359 matches
-
poți apela la descântece și vrăji sau, măcar, să te faci că știi de unde-ți vine răul și renunți la serviciile șamanului. Așadar, domnul Geoană a pierdut alegerile, deoarece a fost deocheat; cineva, o forță malefică, i-a aruncat o căutătură din ochi, de l-a făcut să-și piardă uzul rațiunii, pierdere transmisă și soției, deși eu bănuiesc că i se trage de la soacră. Or, pentru a scăpa de deochi, domnul Geoană trebuia descântat, fie de Aristiția lui Driță, fie
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
party de la final. „Poetul nostru” - îmi spunea cu mândrie șefa, căci observase interesul aedului pentru mine. Poetul cânta cu pletele în vânt, dându-și drumul vocii neîmblânzite, sorbindu-și voluptuos momentul de libertate, iar eu făceam conversație cu bibliotecarele, sub căutătura piezișă a securistului ochelarist: individul, îmbrăcat la patru ace (avea, altfel, aspectul unui cuminte profesor de liceu), sorbise tot timpul din paharul cu suc - fusese singurul care nu s-a atins de șampanie și nici de vodcă! Nu a scos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
lungă, cu ochii ridicați în extaz spre tavan, zise: „Nu te turmenta, doamnă, nu vor sta mult internate, intrăm în Moldova și se isprăvește cu războiul“. Când își lăsă privirea în jos și se uită la mama, a amuțit văzând căutătura ei îngrozită și a tăcut, iar mama s-a ridicat după scaun în tăcere și, fără a-l saluta, a ieșit din odaie. Noi ne-am sculat, dânsul, foarte jenat, a plecat. Nu l-am mai văzut de atunci. Mamei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fost la fel, evident... Îl pironi cu privirea, preț de câteva secunde, ca și cum ar fi dorit să se convingă că personajul exista, era acolo și vorbea fără întrerupere. Celălalt nu dădu semne că ar fi fost, cumva, lezat de acea căutătură fixă. Pur și simplu s-a deschis o poartă, amice, iar noi doi - pensula se repede către pieptul fotografului -, am intrat prin ea. Și iată-ne. Ev Mediu. Nu e super? Te plictisesc cumva, sper că nu ți-ai înghițit
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
emoții. Și, când colo, el mă întreabă un lucru atât de prozaic: ce înseamnă chestia asta? Păi tocmai asta e, că nici eu nu știu ce înseamnă chestia asta, de unde naiba să știu! răbufnesc eu, privindu-l drept în ochi, cu o căutătură sfidătoare. Asta mi-a venit să scriu! Stau de nu știu câte săptămâni cu pixul în mână, incapabilă să mă hotărăsc cum să încep romanul, și din senin s-a întâmplat... Mă opresc. De-abia acum îmi dau seama câtă muncă va
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
să cuprindă realitatea lui, nu era decât un dialog al cugetărilor lui proprii, el cu sine însuși. Ciudat! Această despărțire a individualității lui se făcu izvorul unei cugetări ciudate. El fixă aspru și lung umbra sa... ea, supărată de această căutătură, prinse încet, încet conture pe părete și deveni clară, ca un vechi portret zugrăvit în oloi. El clipi cu ochii - ea redevenise umbră simplă. E un moment mare, să mă cuget mai întîi - gândi el - dorit - am de când sunt ceva
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
căci nu vorbesc în gând decât eu cu mine. Eu cu mine. Ciudat! Această despărțire a individualității mele se făcu izvorul unei cugetări ciudate, care mă făcea să fixez aspru și lung umbra mea, astfel încît ea, jenată de - atâta căutătură, prindea încet, încet conture pe părete până ce deveni clară ca un portret zugrăvit în ulei, apoi se îngroșă plastic din părete afară, astfel încît sări din cadru jos și mă salută surâzând, ridicîndu-și căciula din cap. - Sara bună, domnul meu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
buni ani. Părul auriu și lung amintea de o fostă glorie, iar faptul că se cam rărise între timp ajuta privitorul, dezvăluindu-i contururile unei frunți atrăgătoare. Dincolo de orice, însă, ochii bărbatului ieșeau din poză și fixau privitorul cu o căutătură hotărâtă ce combina putere și vulnerabilitate. Atitudinea bărbatului era artificială, chiar teatrală, ceea ce nu împiedica afișarea unei inteligențe asumate, dedesubtul căreia Porfiri detectă o urmă de adâncă onestitate. Deși părea oricând gata să te mintă în față, bărbatul lăsa impresia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
