1,465 matches
-
Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ți-am scris în taină numele pe frunze și-n haină de omăt l-am prins sub ger dar toamn-a ruginit pe mii de buze rupând cadența-n jumătăți ce pier. Un marș de foc m-a mistuit în suflet și-n solzii toamnei am uscat cărări trezind înghețul de prin blândul umblet cu mâini de cețuri croșetând iernări. Te-ai rupt din lanțul putredei ninsori nălțând
COLINDA UNUI GÂND de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384299_a_385628]
-
Un weekend cultural concentrat ce include, pe parcursul a trei zile, manifestări precum: teatru, film, lecturi publice, jam session, instalții video-art, discuții publice, workshopuri, audiții muzicale, design. Evenimentul este primul dintr-o serie ce vă parcurge întreg anul 2012 cu o cadența lunară. Program: Vineri 24 februarie: 18.30 - Lectură din „Legende Urbane” de Vlad Ioan Tăușance. Citește actorul Alex Fifea, invitat special: autorul volumului. http://tausance.ro/ 20.00 - Concert Luiza Zan, Jimmy Cherkez & Florin Ramascu - premieră în această formulă http
Zilele Independent84 [Corola-blog/BlogPost/97103_a_98395]
-
agrement, Filarmonică și Teatru, cinematografe și magazine cu scări rulante și vitrine rotindu-și fețele după anotimp, patinoar și bazine de înot, ștrand, biserici seculare, cu oameni grăbiți să treacă prin timp, cu un ritm al vieții trepidant, intrat în cadența universului, nu-i lipsea nimic ! Orașul simfoniilor, așa e supranumit de vreo patruzeci de ani. Dar dintotdeauna, și mai ales în adolescență, m-am visat mireasă undeva, departe, într-o bisericuță , de lemn o vedeam, cu oameni fermecători ! Un dor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
agrement, Filarmonică și Teatru, cinematografe și magazine cu scări rulante și vitrine rotindu-și fețele după anotimp, patinoar și bazine de înot, ștrand, biserici seculare, cu oameni grăbiți să treacă prin timp, cu un ritm al vieții trepidant, intrat în cadența universului, nu-i lipsea nimic ! Orașul simfoniilor, așa e supranumit de vreo patruzeci de ani.Dar dintotdeauna, și mai ales în adolescență, m-am visat mireasă undeva, departe, într-o bisericuță , de lemn o vedeam, cu oameni fermecători ! Un dor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
a sculpta în eternitate chipul unui poet care, ca și Dante sau Eminescu, a crescut către el însuși atât din cunoaștere cât și din revelație, din înțelepciune cât și din inspirație.” (Vintilă HORIA). „Poezia lui Horia Stamatu sună pur, în cadențe care ne răscolesc vârsta lumii de acolo, de aici, de pretutindeni unde timpul și spațiul românesc sunt implicate în drama istoriei și culturii umane. Scrie românește, gâdește clasic românește, iubește frumosul, dispretuiește urâtul. Citindu-l și recitindu-l astăzi pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
Ghilgameș, de Heidegger, Noica, Eminescu, Brâncuși și ceilalți ,,protagoniști’’ - nu neapărat ca persoane/ personalități, ci ca entități culturale de sine stătătoare. Maiestuos precum Sfinxul din Bucegi, poemul cu care se deschide noul volum - ,,Poemele ființei’’ - al Marianei Didu impune prin cadența de oratoriu a viziunii și prin policromia rapsodică a vibrațiilor fiecărei imagini în parte și a întregului, în ansamblul său. Câteva secvențe sunt grăitoare prin ele înșile: ,,poem al viziunilor mele/ despre lumea absolută/ zidită în spirală și pururea nevăzută
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
unei incalculabile vinovății. (Vasile Părpăuți, Cumpăna-Constanța) * în primul rând vă mulțumec pentru volumele în care cu o consecvență exemplară serviți cauza sonetului, și aceasta din adolescență până în ziua de astăzi. Se pare că scrieți în fiecare zi, versurile au o cadență aleasă, a cuvintelor, precum a unor valuri interioare. Nu poate fi evitată o oarecare monotonie în strădanie, dar sunt numeroase și momentele de spontaneitate tinerească. Transcriu aici un sonet intitulat chiar Cântarea sonetului, spre a arăta fibra suavă și fragedă
