4,195 matches
-
Românie", conceput drept o cocardă electorală pentrupieptul unor potentați ai regimului, sau un trofeu pentru bibliotecile ostentative ale acelorași snobi privilegiați. Albumul lui Vasile Șoimaru e o carte de învățătură și, în același timp, o carte de inimă, cum apreciază cărturarul Vlad Pohilă în prefață, ca nimeni altul mai autorizat să-l tălmăcească pe prietenul său - autorul. Da, ce se spune despre acest recent volum monografic e în consonanță cu ce simt și eu. Și, dacă ar fi să-mi exteriorizez
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/_romanii_din_jurul_romaniei_gheorghe_parlea_1377942426.html [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
Boghiu, părintele Benedict Ghiuș, iar naș de călugărie a fost Părintele Petroniu Tănase (trecut și el la cele veșnice în 22.02.2011, după ce în 31.01.2011 s-a născut în veșnicele locașuri fiul său duhovnicesc - Arhiepiscopul, Mitropolitul și Cărturarul Bartolomeu Valeriu Anania). După ce a primit preoția, Părintele Arsenie Papacioc a fost numit spiritual la Seminarul Monahal de la Neamț. A urmat mutarea la Mănăstirea Slatina, unde a fost egumen. De aici a fost arestat și dus la Suceava, ținut în
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Parintele_arsenie_papacioc_.html [Corola-blog/BlogPost/366742_a_368071]
-
Și i-au crescut in bunăstare. Plantat-au câte-un pomișor, Din greu și-au înălțat o casă Sudoarea-a curs pe fruntea lor Ca demni copiii să și-i crească. S-au luminat a doua oară Când pruncii astăzi cărturari întorși cu-aleasa lor la țară Au pornit rost de gospodari. Apoi ca florile pe câmpuri Sosit-au mândrii nepotei Atins-a bucuria vârfuri, N-au fost mai fericiți ca ei. Încovoiați acum de ani, Că bătranețile nu iartă Îi
LITURGHIE DE SEARĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Liturghie_de_seara.html [Corola-blog/BlogPost/367275_a_368604]
-
Uniunii Scriitorilor, Anthonia Ammati din Brăila, membră a Uniunii Scriitorilor, Filiala Brașov, și Menuț Maximinian din Bistrița, directorul cotidianului „Răsunetul”, membru al Societății Scriitorilor Bistrița-Năsăud, parcă preluându-i criticului Cornel Ungureanu cuvintele: Despre Vieru aș transcrie multe pagini din marii cărturari ai Școlii Ardelene. Deocamdată, aș avea nevoie de un moment de reculegere... Volumul de însemnări și eseuri pe care l-ați deschis acum este ca un moment de reculegere.” „Cel care se apropie” - este titlul unei poezii de Grigore Vieru
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
a găsit la Conferința Inter-universitară din București, la care participa în calitate de rector al Universității din Cernăuți (...) Peste un an, savantul și-a găsit locuința devastată și biblioteca risipită. Dar acestea n-au fost cele mai mari pagube suferite de ilustrul cărturar, căci în curând aveau să-l năpăstuiască altele mult mai grave - pierderea universității, a publicațiilor sale dragi Junimea Literară, Glasul Bucovinei, Codrii Cosminului, dimpreună cu tipografia, editura și librăria din fosta capitală a Bucovinei”; 5. ,,Invocând acea perioadă de groază
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
de ani înainte ca Mântuitorul nostru Iisus Hristos să se nască, I-a vestit intrarea în cetatea Ierusalimului călare pe un... măgar. Halal Mesia! - vor fi gândit atunci iudeii de pe vremea lui Zaharia; Halal Împărat! - vor fi gândit fariseii și cărturarii de acum 2000 de ani; Halal Dumnezeu mai aveți și voi, creștinii! - vor gândi și acum deștepții lumii noastre. Și totuși proorocia s-a împlinit întocmai, magistral tâlcuită de Sf. Ioan Gură de Aur, patru veacuri mai târziu. Acesta ne
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
nu puteau lipsi și, mai ales ei, copiii, prezenți ca în toate împrejurările de acest fel, ei au strigat și după ce Mântuitorul a intrat în Ierusalim și apoi în templu; strigătele lor nevinovate, sincere au făcut însă pe arhierei și cărturari să se mânie și să-I reproșeze Mântuitorului (Matei 21, 15). Asinul care-L poartă pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos pășește mâncând din ramurile de copaci, așternute de mulțimi. Zugravul-teolog a înfățișat în acest fel asinul pentru a arăta că
