392 matches
-
știi exact unde și când să te oprești, cât să dezvelești, astfel încât să lași loc și imaginației, altfel nu te deosebești cu nimic de bețivul de la cârciumă care înjură și scuipă la orice pas, nu te deosebești cu nimic de căruțaș, sau cocalar (tot e la modă cuvântul ăsta ). E greu , spunea cineva, să scrii poezie! Și avea dreptate! E greu să scrii orice. E o mare, mare responsabilitate. Plecând de la tine cuvântul, el trebuie să vibreze undeva, să atingă o
IOANA BURGHEL, DIN DRAGOSTE PENTRU POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344391_a_345720]
-
și departe.” Asta și privirea lui „Pa'l phurina thai dur.” Kado thai lesko vardimos A rezistat, târgului, fermierului, si licitantului, Thildea, le bazareskă, le gavaleskă, le simagiareskă, Vânzătorului ambulant, celui ce vinde baloane, Phiriarne bikinaleskă, koleskă șo bichinel turaa, căruțașului cu baston îndoit, și mită, vurdoniareskă banghia rovliasa, o telal vastimos, Porcul, curcanul, gașca și rata, O balo, e gadra, e papin, e patka, leșuri de Crăciun să fie. Mulimata Krăchiuneskă te aven! Nici chiar taurul îngenunchiat Chi le guruves
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
soarelui dar el nebunul a țâșnit ca o rachetă lepădând una câte una potcoavele lovind în ușa de la șură în care necheza un mânz abia fătat pe-un braț de paie amirosind a pelincuțe cu julfă și a balegă călduță căruțașul înjura de mama focului nici iarna să nu aibă răgaz de odihnă de unde să mai cumpere trifoi ovăzul tocmai l-a stricat pe gâște așa că a luat un făraș de jăratec și l-a aruncat în iesle au venit pompierii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
timpulsă nu alunece pe autostrada soareluidar el nebunul a țâșnit ca o rachetălepădând una câte una potcoavele lovind în ușa de la șură în care necheza un mânzabia fătat pe-un braț de paieamirosind a pelincuțe cu julfăși a balegă călduță căruțașul înjura de mama foculuinici iarna să nu aibă răgaz de odihnăde unde să mai cumpere trifoiovăzul tocmai l-a stricat pe gâșteașa că a luat un făraș de jăratec și l-a aruncat în iesleau venit pompierii și l-au
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
și pleoștită cocoțată pe cap, cu o flanea soioasă de lână peticită și ponosită în spinare și cu niște ciubote rele și largi în picioare. Ajungând în dreptul meu, după ce-mi răspunse la "bună ziua" și după ce-mi cercetă bagajele, căruțașul clătină din cap apoi, trăgând de hățurile calului, strigă: - Ho! Hooo!... Prrr! Oprește!... Ca să oprească nici nu era nevoie ca gloaba să fie îndemnată de două ori. - Unde mergi, bre, omule? mă cercetă țăranul. - La Obsevatorul Astronomic "Bradul"! răspunsei eu
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
valiza ta aici în căruță, în spate, și urcă și tu colea... Ce era să fac? Valiza începuse să-mi cam scoată sufletul, așa că mi-am zis să nu fac prea multe mofturi, și să mă instalez în căruță, alături de căruțaș, care vorbea în graiul acela specific țăranilor de la munte. - Șezi bine acilea pe scândură... Na, ia și pătura și pune-o pe genunchi! Diii, gloabă, diii, ha!... Acuș' te ard!... Calul tropoti de câteva ori pe loc înainte de a încerca
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
îngrozitor: numai gropi, numai surpături, numai treceri peste râu, peste lodbe de lemn vechi, răvășite și putrezite. Înaintam tare încet. Dar partea bună a lucrurilor era că nu mai duceam în mână valiza. În schimb, trebuia să îndur tovărășia unui căruțaș care începu să-mi împuie capul cu tot felul de lucruri, iar eu tare nu aveam chef să conversez cu un necunoscut care n-avea habar de preocupările mele. După o vreme începusem să mă acomodez cu drumul și cu
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
tot felul de lucruri, iar eu tare nu aveam chef să conversez cu un necunoscut care n-avea habar de preocupările mele. După o vreme începusem să mă acomodez cu drumul și cu subiectele de conversație în care mă antrena căruțașul, iar întrebările și replicile începură parcă să aibă rost. - Mai este mult de mers, nene? - Mai este, dragu' meu, și apoi, ce-i greu de-abia de-acuma începe... - Crezi că ajung la Observator în seara asta? - Ajungem noi, nu
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
12.2016 Din pustiu iar bate vântul, Gerul printre pietre crapă; Gheața acoperă pâmântul, Platoșă face peste apă. Peste ea și- obolul iernii, O căruță cu un biet cal Se împotrivește vremii, Trecând vadul către mal. Sticla pârâie sub roate, Căruțașul cruce își face... Aplecat de vânt din spate Șchifuit prin mii de ace. Nu mai are mult săracul Până râul îl va trece Dar se teme că la dracul, Se va duce- n apa rece. Roatele prin praf de gheață