Actualitatea by Monica Patriche () [Corola-journal/Journalistic/8222_a_9547]
-
cu M. Răd. (Mihai Rădulescu, lizibil) o expunere simplă, admirabilă). Arta abstractă. O dislocare a realului. Și reintegrarea, restructurarea lui nouă, complexă. Repudierea naturii și a instinctului imitativ... Muzica electronică serială. Se renunță la gamă, la temă, la leitmotiv, la cadență, la întoarcere, la variații - la toată arhitectura armoniei. în loc de gamă, se aleg arbitrar 12 sunete și cu ele se construiește, geometric, într-o rigoare absolută, - 48 de posibilități într-o permanentă înnoire, fără reveniri - totul dominat de o mare rigoare
Prospecții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8238_a_9563]
-
cu un anumit ritm de lucru, de invidiat pentru orice muzician din oricare generație și nu e de mirare că aveți până acum peste 100 de volume tipărite și un număr impresionant de studii și articole. Nu s-a diminuat cadența nici în ultima vreme, deși spuneați că vă concentrați de câțiva ani asupra unor trasee esențiale. Cu ce întâmpinați aniversarea din 2013? Viorel Cosma: Îmi propun o adevărată performanță sau dacă vreți un record în acest an și anume apariția
Omul celor 100 de cărți by Ruxandra Arzoiu () [Corola-journal/Journalistic/83125_a_84450]
-
de acest tip frazează în expresivizare, legând semnificativ între două poziții narative, incipit → finalis, printr-o stare-vector de indubitabilă orientare către-finalis. Bunăoară, mai toate opusurile de factură tonală melodizează într-un aspect de dezinență, „stingându-se” elocvent (chiar dacă în fortissimo). Cadența ultimă, ca stare de ajungere (prin înlănțuire trept-acordică sau melodizare armonică) în funcția tonicii, este reductibilă (sintetizabilă) la/printr-o cheie unică de exprimare: subdominantă→dominantă→tonică, ceea ce, în regim modal (de formulare melodică și/sau intonațională), corespunde figurii în
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
publicului un program de muzică românească: George Enescu: Impressions d’Enfance, op. 28, pentru vioară și pian (fragmente) (Ménétrier, Vieux Mendiant, Ruisselet Au Fond Du Jardin, L’Oiseau En Cage Et Le Coucou Au Mur, Chanson Pour Bercer), Sabina Ulubeanu: Cadența lirică pentru vioară solo (Allegro. Presto. Largo), Sorin Lerescu: Phonologos III pentru pian solo, Paul Constantinescu: Joc dobrogean pentru pian (Veloce - quasi una toccata) și Pascal Bentoiu: Sonată pentru pian și vioară, op. 14 (Lento, un poco rubato. Animato). Iată
Itinerarii muzicale europene by Sorin LERESCU () [Corola-journal/Journalistic/83327_a_84652]
-
ce aveau? Nu: dar nici un soare nu lucește frumos, nici o floricică nu are dulce miros, nici un fluier pe coasta dealurilor nu răzbate, nimic în lumea de față nu are asemănare cu florile și cu soarele zilelor văzute prin aducerea-aminte" (Amintiri). Cadența frazei îi amintește, concomitent, pe Chateaubriand și pe Benjamin Constant. în paginile ulterioare din Amintiri, Russo va închega atmosfera propriei sale copilării și tinereți. "Introducerea teoretică" transcrisă mai sus nu consemnează doar o reverie pasageră, ci o percepție proprie a
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
lui Carmen Petra Basacopol are o alcătuire quasi tradițională în trei mișcări: Quasi Adagio. Molto rubato . Allegro giusto Andante malincolico Allegro risoluto Procedeele de atac neconvenționale sunt folosite cu economie, astfel că flautul își păstrează vocea intactă. Recitativele, cantilenele și cadențele sunt mijloace de exprimare a ideilor, speranțelor, gândurilor, sunt suspine, zâmbete, cuvinte timbrate. Așa cum a declarat compozitoarea în notele de program „reveria meditativă” și exuberanța sunt cei doi poli ai acestui concert. În cea de a doua seară pentru bis
