325 matches
-
care participă, Vàclav Havel își mustră poporul. De ce oare, în mijlocul unui auditoriu tânăr, nu aș spune tot ceea ce cred? Iertați-mă, vă rog, sunt la o sărbătoare, sunt la o premieră, totul este bine, dar nițică critică (nu pot evita cacofonia) trebuie să fie... Ziceam că această carte nu este românească... dar nu numai sub aspectul limbajului, ci chiar cu o categorie de scriitori aflați în aceste pagini. Pentru că, iertați-mă, Zaharia Stancu nu este prima vioară a scrisului românesc. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
preface în fața lui Trahanache a nu ști nimic în legătură cu scrisoarea; se consideră victimă, în compania lui Farfuridi și Brânzovenescu, iar în relație cu Nae Cațavencu este perfid și violent. În vorbirea lui Zaharia Trahanache se constată lipsa unui mesaj, tautologia, cacofonia, absurdul comunicării. Nae Cațavencu se află în ofensivă cât timp deține scrisoarea compromițătoare, fiind orgolios, agresiv, inflexibil, dar poate fi ipocrit, fățarnic, sentimental; patriot, umil, atunci când este lipsit de obiectul șantajului. Discursul său este, pe alocuri, aberant ("Industria română e
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lui Leonardo este vorba; agnizione, cuvânt traductibil prin recunoaștere, este păstrat într-o formă latino-italiană, "agnițiune", prea puțin inteligibilă în românește; ce înseamnă obiecte de "pacotilă", bărbați satanici de rigoare, o lapidă (în loc de lespede), ca să nu mai vorbim de numeroasele cacofonii, căutate parcă dinadins. Dar să revenim la eroul romanului. Giambattista Bodoni, zis Yambo; revenindu-și dintr-un ictus cerebral, află că și-a pierdut memoria "episodică", cum îi explică medicul, adică a uitat tot ceea ce i se întâmplase și trăise
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
partitură muzicală, traversată diafan și recitată polifonic. Nu întâmplător, o existență liturgică poate fi asemănată unei opere de artă1. În cuvintele psalmistului, „laudă și frumusețe este înaintea Lui, sfințenie și măreție în locașul cel sfânt al Lui” (Ps. 95,6). Cacofonia este structural demonică, fiind o abatere de la vocația doxologică a creației: „Doamne, Dumnezeule, Te-ai preamărit foarte, întru cinstire și frumusețe Te-ai îmbrăcat” (Ps. 103,1c). Refuzul darului ființei e trădat de logica emancipării vindicative, precum și de obnubilarea interiorității
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
implicații atât pentru limbajul științific, cât și pentru limbajul obișnuit. Adeseori elevii nu sunt capabili să-și exprime un gând, constatându-se dificultatea lor În elaborarea sau susținerea unei teme cu nuanțe și sensuri personale, incapacitatea lor de a evita cacofoniile, rostind „virgula” În mijlocul frazei, accentele fiind puse greșit pe silabele din cuvânt, sau pe cuvinte din frază. Evitarea și ameliorarea acestor stări se poate face prin intervenția școlii, Îndeosebi la Învățământul preuniversitar, prin conștientizarea la profesori, elevi, familie, societate, a
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Lidia Carmen LĂMĂTIC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93103]
-
coleric atunci când era contestat. Dar mai ales era un personaj politic profund legat de URSS - or, românii tocmai de sovietici și de invaziile lor voiau să se despartă pentru totdeauna. De la Iliescu la Emil Constantinescu, trecerea se face printr-o cacofonie intenționată care există și în subtitlul acestui text. Constanța regimului Constantinescu a fost mediocritatea. Emil Constantinescu a avut, în 1996, o campanie prezidențială destul de competitivă și a fost creditat ca atare de populație, dar prestația sa ulterioară, ca președinte, a
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
ritual, necesitatea ei, dovadă, Savonarola, sinucigașii din jur: cine mănîncă atîta mîncare, băi?! la cabana Dochia tot mai este de cumpărat cîte o ciorbă! țigara de la țigară a blugiței, alcoolul l-am cam terminat, tachinări sentimentale, ia să vedem, prima cacofonie, nu o pune acolo că cade! sticla! ne sesizăm prin repetare emfatică, mai departe nu mergem, mai degrabă se pun amîndouă mîinile pe pulpele fetei, iaca cacofonia lingam și următoarea instrucțiune: deci se ia sticla și se duce la... gurăăă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a blugiței, alcoolul l-am cam terminat, tachinări sentimentale, ia să vedem, prima cacofonie, nu o pune acolo că cade! sticla! ne sesizăm prin repetare emfatică, mai departe nu mergem, mai degrabă se pun amîndouă mîinile pe pulpele fetei, iaca cacofonia lingam și următoarea instrucțiune: deci se ia sticla și se duce la... gurăăă! autoadmirativ, studențim de nu se poate, în exactă succesiune de lumini pe bordura digului, Stațiunea piscicolă Podu Iloaiei, lună în poziția ei inevitabil reținută în covrigul lunii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