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
munții și lemnele dumbrăvii să salte." (Pena 4 de la slujba Praznicului) Numărul mulțimilor care au întâmpinat pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos este redus la minimum cuprinzând totuși toate stările sociale și vârstele: copii și vârstnici, femei și bărbați, fariseii și cărturari, înfățișând pe fiecare cu starea sa sufletească, cu care a participat la dumnezeiescul fapt al intrării Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim; este geniul artei icoanei și învățătura Bisericii Ortodoxe privind teologia sa vizuală cu aceeași sobrietate pe care o
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
de către filiala ASTRA Iași, unde am susținut referatul cu titlul: Ortodoxia și Statul în România, sub regimurile totalitare 26 - 28 Februarie 2011, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XV - a Simpozionului Internațional Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești , organizat de către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, unde am susținut referatul cu tema: Câteva considerații istorice despre Mitropolia Ortodoxă Română a Basarabiei - trecut, prezent și perspective 06 Iunie 2011, am participat la Drobeta
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Curriculum_vitae_gombos_stelian_titus_.html [Corola-blog/BlogPost/351486_a_352815]
-
grupului, creditase în anii 1930 sistemul de valori al dreptei, apoi pe cel al stângii, pentru ca până la urmă să le abandoneze pe amândouă exact în momentul în care le vede ajunse la putere. Experiențe asemănătoare ori similare au cunoscut majoritatea cărturarilor din nucleul grupării, cum ar fi: Benedict Ghiuș, Dumitru Stăniloae, Alexandru ("Codin") Mironescu, Paul Sterian, Vasile Voiculescu, Nichifor Crainic, Paul Constantinescu, Constantin Joja, Alexandru Elian, Antonie Plămădeală, Nicolae Bordașiu, Petroniu Tănase, Vasile Vasilache, Adrian Făgețeanu, Grigorie Băbuș, Bartolomeu Valeriu Anania
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
continua lucrarea călăuzitoare. Însă deceniul următor nu anunța nimic bun. Anii 1950 au însemnat, pentru Romania comunistă, o perioadă de prigoană dusă cu metodă împotriva a tot ceea ce ar fi ținut de o credință spirituală și religioasă. Preoții, clericii și cărturarii de la Mănăstirea Antim vor fi nevoiți să-și schimbe reședința, mutându-se la Mănăstirea Plumbuita, iar numărul membrilor va scădea substanțial până în anul 1958 - anul desființării grupului. Despre gruparea spirituală "Rugul Aprins"și autoritățile comuniste Serviciile secrete comuniste, proaspăt constituite
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
în ciuda avatarurilor istoriei, îl poate constitui menținera neîntreruptă a vieții politice și sociale de la începuturi și până înprezent, în condițiile în care bulgarii, sârbii, ungurii, polonii au discontinuități în viața lor de stat și de câteva secole. Citind lucrarea marelui cărturar român din secolul al XIX-lea, Alexandru Papadopol Căliman, trebuie să menționez că aceasta reunește 228 nume de autori care au făcut referire la Dacia și la daci, fiind rodul unei ample documentări în enciclopedii, monografii, culegeri de texte din
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
slujitor fidel al Bisericii noastre din perioada interbelică - Eposcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. De aceea, aici și acum mă gândeam la vestita Academie Teologică și Duhovnicească de la Mănăstirea „Sfântul Constantin Brâncoveanu” din Ținutul Făgărașului nostru transilvan, ctitorită de mitropolitul și cărturarul de pie memorie Dr. Antonie Plămădeală al Ardealului, la rosturile și importanța ei, care au fost preluate și dezvoltate și de către această soră a ei - Academia Spirituală „Episcop Dr. Nicolae Popoviciu - Martirul și Mucenicul Credinței” de la Sfânta Mănăstire Recea - unde
MUREŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_manastirea_recea_mures_.html [Corola-blog/BlogPost/375340_a_376669]
-