câțiva pași, cât dură drumul până la catedră, Luana gândi: "Te-ai ascuns în podul magaziei și ai stat la taclale cu Baba-Cloanța. Acum nu va mai fi la fel de simplu!" Se apropie de catedră cu ochii nefiresc de mari, ca o căutătură de bufniță, într-o stare generală anormală. Întinde mâinile cu palmele în sus. Palmele mici, albe, priviră spre înalt. Ca dintr-un cer înnorat se prăvăli peste ele cantul riglei de lemn. Cu putere. O dată, de două ori, de trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Și cu cine! Cu Rosti Seneg, cel pe care susținuse, sus și tare, că-l urăște și disprețuiește. Dacă nu-mi vorbești despre frământările tale, de mâine nu-ți mai trec pragul casei. Luana o privi cu ochi mari, neîncrezătoare. Căutătura severă a femeii o făcu să înțeleagă că vorbea serios. Își căută cuvintele dar nu știu cum să înceapă. Se așeză pe buturuga umedă a unui copac și își prinse fața în palme. Nu știu cum să încep. Mi-e frică și mi-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
un timp ce, A doua forță, cea zisă electromagnetică, care nuntește desenul cu culoarea, Cum adică nuntește?! Într-o tăinuită armonie, așa precum pământul și soarele se țin în echilibru printr-un număr egal de sarcini pozitive și negative, și căutătura vioaie a ochilor, când el nuntește culorile în acel timp ce, iar A treia forță, continuă el cu vioiciune, cea de interacție nucleară slabă, poate fi asimilată în tablou cu raportul culorilor, relațiile pe care culorile le nasc între ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
dor în aceste clipe de părintele Ioan, căruia mi-ar fi fost acum cu putință să mă spovedesc fără de rușine, și părintele Ioan ar fi știut atunci ce să-mi spună, cum ar trebui să mă rog pentru a îndepărta căutătura tulburată din ochii mei la vederea Ilenei, o vâlvătaie simt aprinzându-se în privirea mea ori de câte ori se uită la mine și nu știu cu apa căror rugăciuni să sting acest foc mocnit în sufletul meu, dar care amenință să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
se diminuează. Se mai păstrează hiperbola în relatarea unor acțiuni (Gruia bate singur cinci sute de turci și ucide o armată numai cu grindeiul plugului) sau în realizarea unor portrete, cum este cel al lui Gruia, făcut de Anița crâșmărița: „Căutătura lui / Seamănă cu-a lupului, / Mustățile-i ca la rac / Și le-noadă după cap, / Face nodul cât pumnul / Și rânjește ca ursul, / De bubuie tot locul”. În privința circulației motivelor, cele mai frecvente apropieri se pot face între unele variante
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
ce mai era pe fundul păharului". Bizar este că răzbunarea, teoretic dreaptă și aducătoare de echilibru în tulburarea elementelor pe care o săvârșise Lăpușneanu, are, în sine, aerul unui asasinat sadic din specia celor gândite de tiran, fapt accentuat de căutătura sadic-vindicativă a celor doi boieri: în timp ce "Lăpușneanul, mugind ca un taur ce vede trunchiul și securea ce a să-l lovească, voi a se înturna cu fața spre perete", Spancioc și Stroici "îl țineau nemișcat, uitându-se la el cu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
reverse angle. Se poate crea și ca Blaga, ca Ion Barbu sau ca Brâncuși, în absolut, se poate și ca Arghezi, în relativ: Cînd coboară între lucruri și oameni, Lucian Blaga întreabă, V.Voiculescu se miră, Ion Barbu aruncă o căutătură de esențe. Numai Tudor Arghezi gîdilă. El gîdilă întregul și partea, pe Dumnezeu și pe sine, vietatea și floarea. Acolo unde gîdilatul devine obsesia, este la om. Arghezi gîdilă omul în toate chipurile și pentru toate potrivelile: pentru a-l
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
originalului sovietic "Zavtra". Dar aceștia au însemnele stigmatului pe frunte și sunt lesne de localizat. Mă refer la ceilalți, așa-numita presă "independentă", nu la cea partinică, unde câte un Alcibiade, sosit pe pluta paranoiei, ne scrutează cu câte o căutătură rătăcită și încearcă să ne convingă că Pământul este totuși plat. Deci fac precizarea că am în vedere mass-media în varianta normală și sănătoasă, teritoriu unde cunosc destul de multe persoane, unde fără excepție le respect pe toate, dar... Căci există
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
avea pe atunci douăzeci și șase sau douăzeci și șapte de ani, adică era în plină strălucire a frumuseții sale. Avea un mers de regină sau de zeiță și ochi cu luciri de smarald, de o frumusețe neasemuită, cu o căutătură blajină, dar și maiestuoasă. Gura îi era mică și rumenă; deși buza de jos trecea puțin peste cea de sus, ca la toți principii casei de Austria, această gură știa să întruchipeze grația atunci cînd surîdea, dar și dezgustul neîndurător
