448 matches
-
dorul de locurile natale, de părinți, presentimentul morții -, fie patriotică ori naturistă. A mai scris piesa Rai și iad și poezie în grai bănățean. SCRIERI: Atacul. Însemnările de război ale unui soldat român din armata austro-ungară, București, 1915; ed. (Martiriul cătanelor. Însemnări de război ale unui soldat român din armata austro-ungară), Lugoj, 1919; Prin Basarabia românească, Lugoj, 1919; Bătălia de la Mărășești. Zilele de glorie ale Armatei I Română, București, 1919; Pribeag, Lugoj, 1919; Bătălia de la Mărășești, îngr. și pref. Nicolae A
MUNTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288286_a_289615]
-
1172. Cristescu Tănase, 36 apartamente, București, str. Fântânica 16, 17, 18, 19, 24, str. Despot Vodă 52. 1173. Constantinescu Maria, 4 apartamente, București, str. Plantelor 23. 1174. Cristescu Sultană, 26 apartamente, București, calea Moșilor 338, sos. Nic. Titulescu 40. 1175. Cătana Iosif, 3 apartamente, București, str. Radu Vodă 3; Câmpulung, str. 16 Februarie 63, 55. 1176. Constantinescu Paulina, 5 apartamente, București, str. Luarentiu Claudian 27. 1177. Constantin Caliban, 3 apartamente, București, str. 14 Martie 27, str. 11 Iunie. 1178. Constantinescu Stanciu
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884, 57-78; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 614-615; Dimitrie Vulpian, Poezia populară pusă în muzică, București, 1886, 56-57, 78-79, 85-86; I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893, 284-317; Gh. Cătană, Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895, 108-114, 124-134; C. Rădulescu-Codin, Din Muscel. Cântece poporane, I, București, 1896, 263-267; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899, 13-22; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899, 81-118, 125-131; Gr.
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
, Virgil (21.II.1864, Reghin - 21.X.1915, Brașov), prozator. Este fiul Terezei (n. Cătană) și al lui Alexandru Onițiu, magistrat. Face clasele primare la Reghin și Caransebeș, liceul la Seghedin și Seminarul Teologic din Sibiu. Din 1886 frecventează, la Viena, cursurile Facultății de Litere, dar își termină studiile la Budapesta. Președinte al Societății „România
ONIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288538_a_289867]
-
editor. Lui i se datorează primele ediții postbelice de popularizare a unor corpusuri de literatură populară (de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea) de Grigore G. Tocilescu (Balade și doine), Artur Gorovei (Cimiliturile românilor), G. Cătană (Povești poporale din Banat) și ediția studiilor de folcloristică ale lui Ovid Densusianu (Flori alese din cântecele poporului. Viața păstorească în poezia noastră populară. Folclorul, cum trebuie înțeles. Graiul din Țara Hațegului). În paralel, a pregătit sau a prefațat ediții
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
Destin, dramă, București, 1982; B. Fundoianu (Benjamin Fondane). Priveliștile poeziei, București, 1985; Opera vieții. O biografie a lui I. L. Caragiale, vol. I-II, București, 1989-1994, vol. III: I. L. Caragiale. Lumea operei, îngr. Ștefan Ion Ghilimescu, Pitești, 2001. Ediții, antologii: C. Cătană, Povești poporale din Banat, pref. edit., București, 1956; Grigore G. Tocilescu, Balade și doine, pref. edit., București, 1958; Artur Gorovei, Cimiliturile românilor, București, 1959; Ovid Densusianu, Flori alese din cântecele poporului. Viața păstorească în poezia noastră populară. Folclorul, cum trebuie
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
Burada, O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Elena D. O. Sevastos, Cântece moldovenești, Iași, 1888; I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893; Gh. Cătană, Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895; C. Rădulescu-Codin, Din Muscel, cântece poporane, I, București, 1896; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folcloristice, I, partea
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
, Gheorghe (26.VII.1939, Ticvaniu Mic, j. Caraș-Severin), poet. Este fiul Elenei (n. Cătană) și al lui Gheorghe Azap, tâmplar. Face studii gimnaziale la Ticvaniu Mic și liceale la Oravița, Anina și Timișoara. Este redactor la revista „Răzoare” (Oravița, 1996). Colaborează la „Caraș-Severinul literar și artistic” (Reșița), „Flamura”, „Timpul”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Drapelul roșu” (toate
AZAP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285512_a_286841]