rafalele pe tablă, personalul Bistrița Vatra Dornei ajuns și întrecut, rămîn acolo scriind, acceleratul Rodna Veche București Nord, pe Ilva cea mai de sus ținutul tunelelor, trece pe ninsoare, cîteva clipe întunericul, mi-e frică ce mă așteaptă, nu contează cacofonia, complet imobil în om, scîndura pe căldura care bubuie din canapea, sarcofag și fulgi, fîșii albe brazii drepți, frății de brazi negri pe cetină schimbă capetele făpturii în blană caldă de cîine, se scutură de ploaie în așezări de Bucovina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
o lume erudită, unde ideile lui Nietzsche și ale lui Heidegger lovesc ca o rafală de artilerie. Kathleen încearcă cu disperare să descopere de ce sunt posibile tragedii ca cele întâmplate la Dachau sau la My Lai“. Până aici, în ciuda unei cacofonii care ne lovește ca o rafală de artilerie și a unei comparații care ne lovește ca o cacofonie, cititorul are de-a face cu o încropeală pentru rafinați: studenți, Heidegger, Dachau, disperare, erudiție, tragedie, învârtire, rafale de idei... Numai tentații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
încearcă cu disperare să descopere de ce sunt posibile tragedii ca cele întâmplate la Dachau sau la My Lai“. Până aici, în ciuda unei cacofonii care ne lovește ca o rafală de artilerie și a unei comparații care ne lovește ca o cacofonie, cititorul are de-a face cu o încropeală pentru rafinați: studenți, Heidegger, Dachau, disperare, erudiție, tragedie, învârtire, rafale de idei... Numai tentații conceptuale pentru amatorii de producții cu buget mic și ifose mari. Te-ai aștepta ca în studenta Kathleen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
fiu, nu numai de un anume nivel cultural, ci și de capacitatea de a raționa în procesul comunicării verbale. Vorbitorul care preia mecanic, fără să apeleze la judecata proprie, o astfel de soluție preambalată, menită să-l ferească de ridicolul cacofoniei, cade el însuși în ridicol. Acest "ca și" exprimă, înainte de orice, o comparare, și-i nu numai incorectă, ci de-a dreptul stupidă formularea "lucrez ca și zidar". Dintr-un exces de pudoare, s-a admis cu statut incert de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și-i nu numai incorectă, ci de-a dreptul stupidă formularea "lucrez ca și zidar". Dintr-un exces de pudoare, s-a admis cu statut incert de licență utilizarea acestui "ca și" pentru protejarea spiritelor noastre feciorelnice de neplăcerea receptării cacofoniilor tip "lucrez ca contabil". Atât și nimic mai mult. Nici vorbă de vreo generalizare! Dar cu cât știi mai puțină carte, cu atât mai mult te terorizează frica de ridicol și, atunci, sufli și-n iaurt. Dac-ai auzit vorbindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
turiști pleacă din zone nordice spre zonele maritime din sud. Televiziunea ignoră barierele naționale; televiziunea europeană este deja o realitate. În ciuda diversității lingvistice, culturile devin din ce în ce mai puțin naționale și mai eclectice, printre tineri mai mult decât între cei în vârstă. Cacofonia europeană rămâne chiar și astăzi cel mai vulnerabil țel. Europa este noul Turn Babel. Bineînțeles culturile amestecate nu penetrează în mod egal peste tot. Spania și Italia primesc în fiecare an un număr de turiști mai mare decât numărul de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
subțire, firul bucății muzicale" (p. 153). Descifrarea notelor de pe portativ este echivalată cu operația de toarcere a unui singur fir dintr-un ghem inform de ațe, evidentă metaforă a interpretării. Bucata muzicală iese din caierul nedescâlcit al tăcerii (sau din cacofonia zgomotelor din univers) prin mijlocirea viorii și a partiturii. Nu țâșnirea inspirației, ci descifrarea atentă stă la originea bucății muzicale. Muzica este înțeleasă de naratorul blecherian nu ca manifestare artistică stihială, expresie tumultoasă a sinelui profund, ca în estetica romantică
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
sunet» este tot ce poate fi mai comic prin echivocitatea de a desemna tot așa de bine o hàrpă ca și o monetă turcă falsă. [Cele cinci versuri de la început, debutând fiecare prin câte un mare Ca formează o superlativă cacofonie.] Apoi «un fulger fără tunet», «o formă fără melodie», «o putere cântătoare», tot vorbe în vânt, fără nici un înțeles. 88 bucureștii de altădată În fine, un «vai mie!» era necesar, pentru a completa timbrul 49 sinagogic al acestei bufonade. [A
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de cuvinte pe an academic (deci peste 5000 în trei semestre și o bună jumătate din al patrulea)9. În acel moment de liniște (imposibil de imaginat azi, când producția fonică a studenților în astfel de situații aduce aminte de cacofonia unui talk-show pe un platou de la Varan TV), personajul nostru a scos de undeva (din buzunar cred, aș fi reținut dacă era vorba de o geantă scandaloasă pentru standingul academic), o carte de grosimea unei broșuri, nu mai mare și
