931 matches
-
mai groși, fără perete de împletitură din nuiele, se făcea un acoperiș lung de 2-3m, - numit comănac. Afară, sub acest coperiș, pe partea de sus a peretelui stânii se fixau lesele, împletitură dreptunghiulară din nuiele (alun), pe care se punea cașul la zvântat, de unde, peste o zi sau două, era dus pe lesa sau lesele dinăuntrul stânii, unde se usca. După ce cașul era gata uscat se plătea lună de lună, după înțelegere, boierului proprietar al pământului, ciobanilor, dacă aceștia erau angajați
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe partea de sus a peretelui stânii se fixau lesele, împletitură dreptunghiulară din nuiele (alun), pe care se punea cașul la zvântat, de unde, peste o zi sau două, era dus pe lesa sau lesele dinăuntrul stânii, unde se usca. După ce cașul era gata uscat se plătea lună de lună, după înțelegere, boierului proprietar al pământului, ciobanilor, dacă aceștia erau angajați, restul se consuma sau se vindea de către cel care organiza stâna Î Nu țin minte să fi fost paturi la stână
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se găsescă în mărturia Aristiței Toader ȘtirbuDriță, născută Drăgan, ni se spune și despre munca la boier: Locuitorii satului (Lunca) luau lemne din pădurea boierului. Lemnele se luau pe zile de muncă, pe bani sau pe produse ale gospodăriei: păsări, caș, unt etc.” Se muncea la boier cu 0,500,60 lei pe zi, în timp ce un „cot” (aproximativ 0,50m) de material cumpărat de la târg era 0,30 - 0,40m. La o fustă trebuiau 6 coți; se făcea fusta din 3-4
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vechimea păstoritului la români este dată de folosirea și astăzi a cuvintelor moștenite din limba dacică: mânz, cârlan, țap, gălbează, grumăzare, balegă, baci, țarc, strungă, stână, bacă, cârlig, cață, ghioagă, lângă care se adaugă terminologia de factură romană: lapte, unt, caș, coraslă, chiag, a mulge, a strecura, dublată de autohtonele dacice: brânză, zer, zară, urdă, searbăd, dar și cuvinte slave cum sunt: jant (a jintui), jintiță și smântână. Dar și numele principalelor animale din gospodăria românilor sunt preponderent de origine latină
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a proprietarilor cu puține oi, care a dăinuit și în perioada CAP-ului, despre care mi-a povestit unchiul meu, Mircea Ignătescu, consta în organizarea unei stâni colective. Se angajau ciobani care erau plătiți pentru paza oilor. Mulsul și închegatul cașului se făceau cu rândul, în funcție de numărul oilor cu lapte, iar produsele erau luate de cel care era de rând, stabilit prin tragere la sorți. Bineînțeles, cineva dintre cei asociați ținea evidența și repartiza pe fiecare la care date și zile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rând, stabilit prin tragere la sorți. Bineînțeles, cineva dintre cei asociați ținea evidența și repartiza pe fiecare la care date și zile este de rând. Când nu se angaja cioban, fiecare dintre asociați lua oile, le păștea, le mulgea, lua cașul, urda, zerul, în ziua sau zilele programate, seara le dădea în seama proprietarilor. După cum am aflat de la Gheorghe Boghiu din Slobozia - Filipeni, confirmat de Maria Vraciu Pușcuță din Lunca, cum stâna se organizează pe aceleași principii de asociere, iar posesorii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Nicolae Curteanu (Frunză), Gheorghe Iacobeanu, Ion Gurău, Emilian Gurău și Vasile Știrbu, zisă Dura. Unul dintre Iacobeni, probabil Ion, era, contrar a ceea ce se spune despre ciobani, de o curățenie desăvârșită, asigurând cu mijloace modeste, condiții igienice de preparare a cașului și urdei. Dacă ar fi trăit acum, îndeplinea condițiile impuse de Uniunea Europeană referitoare la igienă și curățenie. Acest Iacobeanu, prieten al tatălui meu, era un om de toată isprava, cuminte, bun observator al oamenilor și situațiilor, făcând remarci demne de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu mămăligă prăjită pe plită. Zer cu buruiene. Mai facem odată precizarea că prin buruiene, în satele comunei Filipeni, se înțelege zarzavaturi. Se pun la fiert ca pentru un borș obișnuit și, în loc de borșul acrit, se adaugă zer scursă de la caș, nu de la urdă. Se adaugă la fiert, cartofi. Mâncare rece. Este de fapt o friptură de pasăre sau de vânat (iepure) în care se adaugă un sosă cu multă ceapă, cu mult ulei, în care se adaugă măsline, foi de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu fiul mort și și-a spus că avusese tot timpul senzația că trăsăturile bărbatul solid Îi sunt familiare. Jesse Ferrenby, băiatul care purtase la colegiu coroana la care aspirase el. Toate se Întâmplaseră atât de demult... Ce băiețași cu caș la gură fuseseră, cum mai munciseră pentru panglici albastre... Mașina a Încetinit la intrarea unei proprietăți Întinse, Împrejmuită de un gard viu uriaș și un gard Înalt din fier forjat. - Nu vrei să intri și să luăm masa Împreună? Amory