-
și poezia). Consecventă acestui program, revista se îndreaptă, cu precădere, spre studiile de folcloristică, semnate tot de L. Costin (Geneza baladei bănățene, Estetica artei populare, Novăceștii în balada bănățeană). Sunt publicate bogate materiale folclorice (colecția de balade a lui Gheorghe Cătană, colecția de basme, povestiri și snoave a lui Lucian Costin). Cât privește literatura propriu-zisă, sunt promovați mai ales tineri scriitori bănățeni, în măsura în care aceștia îi ilustrează programul estetic (Constantin Miu-Lerca, Mia Cerna, Grigore Bugarin, Gheorghe Atanasiu, Gheorghe Cătană, V. Flueraș). Mai
BANATUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285595_a_286924]
-
a lui Gheorghe Cătană, colecția de basme, povestiri și snoave a lui Lucian Costin). Cât privește literatura propriu-zisă, sunt promovați mai ales tineri scriitori bănățeni, în măsura în care aceștia îi ilustrează programul estetic (Constantin Miu-Lerca, Mia Cerna, Grigore Bugarin, Gheorghe Atanasiu, Gheorghe Cătană, V. Flueraș). Mai colaborează cu versuri E. Camilar, N. Crainic, Al. Iacobescu, E. Ar. Zaharia ș.a. O rubrică specială, „Din viața scriitorilor”, prezintă și popularizează scriitori importanți din restul țării (M. Sadoveanu, O. Goga, L. Rebreanu ș.a.). O sumă de
BANATUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285595_a_286924]
-
afla o femeie care năștea. De pildă, În Amintirile soldatului Paul Alexa din Bred, din războiul din anul 1914 această imagine adecvată contextului În care țăranul maramureșean este confruntat cu un eveniment mondial și permanent cu moartea capătă formularea: La cătană-așa i-i dată / Să moară moarte-mpușcată; La cătană-așa i-i scrisă / Să moară moarte ucisă; La cătană-așa i-i bună / Să moară fără lumină, / Fără lumină de său / Fără om din satul său. / Da popă cine i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
soldatului Paul Alexa din Bred, din războiul din anul 1914 această imagine adecvată contextului În care țăranul maramureșean este confruntat cu un eveniment mondial și permanent cu moartea capătă formularea: La cătană-așa i-i dată / Să moară moarte-mpușcată; La cătană-așa i-i scrisă / Să moară moarte ucisă; La cătană-așa i-i bună / Să moară fără lumină, / Fără lumină de său / Fără om din satul său. / Da popă cine i-a fi / De răsună dealurile / Și În loc de dascăl sfânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
această imagine adecvată contextului În care țăranul maramureșean este confruntat cu un eveniment mondial și permanent cu moartea capătă formularea: La cătană-așa i-i dată / Să moară moarte-mpușcată; La cătană-așa i-i scrisă / Să moară moarte ucisă; La cătană-așa i-i bună / Să moară fără lumină, / Fără lumină de său / Fără om din satul său. / Da popă cine i-a fi / De răsună dealurile / Și În loc de dascăl sfânt / Croncănesc doi corbi În vânt / Și-n loc de diac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ce s-au întâmplat la a trie domnia domniei mele. La văleat 7224 (1716) începând piternica împărăție turcească războiu cu nemții la leat 7225 (1717), trimis-au și nemții de la Ardeal pe un căpitan anume Pivoda cu o samă de cătane ș-a luat pre domnul muntenesc anume Neculaiu Mavrocordato din scaunul domniei din tărgu din București, noembre 11, cu toată casa lui și-l duse în cetate, în Sibiu. După care pis-a în gând și pentru noi ca să ne
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
dovadă de pravoslavnică mărinimie. ▪Acvila tocmai a aprobat trimiterea unor tineri români la Colegiul Richelieu din Odessa și la Școala de cadeți din Sankt Petersburg. Dorește să formeze o oștire locală apreciată cam la douăzeci de mii de panduri și cătane. Dar cred că mă voi ocupa de asta abia la primăvară (cuvintele Acvilei). ▪Acvila pare destul de hotărâtă să termine războiul cu Imperiul Otoman, dar numai printr-o victorie zdrobitoare asupra acestuia. ține să profite de recenta pierdere suferită de armata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
întinse brațele ei goale și albe, luă coșul, îl roti de câteva ori, privindu-l cu o expresie de topenie crescândă, după care îi aruncă ordonanței, peste umăr, un merci mic, cu buzele adunate ca pentru un pupic delicios. Și cătana își continuă, în sfârșit, fraza neterminată: ― Da... pe-pentru asta... de-desigur!... Zâmbi cam confuz, salută regulamentar, dar găsi cu greu drumul spre ieșire, nimerind mai întâi într-un taburel, apoi în cufărul de voiaj al primadonei, iar în final