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
fel de șoaptă anevoioasă. - Auzi, Kingsley? spuse Terry, ajuns la capătul răbdării. N-ai de gînd să taci? încerc să lucrez. - N-am zis nimic. - Bombăneai ceva ca pentru tine. Nu pot să mă concentrez. Kingsley îl fixă cu o căutătură neprietenoasă, după care se întoarse la revistă, spunînd: - Ce-ar fi să te calmezi? Pîn' la urmă-ți fac ditamai hatîrul. Terry era conștient de acest lucru, însă nu avea de gînd să-și exteriorizeze recunoștința. Se revolta din străfunduri
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
și copacii dansau până în pânzele cerului umpleau magice spații nu m-ar fi mirat să-și întoarcă fața spre mine strigându-mă pe numele mic Trecere La răscruce de drum te întâlnești cu Necunoscutul chiar și propriul tău chip împrumută căutătura străinului neclintit aștepți să ți se arate un semn bunăoară o tresărire o rază dinspre Casiopeea câte glasuri se frâng izbite de vânt da, vântul, da, secera vrerii gura de aur a înțeleptului spune cuvinte în gol târâte prin pleava
Poezii by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/9603_a_10928]
-
miriște arsă. Când ne adunăm cu vreun prilej, vag văd pe fețele lor trăsăturile alor noștri. Moșul de pe năsălie mi se pare străin. întruchiparea lui vie se află printre noi sub înfățișarea unui nepot care ne vorbește cu glasul buniculu. Căutătura unora ușor tulbure de semnul neantului. Clătinăm din cap, fiecare cu gânduri fără ecou, fiecare cu ziua lui de azi. Plutim în lumina pe sfârșite, ne pândim ca într-o farsă, pradă unei halucinante multiplicări. Perechi palide. Numai că bunicul
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-journal/Imaginative/11902_a_13227]
-
Din ce în ce dibaci la uitături, Când îți contempli Foamea printre gene, Mă-ntreb ce vraci te-a învățat, curtene, Să-ți pui în ochi anume picături, Ce-ți dau vedere bună de o vreme Și agere de tot căutături, încât ai început să-mi cânți măsuri Ce mi se par cu ochi și cu sprâncene, Căci, după ce-ai umblat cu dibuita, Seducător viclean cu ochi căprui, Și-n loc de Doamna ta mi-ai zis Smolita, Acum mi
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
moral și o posibilă definiție pentru arta Cameliei Crișan Matei. Corneliu Ratcu și dizolvarea în lumină Cînd Corneliu Ratcu a sosit în Călărași avea douăzeci și nouă de ani. Era bine clădit, călca sigur, iar părul negru, barba stufoasă și căutătura mai mereu încruntată îi dădeau un aer puțin exotic, de turist inadaptat și gata oricînd să înceapă o nouă experiență. Turismul s-a transformat, însă, rapid, în navetă pe ruta Călărași - București, via Ciulnița, și a sfîrșit ca o formă
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
Schiller, Mädchen aus dem Fremde, (fata din altă țară). Din America, Hannah i-a scris într-un târziu lui Martin că a înțeles ce reprezintă pentru el: „fata din altă țară". Filosoful i-a răspuns printr-un poem: „Străino, în căutătura ta stingheră/ e mai multă lumină decât în scânteile/ care aprind flacăra îndurării,/ străino din altă țară, tu,/ ale tale fie toate începuturile." O legătură extraconjugală între un profesor și o studentă nu este ceva ieșit din comun. Ne surprind
Pledoarie pentru Hannah Arendt by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6364_a_7689]
-
aflat în prea rapidă tranziție, ci ca un romantic incurabil, care descoperă valoarea ontologică a timpului trecut. "De ce oare cu cît ceasurile, zilele și anii se înmulțesc asupra lui, cu atîta mai mult omul se uită în urma sa, și din căutătură în căutătură se oprește cu plăcere la cele mai departate aduceri-aminte, aducerile-aminte a tinereții și a copilăriei? Nu-i soarele frumos și astăzi? păsăruicile nu cîntă tot aceleași cîntice voioase sau jalnice? frunzele nu au același freamăt? pădurile nu înverzesc
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
prea rapidă tranziție, ci ca un romantic incurabil, care descoperă valoarea ontologică a timpului trecut. "De ce oare cu cît ceasurile, zilele și anii se înmulțesc asupra lui, cu atîta mai mult omul se uită în urma sa, și din căutătură în căutătură se oprește cu plăcere la cele mai departate aduceri-aminte, aducerile-aminte a tinereții și a copilăriei? Nu-i soarele frumos și astăzi? păsăruicile nu cîntă tot aceleași cîntice voioase sau jalnice? frunzele nu au același freamăt? pădurile nu înverzesc ca odinioară
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]