindu-se tare harnici, au coborât din meri, hotărâți să treacă la culesul perelor. Au ajutat la căratul coșărcilor cu mere și-apoi au ochit un păr cu pere domnești. Mama le a zis să ia o pauză, dar ei s-au îndreptat spre măr, au mutat scara și dispăruți au fost. Iliuță mi-a făcut semn cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lua pe juncani îi vor da posibilitatea să cumpere ceva pământ pe care să-l muncească cu întreaga lui familie, destul de numeroasă. „Trebuie să mă mai sfătuiesc și cu Maria” își spunea în gând. Pentru alte munci din gospodărie, arat, cărat putem folosi caii. Trebuia să-și găsească un rost bun în tîrgul Pungeștilor. Făcuse armata la garda națională ca voluntar, a fost pe front în campania din Dobrogea apoi după retragerea în Moldova din 1916, a luptat pe linia Mărășești-Mărăști-Oituz
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
arate că, totuși, rămăsesem în continuare un suspect. în vara lui 1957 am mers la trageri, la Capul Midia. A fost o experiență extremă pentru cei 17 ani ai mei. Întîi pregătirile (ancorarea tunurilor și stațiilor de radiolocație pe platforme, căratul muniției etc.), apoi călătoria, noaptea, înghesuiți în vagoane de marfă („bou-vagoane”), zdruncinați, iar după sosire marșul pînă la tabără, pe jos, sub un soare torid și orbitor. Locul era dezolant. Deasupra dunelor de nisip și praf, pe care crescuseră ierburi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să ajut la legatul oalelor și cratițelor, la 5½ iese pe ușă. Mă întorc în pat și uneori reușesc să adorm. Lucrurile se schimbă cînd e vorba de tren. Trenul e la amiază. Acolo mă ia și pe mine la cărat. Mașină n-avem, autobuzul (în zi de duminică) circulă rar, prin urmare, la gară, mergem pe jos. Pînă la Liceul Pedagogic (adică primul kilometru), mă opresc doar de două ori. De aci brațele încep să-mi slăbească, iar nevoia de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
exemplu care pe motiv că descindeau din familii nobiliare consumau cât zece grade înalte. Ba ofițerii încartiruiți în această zonă mai primeau și vizita a diverși camarazi, ocazii cu care se încingeau adevărate orgii, punând întregul sat în fierbere cu căratul băuturii și pregătirea alimentelor la bucătărie. Iată ce ne spun la acea anchetă din iulie 1726, iobagii din Ucea de Sus despre unul din acești «viteji» ofițeri austrieci : «Nu de mult a fost în satul nostru un căpitan Martinech, căruia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de aproape două mii de ani. În țara asta, 55% dintre femei lucrează la nivelul secolului al XIX-lea în sens casnic și trăiesc viața secolului al XIX-lea în fiecare zi. O astfel de muncă îți ocupă absolut tot timpul: căratul apei de la fântâna din deal, unde există apă potabilă, până acasă, unde umpli trei ligheane, să speli vasele, să speli hainele... ziua ta e terminată. Și asta faci toată viața. O.Ș.: Asta e o problemă a României: lipsa de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
atunci pot să spun un singur lucru: e adevărat că lipsa infrastructurii îi lezează și pe bărbați, dar îi lezează în felul următor: trebuie să taie lemne, trebuie să se ducă la toaleta din curte și cam atât. În rest, căratul apei, spălatul cu mâna, măturatul cu mătura, gătitul la lampă nu-s făcute de bărbați. Gradul de afectare al femeilor pentru dezastrul din infrastructură este incomparabil mai mare decât la bărbați. O.Ș.: Există în limba română un antonim pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
a botezat-o, s-a dezvoltat foarte repede, devenind vedeta străzii. Mă conducea În fiecare dimineață până la gardul curții și mă aștepta la ora sosirii pe centrala de Încălzire a ing. Pompilian, coproprietarul nostru. Mă Însoțea În fiecare seară la căratul lemnelor pentru aprinderea focului la cazanul central, ea parcurgând distanța dintre beci și ușa locuinței de două ori mai repede decât mine. A venit vremea abecedarului și Irina cu Bella au plecat la Bunicii din Pașcani, care locuiau mai aproape de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
puține ori luând drept țintă un arbore, și pentru a o pune Înapoi În portbagaj pentru a o abandona acolo unde trebuie. La fel, o hârtie, chiar dacă e biodegradabilă à la longue căci, pe termen scurt, e inestetică. Ultima variantă, căratul Înapoi, pune Însă În operă o mai mare cantitate de informație, de gândire și, de ce nu, de suflet. E, oricum, mai uman. Uneori Însă, se greșește În plus. Fără a avea dorința unei polemici, Îmi amintesc că de Paștele trecut