unu (41) de ani la Biserica „Duminica Tuturor Sfinților” din comuna Botiza, județul Maramureș, este și ne este (re)cunoscut ca un intelectual rafinat, vrednic misionar și apologet, autentic liturghisitor și slujitor al altarului străbun, precum și un neobosit condeier, scriitor, cărturar și participant activ la multe conferințe, simpozioane și manifestări culturale ori spirituale - momente și evenimente la care l-am întâlnit și cunoscut și eu, de atunci rămânând, amândoi, într-o sinceră și nedisimulată prietenie duhovnicească și spirituală, de care ne
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… by http://uzp.org.ro/o-icoana-vie-a-spiritualitatii-autentice-stramosesti-si-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
realism critic șablonard până la a nu mai recunoaște nimic bun în toată omenirea de până la Lenin, ba chiar și la acela cu rezerva de a nu fi lăudat mai mult decât geniul succesorului său. Critica de direcție a acelor vechi cărturari împătimiți estetic de preferințele pentru ceea ce se chemaseră cândva curentele literare spre care îi îndemnau pe scriitori, devenea o critică de două direcții: fie cea îngustă, a publicării unor poncife care mulțumeau la partid (sau, măcar, nu nemulțumeau), fie a
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_completare_trista_la_un_corneliu_leu_1358153393.html [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
cuceritor de calm și de echilibrat (formă de lied), ca o reculegere care-i poartă pe interpreți și pe ascultători într-o lume a destinderii interioare.” (Ioana Ștefănescu) MAX BRUCH (1838 - 1920) Max Bruch este descendentul unei vechi familii de cărturari din provinciile renane. Și-a început studiile muzicale de timpuriu, impresionând lumea artistică a orașului său natal cu o simfonie scrisă la vârsta de 14 ani. Doi dintre cei mai buni pedagogi ai vremii i-au fost profesori (Ferdinand Hiller
110 ani de la primul concert al Societății Filarmonice din Craiova by http://uzp.org.ro/110-ani-de-la-primul-concert-al-societatii-filarmonice-din-craiova/ [Corola-blog/BlogPost/93285_a_94577]
-
de Paterice din Biblioteca Academiei Române mi-a mărturisit că într-o filă a unuia dintre ele, a descoperit semnătura lui Eminescu.” (Dumitru Stăniloae, Națiune și Creștinism. Ed. Elion, București,2004, p. 279) Peste aura Luceafărului strălucește și dragostea Mitropolitului și cărturarului ales al Ardealului, al spiritualității național-universale, basarabeanul Antonie Plămădeală: „Eminescu cel trimis din zonele inefabile de sălășluire a Ființei, și-a ales limba română ca să poată spune lumii ceva despre frumusețea originară. Aștrii, așezați în poziție de onor, îl salută
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
că „uniții văd că le-a mers mai bine până au fost cu schismaticii decât le merge acum” iar Gheoarghe Șincai recunoștea cu privire la uniație că ”unirea, mai pe urmă, numai popilor a folosit”. Sunt redate fragmente și din lucrările altor cărturari români transilvăneni precum Petru Maior, Simion Bărnuțiu, August Treboniu Laurian. Lucrarea în cauză reprezintă o contribuție la cunoașterea istoriei celor două biserici românești căci autorul, care este cât se poate de obiectiv și de echilibrat în judecățile sale, așa cum îi
PARINTELE MIRCEA PACURARIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_mircea_pacurariu_.html [Corola-blog/BlogPost/367326_a_368655]
-
a apărut odată cu creștinismul.Mircea Eliade scria despre icoană că aceasta “reactualizeză miraculosul illud tempus, când Hristos, Fecioara și Apostolii trăiau printre oameni.“ În cultura românească motivul icoanei a pătruns o dată cu Umanismul românesc abia spre sfârșitul secolului XVI, odată cu primii cărturari, cunoscători ai limbilor greaca și latina, alături de voievozii români care au susținut ridicarea de adevărate monumente religioase în stil renascentist și sprijinirea primelor tipărituri. Astfel cronicarii scriu și amintesc în cronicile lor despre icoanele pictate în bisericile ctitorite de domnitori
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana.html [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