HIMERELE DIN PUSTIUL IERNII de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371321_a_372650]
-
12.2016 Din pustiu iar bate vântul, Gerul printre pietre crapă; Gheața acoperă pâmântul, Platoșă face peste apă. Peste ea și- obolul iernii, O căruță cu un biet cal Se împotrivește vremii, Trecând vadul către mal. Sticla pârâie sub roate, Căruțașul cruce își face... Aplecat de vânt din spate Șchifuit prin mii de ace. Nu mai are mult săracul Până râul îl va trece Dar se teme că la dracul, Se va duce- n apa rece. Roatele prin praf de gheață
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
Oniciuc- 02.12.2016Din pustiu iar bate vântul,Gerul printre pietre crapă;Gheața acoperă pâmântul,Platoșă face peste apă.Peste ea și- obolul iernii,O căruță cu un biet calSe împotrivește vremii,Trecând vadul către mal.Sticla pârâie sub roate,Căruțașul cruce își face...Aplecat de vânt din spateșchifuit prin mii de ace.Nu mai are mult săraculPână râul îl va treceDar se teme că la dracul,Se va duce- n apa rece.Roatele prin praf de gheață,Tânguiesc risipa serii
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
de întronizare a unui papă și le oferi celor două înalte doamne pe o tavă din aur cu binemeritata închinare. Cu demnitatea firească a descendenței imperiale doamnele ridicară pocalele și dădură o dușcă zdravănă. Gestica ulterioară nu diferă de a căruțașilor, respectiv bătutul cu pumnul în piept sau expirația forțată, însă nu trebuie să fim cârcotași. La urma-urmei omenescul din noi, habar nu are de titluri, fiind unul și același din toate timpurile. A doua rundă desigur nu a mai necesitat
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
Acasa > Strofe > Timp > HAN PUSTIU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 232 din 20 august 2011 Toate Articolele Autorului Îmi plouă-n viață ca-ntr-un han pustiu Cu pete mari de mucegai Când vin căruțele cu cai Și căruțași după rachiu Și-mi bate burnița măruntă Prin tavanul coșcovit, pereții S-au lăsat din zbor pe zid ereții, Speriindu-mi liniștea căruntă Mi-a intrat singurătatea-n oase Și au plecat ca să se culce Domnițele ce beau vin dulce
HAN PUSTIU de ION UNTARU în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371217_a_372546]
-
pântecoase Și plouă cu melancolie Că nici o nuntă nu se face În hanul meu de-un veac încoace Și toată lumea e pustie E mort de mult orice alai Că doarme orice zurbagiu Și nu mai vin căruți cu cai Și căruțași după rachiu ... Referință Bibliografică: Han pustiu / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 232, Anul I, 20 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
HAN PUSTIU de ION UNTARU în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371217_a_372546]
-
din perele, întotdeauna, mai bune decît cele de acasă. Deodată încântat de revederea unui chip familiar, deși îmbătrânit cu ochii parcă mai adânciți în orbite cu obrajii mai supți și părul cărunt, cu duioșie și respect față de vârsta înaintată a căruțașului, involuntar îl salută ca atunci când era mic: - Săru' mâna, nene Niculae! Săru' mâna! - Trăiți! - Ei, cum așa?!... Bună ziua! Nu mă mai cunoști, eu sunt Ionică a' lui Gheorghe! - Cum? Nu cred, băiatul lui este plecat printre străini. Tu ești, Ioane
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
din dezbrăcat după ce își scosese pantalonii. N-avea de gînd să plece nicăieri, dar se gîndise că, în clipa în care va desface plicul cu confirmarea lui ca savant de cele mai înalte foruri științifice, să nu arate ca un căruțaș. Și uitase ... se uitase pe sine însuși numai în izmene și cu cravata la gît. Cîinele lătra în curte. Of! s-a opintit el; n-am curaj să deschid plicul. Te ajut eu, a șoptit ea, dintre perne. Sau mai
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 22-23 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348367_a_349696]
-
activitate conținea peisaje industriale, portrete de muncitori și scene de muncă. Peisajele industriale erau unul și același, întors pe dos și pe față, fabrica de frînghii din spatele casei, muncitorii erau bieți mahalagii din capul Sărăriei, iar scenele de muncă, sărmanii căruțași din Țicău, încărcînd sau descărcînd. Toate lucrate în felul inimitabil al pictorului, de altfel asemănătoare celor din celelalte două mape. Și doar cu multă bunăvoință supunîndu-se tematicii la modă, care făcea ravagii. Activitate, în mintea celor două suflete candide ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