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
1954 a fost dus la Târgu Ocna, alături de Oprișan și alți trei deținuți. A trecut și prin Aiud, fiind eliberat în 1957 cu domiciliu obligatoriu în comuna Bumbăcari, unde a ajuns pe 19 iulie. A muncit la strânsul recoltei, la cărat și împrăștiat bălegarul pe câmp și ca paznic. Perioada de libertate a fost foarte scurtă, pentru că, înainte de a se căsători religios, pe 19-20 septembrie 1958, a fost rearestat, iar soția, supusă presiunilor, a divorțat. Dus la colonia Culmea, apoi la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
proaspăt alăturate, hainele trebuiau să-mpiedice ca el să-și bea și mințile, și căsnicia. Cuvintele însoțeau munca doar atunci când mai mulți lucrau ceva împreună, depinzând unul de altul în mișcările lor. Dar nici atunci întotdeauna. Muncile cele mai grele - căratul sacilor, săpatul șanțurilor, prășitul, cositul - erau o școală a tăcerii. Trupul ți-era prea solicitat ca să te mai cheltuiești în vorbe. Se putea întâmpla ca douăzeci-treizeci de oameni să tacă ore în șir. Uneori, privindu-i, mă gândeam că asist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
sale constituții, sora Lavinia s-a bucurat de o sănătate relativă bună și a trăit încă alți zece ani. Concurând exemplele fratelui Francesco, își alegea pentru dânsa serviciile cele mai umile. Cu simplitate și bucurie, se rânduia între bucătărie și căratul apei cu găleata. Între timp, s-au ivit noi dificultăți la San Zeno in Monte. Au fost primiți câțiva copiii purtători de handicap, care aveau nevoie de îngrijiri materne și individuale. Don Calabria a luat în chirie o căsuță, la
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
înainte de plecare la munca câmpului. ținând seama de experiențele anterioare, mama avea grijă să plătească dinainte unele treburi ce nu le putea executa personal, plătind cu produse - vegetale, animale, vin și țuică, iar atunci când dispunea, cu bani. Unele lucrări, precum : căratul grâului la arie și treieratul, cositul fânului, aducerea lemnelor din pădure și altele asemănătoare, se făcea schimb de munci între rude. Aici pronunț în mod deosebit pe moș Ion Lăzurcă, Dumnezeu să-l ierte, tare bun suflet a avut. Aceste
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cumpărături de fire de bumbac și alte categorii aduse de prin alte părți, pentru diverse țesături pe timpul viitoarei ierni. Totul se pregătea din timp, pentru perioadele mai greu de aprovizionat. Unele din muncile caracteristice perioadei de toamnă erau : tăiatul, legatul, căratul și desfăcatul porumbului ; tăierea și aducerea lemnelor din pădure ; scoaterea sfeclei, cartofilor și depozitarea lor ; aratul și însămânțatul grâului și orzului de toamnă ; căratul și depozitarea furajelor ; culesul viei și prepararea vinului etc. În perioada de iarnă, treaba mamei se
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pentru perioadele mai greu de aprovizionat. Unele din muncile caracteristice perioadei de toamnă erau : tăiatul, legatul, căratul și desfăcatul porumbului ; tăierea și aducerea lemnelor din pădure ; scoaterea sfeclei, cartofilor și depozitarea lor ; aratul și însămânțatul grâului și orzului de toamnă ; căratul și depozitarea furajelor ; culesul viei și prepararea vinului etc. În perioada de iarnă, treaba mamei se împărțea în două domenii : una în calitate de « gospodar » și cealaltă de gospodină. Sunt foarte multe de spus despre munca ce o făcea mama. În anul
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
să le-nmulțești. Acum ce mai ai? Mai nimic. Din ce se mai produce, se dau cotele , impozitele și alte angarale ce vin pe capul matale mamă. Ai rămas cu două vaci, ca vai de capul lor! Le pui la cărat de pe câmp, la arat și vrei să aibă și lapte cât mai bun și cât mai mult, își lămurește mama Mihăiță. Apoi continuă: de-aș putea face ceva pentru matale și pentru câți mai sunteți pe acasa. Dacă împrumut de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
vârful stâncii. Am văzut și niște putineie vechi, nefolosite. Probabil cândva vor fi având capre și în aceste vase de lemn băteau laptele ca să se aleagă untul. De asemnea erau niște coșuri împletite, tot vechi, care vor fi folosit la căratul anumitor alimente. Ne-am îndreptat spre camera craniilor. N-am putut privi decât printre zăbrelele ușii de la intrare. Nu-i plăcut să vezi așa ceva, dar interesant. Craniile îngrămădite unele peste altele, prăfuite de vreme și ele, erau mărturia unui trecut