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
nu pare să se sfarme discutând pe față teme precum „Biserica și fenomenul corupției”, „Etapele reeducării în epoca de aur” sau „Istoria telegramelor de felicitare”. În fond, nici Federația Română de Fotbal n-a „implementat” o comisie de etică care (cacofonia este genetică) să analizeze marile realizări securiste în lumea sportului cu balonul rotund. De ce ar fi făcut ceva similar creștinii români în propria lor ogradă? Istoria nu-i mai preocupă decât pe puținii bibliofili care iubesc plimbările prin anticariate. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
nu se încadrează cu precizie într-o tabără sau alta, adesea împrumută idei-armă ale adversarilor îndreptându-le împotriva lor și, nu de puține ori, luptă împotriva propriilor concepții sau masacrează teorii ostile care nu sunt decât stafii. Ce determină această „cacofonie a opiniilor” în teoria curriculumului? Altfel spus, de ce și încotro se îndreaptă varietatea ideilor și concepțiilor din teoria contemporană a curriculumului? Vom răspunde acestei interogații fundamentale în cele ce urmează. Deocamdată, precizăm că este vorba de o „ruptură” provocată de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai trăim în realitatea bine știută a istoriei moderne, ci în ceea ce unii au numit hiperrealitatea istoriei postmoderne. Acest cataclism nu putea ocoli școala, educația și, bineînțeles, teoria curriculumului educațional. El a generat tărăboiul teoretic și practic botezat de Pinar „cacofonia curriculumului”. Înainte de a-l desluși și a găsi oaze de lumină în jungla ideatică a noii teorii a curriculumului, este necesar să luăm în seamă năucirea provocată de ea în educația românească. Școala românească s-a aflat multă vreme în
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
însă, criza devenise evidentă și Schwab a început să fie susținut de un întreg cor de noi voci contestatare. Pinar, Reynolds, Slattery și Taubman (2000) au numit aceste vociferări - care s-au înmulțit și s-au intensificat în deceniile următoare - „cacofonie”. Aveau în vedere diversitatea și divergența opiniilor, accentele critice deseori enunțate pe tonalități acute, ruperile de „ritm” și perspectivele noi și surprinzătoare. Toate dădeau, la începutul secolului XXI, impresia că s-a creat o hărmălaie epistemică exotică, inextricabilă și fără
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cercetărilor și demersurilor curriculare postmoderne. Scopul nostru este de a completa, cu „ultimul element”, concepția diacronică, structuralist-genetică a curriculumului pe care am expus-o în această carte. A eluda aceste evoluții - ce par contradictorii și le dau unora impresia de „cacofonie teoretică” - ar însemna să condamnăm cititorul la credința greșită că dezvoltarea teoriei curriculumului s-a oprit la nivelul construcțiilor moderne din anii ’70 și să-i îndemnăm pe agenții schimbării educaționale să promoveze ideile și metodele curriculumului modern, în practica
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
anumită strategie/tactică de derulare a procesului instructiv-educativ statuat prin curriculum. Conotațiile politice sunt puține și nesemnificative. În orice caz, traducerea expresiei curriculum policy prin „politici educaționale” este inadecvată. Traducătorii români au căzut într-o capcană semantică. Încercând să evite cacofonia din „politica curriculumului”, au preferat expresia „politica educațională”, care pierde conotațiile de „rigoare” și „coerență” și le introduce pe cele de „ideologie” și „politică”. În România s-a înțeles, în acest fel, că „politici educaționale” înseamnă „dezbateri și decizii politice
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și ghetoizare În opinia multora, multiculturalismul nu ar fi de fapt decât o pseudo-soluție a intelectualilor contemporani, un refugiu al g(nditorilor (n condi(iile neputin(ei identific(rii unei ierarhii a valorilor-reper. Această confuzie cu privire la valori conduce la o cacofonie social( (n care fiecare este liber să (ș( caute drumul. Dimensiunea etnică este, desigur, prezentă în procesul identificării multiplului, multiplicitatea fiind legată și de diferențierile funcție de tipul de habitat (urban/rural), de nivelurile de dezvoltare economic(, socială etc. Bauman arată
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
este o simplă divagație ci o aserțiune care ar face nule și inutile orice comentarii: „...în ultima ședință din 25 iulie, am dat responsabilități unor membri ai P.C. (partidul comunist, n.n.), tineri elevi care nu sunt cunoscuți ca comuniști (sic!, cacofonia lui Russu și subl.ns.) în rândurile tinerimei (subl.ns.)”. Pentru a înțelege sensul frazei de mai sus, trebuie să apelăm, iarăși, măcar la o concluzie: tovarășii comuniști „lucrau” sub acoperire pentru a nu speria tineretul, urmând ca, nu peste
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]