clătinat, Înjurăturile sfioase sau grele până la silabisirile neinteligibile și pline de mister. Îi mai admir apoi pe bătrânii respectuoși și cu bun-simț ce se Îndreaptă duminica spre mănăstirea cu acoperișuri hâite, gata să pice. În rest, oameni de tot felul: căruțași Înfuriați, zilieri amețiți, băcani respectuoși, târgoveți rătăciți, cosași prăfuiți, bicicliști În căutare de inedit, copii care fură mere, cucoane sfioase ce merg la părintele, băieți de băieți... Pe directorul școlii Îl cunosc mai bine, prin natura profesiei și a intereselor
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
care fantezia, redusă la starea de visare trecătoare, nu poate În nici un chip să se traducă În acțiuni. Din nefericire, este prea adevărat că, dacă duci lipsă de timp și de bani, dragostea nu poate să fie decît orgie de căruțaș ori Îndeplinirea unei Îndatoriri conjugale. În loc să fie capriciu Înflăcărat ori visător, devine respingătoare utilitate. Dacă vorbesc de dragoste În legătură cu dandysmul, o fac pentru că dragostea este ocupația firească a celui ce nu muncește. Dandy-ul nu face Însă din dragoste un
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
corabia cu vapor ia locul corăbiei cu pânză. Funcțiunea muncitorului în industria transportului câștigă prin această nouă transformare un caracter intelectual mult mai pronunțat. Amploiații drumului de fier au a desfășura mai multă inteligență și mai puțină putere fizică decât căruțașii, mesagerii ș. a. pe cari i-au înlocuit. În industria transporturilor pe apă intervenția vaporului suprimă munca omenească care se cere pentru a manevra aparatul motor al corăbiilor, catargul, pânzele, funiile ș. a. m. d. Acestui aparat, care necesită însă aplicarea a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
practicele meșteșugului; trebuie studiată jurisprudența și arta de-a se servi de ea. Aceste cheltuieli de ucenicie vor rămânea pururea mai ridicate decât acelea ale croitorului sau zidarului și cu atât mai ridicate peste cheltuielile de educație ale salahorului sau căruțașului: unealtă umană primitivă - unealtă umană complicată și perfecționată. Situația cea mai favorabilă este aceea în care lucrătorul poate să-și aleagă liber o ocupație conformă cu aptitudinile sale, în care el are un maximum de interes de-a lucra bine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
etc.), unde sunt folosite cu sau fără fonemul incipient „z” („s”) (3, p. 48 ; 18, pp. 157-171 ; 39, p. 29 ; 65, p. 135 ; 95, p. 329 ; 104, p. 162). Cuvântul zgrăbunțaș este compus din substantivul zgrăbunță + sufixul profesional -aș (cf. căruțaș = căruță + aș), unde zgrăbunță este un regionalism pentru grăunță de unt, brânză, gheață sau pen- tru bubă mică, coș pe piele, spuzeală. Doar înțelesul zgrăbunțe = grăunțe de gheață, de grindină (178) ar da un sens coerent termenului zgrăbunțaș = grindinar, cel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un regionalism pentru grăunță de unt, brânză, gheață sau pen- tru bubă mică, coș pe piele, spuzeală. Doar înțelesul zgrăbunțe = grăunțe de gheață, de grindină (178) ar da un sens coerent termenului zgrăbunțaș = grindinar, cel care conduce/poartă grindina (cf. căruțaș = cel care conduce/poartă căruța). O astfel de explicație este posibilă, având în vedere faptul că una dintre cele mai temute și esențiale calități atribuite solomonarului este tocmai aceea de a purta grindina, distrugând sau mântuind recoltele („zgrăbunțaș care poartă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
, George (pseudonim al lui George Glod; 25.III.1902, Iași - 6.VII.1979, Iași), poet și traducător. Este fiul Ilenei și al lui Doroftei Glod, căruțaș. Face școala primară la Iași, după care intră ucenic la tipografia revistei „Viața românească”. Ulterior lucrează ca tipograf, funcționar la tipografii și edituri, bibliotecar la Baroul Iași și redactor la „Iașul literar”. Debutează cu poezia Din adâncuri în revista ieșeană
LESNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
, Georg (19.I.1917, Brașov - 20.XII.2002, Bodelshausen, Germania), traducător. Părinții, de proveniență modestă (tatăl, cu numele de familie Kurmes, fusese căruțaș), au murit înainte de vreme, iar S., ajuns la orfelinatul evanghelic din Brașov, a fost înfiat de Ernst Scherg, proprietarul unei fabrici de piele. După ce frecventează Liceul „Honterus” din orașul natal, absolvit în 1934, va studia (câte un an în fiecare
SCHERG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289551_a_290880]