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
în pace” pe poslușnici și „să nu-i supere cu nimic”. De pildă, la 3 noiembrie 1653, domnitorul Gheorghe Ștefan (1653-1658), aflat la Roman, scria șoltuzului, pârgarilor și tuturor târgoveților din Huși să nu scoată satele Episcopiei la lucru, podvoade, căratul fânului, a gheții, la teslărie și să nu dea cai de olac, ci numai să-și plătească cisla. De asemenea, Ștefăniță Lupu (1659-1661) cere dregătorilor hușeni și târgoveților, la 21 februarie 1661 (Iași) „să nu supere pe poslușnicii din satele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și renunță după câțiva pași. Alfonso privește pietroiul cu regret și decide că o să revină cu mai mulți oameni ca să-l ia (observ trecător cum lui Alfonso nici prin gând nu îi trece să dea și el o mână la cărat, bănui că din aceleași motive nu dansează și face baie cu tricoul pe el). Ajungem, în sfârșit, la mal și începem să ne echipăm de plecare. Jose scoate un tricou haios nou-nouț cu imagini de indigeni Tsachilla pe spate, dă
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
își amintea cum tatăl ei a muncit la boier: Lua o bucată de pământ, la învoială, din cel mai rău, pe care-l muncea pentru nevoile casei lui. Pentru acest pământ Șăranul plătea cu zile de prășit, de secerat, de cărat. „Se prindea pogon” (se lua pământ!) și feciorii boierești veneau la poarta Șăranului și-l anunșau când trebuia să înceapă muncile. Tot Floarea Călin ne spune că boierul da mâncare numai acelora care munceau cu ziua și pe care-i
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
b) pentru aratul și boronitul unei fălci (80 prăjini): 24 lei; c) prășitul de două ori pe o falcă, culesul porumbului și tăiatul cocenilor: 40 lei; d) prăjina de secerat sau de cosit: 0,40 lei; e) o zi de cărat la snopi: 2 lei; f) o zi de lucru la mașina de treierat: 1 leu; g) pentru copiii de 12-14 ani care mânau boii la plug:0,40 lei pe zi; Deosebit de grăitoare pentru cunoașterea situației copiilor din familiile nevoiașe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai mari de cereale însemna o cantitate mai mare de muncă, atât pe pământul propriu, după împroprietărirea din 1864, cât și pe moșia boierească. Aratul, semănatul, prășitul, seceratul, cu secera sau cu coasa (hreapca), adunatul, „treieratul” cu caii, vânturatul, încărcatul, căratul, depozitatul în magazii și hambare, toate erau munci manuale. O ușurare a fost când s-au introdusă mașinile de treierat purtate de un „vapor”, mașină cu aburi, care mergea cu apă și foc. Până în perioada interbelică, țăranii își treierau cerealele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
A muncit la boier. Lua o bucată de pământ, la învoială, de la boier - pământul cel mai rău, pe care-l muncea țăranul pentru nevoile casei lui. Pentru acest pământ, țăranul plătea cu muncă în zile de prășit, de secerat, de cărat (se prindea pogon, feciorii boierești veneau la poarta țăranului și-l anunțau când trebuia să se înceapă muncile). Oamenii au cumpărat pământ și din moșia lui Sterian și din moșia lui Mihai Rosetti (sub margine). Răscoala țărănească din anul 1907
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
maghiar: o fetișcană mică de statură, fragilă, ochelaristă, tunsă scurt. Pare ființa cea mai necăjită și mai inexpresivă din Trenul Literaturii. Fumează tot timpul, este adusă de spate și tăbârcește un rucsac enorm. Am ajutat-o de câteva ori la cărat: este foarte prietenoasă și cumsecade. La fel și cuplul - el și ea - care completează „delegația” maghiară. Laszlo Garaczi e un ochelarist care citește întruna - în tren, în autobuze - cărți în limba engleză. E foarte discret, nu l-am auzit până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
-i de oferta pe care mi-o făcuse, într-un acces de generozitate, la întâlnirea noastră de ieri. „O, nu vă faceți griji, vom trimite cărțile pe canalele noastre specializate, nu vreau să vă împovărez. Aveți, oricum, destule bagaje de cărat”, îmi răspunde d-na Prosenkova, îndepărtându-se în grabă, și argumentul ei - cât se poate de rezonabil - ar trebui să mă facă să răsuflu ușurat, dar observ că-i revine imediat pe figură acea lucire metalică, de activistă vigilentă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]