una mie șapte sute patruzeci de ani, muntele peste care atâtea seminții străine n-au putut străbate ca să ne absoarbă. Pe acest munte suntem datori să aruncăm toți românii câte o piatră, ca să-l facem și mai înalt /.../”. (2-pg.335) Acești cărturari au răspândit prin școli, prin lucrări istorice și lingvistice, cultura în popor, acestea constituind lupta lor, o luptă antifeudală. Poetul Andrei Mureșan scria în 1843: „O să vină o primăvară și pentru poporul român”. Gazetele din Brașov, (Gazeta de Transilvania și
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Celebrarea_revolutiei_xi_a_gen_pompiliu_comsa_1385364307.html [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
ziua când, înseninat și trezit la adevărata viață, va fi chemat să și le arate, nu va fi popor pe lume mai cuminte, mai generos și mai de ispravă, ca poporul românesc”. Cât adevăr scoate la iveală această scriere a cărturarului patriot! Să nu crezi, popor român, că astăzi, cei peste o mie de oameni (ce au strâns averi cât să le ajungă până la al nouălea neam), nu vor fi nevoiți să dea înapoi, fie lui Dumnezeu, fie neamului acesta, „copil
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/A_fi_patriot_ion_c_hiru_1336313343.html [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
stăm în ținutul în care înaintașii noștri au ctitorit atâtea așăzăminte ce sunt azi, lăcașe de cult bunului Dumnezeu? Oare noi ne cutremurăm, când știm că stăm în ținutul în care au slujit lui Dumnezeu atâți mari ierarhi, atâția mari cărturari? Și dacă ne cutremurăm , ce facem, ca să nu fim nevrednici? Nu mă consider un scriitor în adevăratul sens al cuvantului; poate mai degrabă o persoană care știe să aprecieze acest dar neprețuit, al Domnului. Unele cărți le-am scris ca să
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Ligya_diaconescu_interviu_cu_inalt_pr_ligya_diaconescu_1331118722.html [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
nisipoase/În care zilnic vă scuipați curajul de haită”. O altă lecție de viață în care ne învață cum să iubim, să respectăm, fie că se numesc actori (vezi: Teatrul George Ciprian...) ori scriitori de ieri și de azi precum „Cărturarul”... „Citeam în el ca-n Biblie și eram tare fericit/că-l pot vedea chiar și când nu exista” și, continuă: „După un referendum mie însumi, am votat Monarhia literelor...Passionaria Stoicescu este regina literelor noastre. Autorul țese scenă după
LANSARE DE CARTE LA CENTRUL CULTURAL AL. MARGHILOMAN BUZĂU de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1470033773.html [Corola-blog/BlogPost/381710_a_383039]
-
față are și un profund caracter literar-eseistic, tabloul scrierii în sine fiind completat cu relatări insolite, pitorești prin alcătuire. Elena Buică mânuiește condeiul cu precizie, transformându-l când în: unealta istoriografului - menită să scoată la lumină vestigii ale trecutului; penița cărturarului - care face și desface analize, realizează conexiuni între fapte, date și evenimente; pana de vis a poetului - care descrie cu atâta patimă locurile ori persoanele dragi; chestionarul psihoanalistului care stabilește cauzele și fixează diagnosticele asupra degradării situației eticii și moralei
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_elena_buica_intoa_elena_buica_1341283470.html [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
o succintă și revelatorie analiză. Important de observat este talentul narativ de excepție, Harnica sa trudă incluzând corelația pe care o face cu alte scrieri ori descrieri ale tradițiilor și obiceiurilor evocate, una dintre ele fiind „Descriptio Moldaviae” a domnitorului cărturar Dimitrie Cantemir. Partea a III-a prezintă personalitățile satului, dintre care - preotul, învățătorul, boierii locului - ocupă un loc important, alături de evocarea altor personalități ori persoane dragi familiei. Tot în partea a III-a sunt prezentate câteva dintre scrierile care se
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_elena_buica_intoa_elena_buica_1341283470.html [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]