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ÎN PARC PLÂNGE O STATUIE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 284 din 11 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Și-n acest mileniu trei E la fel de trist orașul; Nu mai sunt la noi evrei, Dar tot scump se vinde cașul. Au trecut atâția ani!... Și e mult mai tristă viața. Nu mai sunt aici țigani, Dar tot scumpă este piața... Plumbul a intrat în oase, Sângele ni-i otrăvit, Înghețăm de frig în case, Iernile s-au nărăvit. În parc
ÎN PARC PLÂNGE O STATUIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364508_a_365837]
-
în deznădejde, la greu. Altminteri, viitorul personal se integrează în viitorul general, comun. Va trebui să facem exerciții de iubire de semeni. Chiar dacă nu ne stă în fire, să încerăm să zâmbim în fiecare zi. Uneori, știu pe pielea mea cași zâmbetul doare. Doare că orice lucru pe care îl faci de mântuiala. Eu cred în oameni, daca nu as crede, nu as fi aici! - Ce recomandare ați dori să le faceți celor care abia acum încep să scrie? - Să citească
DEŞI A PUBLICAT 20 DE CĂRŢI ŞI A PRIMIT 30 DE PREMII, SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA MELANIA CUC CONTINUĂ SĂ FIE EA ÎNSĂŞI, CEA OBIŞNUITĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361490_a_362819]
-
masă țesută la război de bunica Floarea, apoi atașă două canapele făcute din dulapi din lemn de salcâm. Bunica Floarea aduse o pâine cât roata carului, coaptă pe vatră în cuptorul de alături, farfurii din lut ars smălțuit, pline cu caș și brânză proaspătă, ceapă și ce era mai important, o oală mare din argilă arsă, frumos colorată cu motive florale, plină cu zamă de cocoș. Era o ciorbă fierbinte, deasupra căruia pluteau steluțe de grăsime ce-i dădea o aroma
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
masă țesută la război de bunica Floarea, apoi atașă două canapele făcute din dulapi din lemn de salcâm. Bunica Floarea aduse o pâine cât roata carului, coaptă pe vatră în cuptorul de alături, farfurii din lut ars smălțuit, pline cu caș și brânză proaspătă, ceapă și ce era mai important, o oală mare din argilă arsă, frumos colorată cu motive florale, plină cu zamă de cocoș. Era o ciorbă fierbinte, deasupra căruia pluteau steluțe de grăsime ce-i dădea o aroma
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
Ilie Preda era un bărbat corpolent, bine înfipt în fermă. Trecuseră doi directori peste el, Man era al treilea, dar el rămăsese neclintit în biroul spațios, aflat față în față cu biroul directorului. Nu îl speria un tânăr inginer cu caș la gură care se trezise peste noapte șef, fără să știe cu ce se mânca producția, așa că se prezentase gata să-i explice nou-venitului cum stătea treaba cu acea îngrășătorie de bovine. Înainte de a deschide gura, Man îi ceruse documentele
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
a credi... - Dar de pierdut, nu pierde, întreb eu cam nedumerit? - Ehaa, cherdi, cherdi, da așaaaa, măi pi sări, da’ nu cherdi gologani că șeia, el ni joacî pi noi, si daci o cherdut, achitam noi și banii rămân în cași!! Nuuuu, că-i șâret di nu și poati, niși nu-ț vini-a credi când îl vez’ așa mititeluț, ghetu di el! Am simțit pe sub masă piciorul nervos al soției și mi-am dat seama că e timpul să ne
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
În natură și în bani, Că tradiția-i purtată, Spre a dâinui prin ani. Cu atenție se face Număratul oilor, La stăpâni de-a se întoarce, De răcoarea brumelor. Și se face măsurarea Laptelui, o dată muls, Spre a știi repartizarea Cașului prin vară strâns. Apoi prânzesc împreună, Ciobanii cu gospodari. Să se facă brânza bună, Pun să cânte lăutari. Dar rămâne în poveste, Ospățul abia-nceput, Când ciobanii duc pe creste, Turma de oi la păscut. Tradiții și ritualuri Prin timp
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE SF.GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368656_a_369985]
-
stoluri spre o altă mare caldă, unde sunt îngemănate inimile care caută, părăsind singurătatea. Mugurii au devenit regi. Unde sunt prinții? Jumătatea din mine Mă cheamă dincolo. Prea târziu vii, îmi spun mie însumi. Zeus este un iepure laș. El caș mănâncă în Kașmir. Numai iluziile sunt întregi. Între astrul X și astrul Y se află un poem nescris. Song, Sing, Song, Vietkong din Bronx. Eu vreau să fug din casa galbenă. Caută șapte fluturi la marginea ghilotinei. Nebunul a scris