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ți-ai găsit! Nu tu tătucă, nu tu mămucă! Doar undeva, hăt, tot urla o potaie. Vai și vai! Că te lua cu frig dă moarte pă spinare. Aude și Înălțimea Sa și, în sfârșit, oprește calu’. Poruncește la o cătană proastă din coadă să cate cum stă treaba. Omu’ să duse, intră în prima casă și numai ce-l auzim că începe să strige: „Morți, fraților! Numa’ morți! Maică Precistă!”. Iese, scuipă și-și face o mie dă cruci. Înălțimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ficior o dată!, face mama. Ce băiat bun, Rusalin al Baciului...El, cu vigilența lui de la Canal, i-a scăpat pe-ai lui de chiaburie - nu erau, dar ce: alții erau? - dar Îi băgaseră la chiaburi, aceia n-avea ficior la cătane, de să-mpuște pe cine știe ce alt „chiabur”, la Canal... De-atunci l-au reangajat, tot la ei, la MAI, acum Îi păzește pe deținuți ca salariat nu ca ostaș În termen - pe la Aiud, ori pe la Gherla... - Așa-i omul, zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și gardistul trimis să-l aducă la oficiali. Ce-ai făcut, nenorocitule, cu hârtiile statului?!, a întrebat pe octavă superioară, pretorul. Păi, conform ordinului primit... le-am adus la... curent! Mândrul vânător Și iată-mă pe fix 1 noiembrie 1932 cătană la poar ta Regimentului 3 Vânători din Bolgrad, renumitul regiment "Trei Chirpici", renume dat de construcția multor clădiri, toate cu parter, construite din chirpici. Regula de aur: când te-mbraci militar întâia oară ferește-te. Iar dacă ți se fură
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
asupra noastră la Iași, făcându-ne știre din Cârligătură, fiind fugit de cătani și tâmplându-să de au trecut la vinire acii tâlhari pe la satul dumisale, pe la Ruginoasa înștiințându-să și dumnealui dintr-o slugă... ne-au dat știre de vinirea acelor cătane, ca să ne păzim...” „Iaca de unde a aflat Mihai Racoviță vodă de venirea lui Ferentz spre Curtea domnească, că altfel nu știu cum și când i-ar fi chemat în ajutor pe tătarii aflați în preajma mănăstirii Aroneanu.” Întrebarea-i cum a trecut Bahluiul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
supus poroncii și învățăturii noastre, și cum au văzut pe moscali îndată s-au și hainit, și fără nici o pricină s-au închinat la moscali; dintre carei unii, fiind și 2 ficiori a lui Ienăchițe vistiernic,...Constantin, făcându-să căpitan de cătane la polcul lui Cantimir, au mai adunat la steagul lui pre câțiva nebuni,...care-i nu numai c au rădicat sabiia asupra stăpânilor noștri și cu podgheaz împreună cu alții au vinit asupra noastră să ne gonească,...jăcuind pe pământeni și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de orice calibru - soldați, subofițeri și ofițeri - să fie disponibilizați, contra unor sume care să-i atragă să subscrie la acest act. Doar câteva zile mai erau până la desființare și disponibilizare. Doi eroi, din cadrul ei, au avut o inițiativă. Bă, cătane, au rostit, ei,în cadrul unui grup mai restrâns: hai să facem una, la dispariția noastră, ca armată, care să rămână în istorie. Adică? Să organizăm o petrecere, o masă de adio, pe cinste. Să vedem cum și în ce condiții
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
pe urma mere Tot plângând și suspinând Și de drumar întrebînd Și, zău, tu d-așa zicînd: Măi bădiță și măi frate, N-ați văzut voi p-a mneu bade Ducîndu-se la cetate, C-am avut - un bade drag Și cătană L-au luat De mine L-o-ndepărtat, Că l-o dus în țară strină Și l-o dus să nu mai vină. Da eu rog pe Dumnezeu Să vină bădița mieu Că-i om bun și nu-i om
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
bădiță n-am ce face Dacă nu-i țara pe pace. Când țara s-o-mpăciui Tu acasă că-i veni Și eu iară te-oi iubi. 176 Auzit-am, auzit Dintr-o albă albioară, Că m-or scris domnii cătană. Eu m-aș ruga florilor Să se roaje domnilor Să mă lese pân la toamnă, C-am o mândră ca și-o doamnă, La față ca și-o icoană: Cine-i coată-n față moare Că-i la ochi cam negrioară
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cîtu-ți pute, Bateți că n-oi zice ba. Când el vorba nu găta Dintre voinici mulți pica. Pic-un voinic, pică doi - Pic-un voinic în cărare Și-l văzu o fată mare; Pe fată mila o lovea Și la cătană mergea Și lumina aprindea; Căpitanul c-o vide, Sabia afar - o scotea Și la fată că merea Și, zo, el așa zicea: - Stinge-ți, fată, lumina Că la catană i-i dată El să șadă ne - ngropată 217 {EminescuOpVI 218
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]