PARANOIA ONE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349465_a_350794]
-
și de atențiile absolut necesare pentru a-i determina pe prietenii nemți să le trimită mașina despre care povestise la toată lumea deși unii începuseră să râdă ca niște netoți ce erau. Așadar, un kil de urdă, două de țuică, un caș, niște ouă de țară, puțin mălai pentru o mămăligă, plus un pachețel, special pentru Heimlich, cu cârnați pipărați, să-și aducă aminte de fericita vară petrecută în neuitata Oltenie. Evident, inteligentă și prevăzătoare, o calitate indispensabilă unei adevărate soții, Timona
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
pașnici și motivați în ceea ce fac! Chiar o să fie grozav! Poate pune o vorbă bună pentru mine! Of, Maică Precistă, cât de mult a trecut de când nu Te-am mai pomenit! Focul de tabără din acea seară, cina cu slănină, caș și pâine de casă, melodiile cântate de Geo la chitară și privile duioase pe care mi le aruncă Mara, reușesc într-o oarecare măsură să-mi calmeze nervii care ajunseseră să zbârnâie mai ceva ca firele de telegraf. De mâine
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
veveriță se dădea huța pe-o creangă de brad; îi veni în minte o scenă asemănătoare din copilărie, urcase dealul Brehuleștilor cu taică-său cu trăsura, mergeau la turmele boierului Balș să înregistreze numărul mioarelor și buțile de brânză și caș și Gheorghieș oprise-ntr-o vale, trebuia să treacă un firicel de apă spre stânele baciului și oprise caii să-i adape...Mihai coborâse din trăsură și se juca prin niște lăstăriș, culegea ghindă și-o arunca-n oglinda apei
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
că deh, lucrul în tura de noapte e mai greu și se întorsese când se crăpa de ziuă, mirosind a băutură. E drept că el, maistrul, pusese în mai multe rânduri niște „boboci” să-l urmărească dar pe ăștia cu caș la gură, nu poți să te bizui niciodată. - Meștere, după ce a trecut de magazie, a intrat pe holul dinspre cantină dar acolo nu e lumină și l-am pierdut din vedere. Azi așa, mâine așa, până când și-a zis că
ŞEDINŢA DE SPIRITISM de ION UNTARU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362019_a_363348]
-
în direcția de unde veneau acestea rostindu-se: ,, Ia-mi negretele și dă-mi albetele”. În cazul în care mărțișorul era purtat până la înflorirea pomilor, acesta se atârna pe crengile înflorite iar cu banul de la fir se cumpăra vin roșu și caș proaspăt pentru ca purtătorii simbolului de primăvară să aibă fața albă, precum cașul și rumenă precum vinul roșul. Mărțișorul era un simbol purtat cu multă demnitate și chiar solemnitate de către membrii societății tradiționale, care evitau orice comportament necivilizat în perioada în
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
mi albetele”. În cazul în care mărțișorul era purtat până la înflorirea pomilor, acesta se atârna pe crengile înflorite iar cu banul de la fir se cumpăra vin roșu și caș proaspăt pentru ca purtătorii simbolului de primăvară să aibă fața albă, precum cașul și rumenă precum vinul roșul. Mărțișorul era un simbol purtat cu multă demnitate și chiar solemnitate de către membrii societății tradiționale, care evitau orice comportament necivilizat în perioada în care mărțișorul le împodobea îmbrăcămintea. Mărțișoarele din zilele noastre sunt confecționate manual
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
o vreme de poara asta a lui și, uneori, ea încerca să-l facă să mai mănânce și altceva: - Da’ măi mâncă șî alceva, uite,-ț’ fac varză, îț’ fac făsui cu lapte acru, îț’ fac balmeș, îț’ dau brânză, caș, urdă, păstramă, carne di la oală, îț’ fierb un ou moale... Țî s-a pus poara pă crumpene prăjâte, toată zâua-bună zâua mă hănțăni la cap: „Prăjăște-m’ crumpene, prăjăș- te-m’ crumpene!”, paică te-ai primițât de tot, ce moarti
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
o vreme de poara asta a lui și, uneori, ea încerca să-l facă să mai mănânce și altceva: - Da’ măi mâncă șî alceva, uite,-ț’ fac varză, îț’ fac făsui cu lapte acru, îț’ fac balmeș, îț’ dau brânză, caș, urdă, păstramă, carne di la oală, îț’ fierb un ou moale... Țî s-a pus poara pă crumpene prăjâte, toată zâua-bună zâua mă hănțăni la cap: „Prăjăște-m’ crumpene, prăjăște-m’ crumpene!”, paică te-ai primițât de tot, ce moarti, zău așa
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]