Concertul pentru flaut ?i orchestr? by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/83939_a_85264]
-
care au evoluat în ultimii ani pe scenele bucureștene. Acești piloni ai unei bune interpretări au arătat în cazul lui Horia Maxim, dincolo de preocuparea pentru tehnică, nivelul profund de înțelegere a partiturii. Cerebral, echilibrat și rafinat, pianistul a strălucit în cadențele de un foarte bun gust. Pentru bis, a ales delecteze publicul cu Studiul Op. 24 Nr. 12 de Chopin. În cea de a doua parte a programului, după încheierea misiunii de acompaniator, a venit rândul orchestrei ca instrument complex și
De la Haydn la Sibelius by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84012_a_85337]
-
de comunicare a evoluat cu siguranță și sincronizare excelente. Textul Concertului pentru pian KV 450 , care stă cu fața mai mult spre un stil galant, a permis interpretului o desfășurare cu mare impetuozitate, momente exploatate cu dibăcie, libertăți agogice, iar cadențele, scrise chiar de Mozart au dat măsura virtuozității sale. În ce privește Simfonia în sol KV 550 , Zaccharias a realizat un mare arc sonor, care a plecat de la primul enunț gingaș al temei spre complexitatea Finalului, imprimând o tragică sonoritate acestei lucrări
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
perfectă suprapunere cu instrumentele de suflat, care îl însoțeau pe aceeași schemă ritmică dificilă. Pasajele figurate, perlate ale lui Brovstyn aruncau scântei în contrapunct cu tema a II-a, foarte lirică a suflătorilor, moment absolut genial al construcției concertului. Toate cadențele, de la cea mare, din partea I-a și cele mai micuțe, integrate în text s-au desfășurat cu mare virtuozitate. Și dacă nu fusese de ajuns, solistul a oferit un bis scris de compozitorul belgian Eugène Ysaÿe, Chant rustique , o temă
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
întâi, o melodie, și apoi un nu rare ori imens „trait de concerto”. „Trait de concerto”-ul primei idei devine un „ponte” modulant către tonul ideii a doua. Ideea de Concerto deci e lipsită de caracterul dramatic-simfonic propriu Sonatei (imensele „cadențe” de debut din concertele de vioară, de pildă, ale unor Beethoven, Paganini, Brahms, și enormul recitativ al celui de al doilea „solo” al Concerto-ului în Re al lui Paganini, fiind de un dramatism cu totul exterior). În consecință, dezvoltarea nu
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
Vioara principală (notată în partitură: „Solo”) introduce, la măsura 45, o temă care va reapărea în repriză, asociată cu tema principală. Profilul melodic, definit de salturi mari (duodecimă, terțiadecimă, cvintadecimă) asociat unui ritm întrerupt de pauze, dă un aspect de cadență solistică acestui fragment. Tema principală reexpusă de vioara solistă în mi minor nu mai are structura secvențială originară, dar păstrează caracteristica frigică din primul motiv, reluat variat, ca pe un element de culoare modală, ce aduce dramatism (vezi măsurile 8-9
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
și în moduri, care, după Cuclin, reprezintă „sistemul diatonic în succesiune deformată”. Repriza debutează cu solo-ul viorii care expune întâi secțiunea cu aspect cadențial din tema principală, apoi cea prezentată la începutul părții de tutti, precum și tema secundară. O cadență marcată în partitură (Solo) precedă coda care încheie Allegro-ul de concert. Concepția lui Cuclin asupra ethosului diferit al temei secunde în raport cu cel al primeia, idee pe care o va detalia atât în Tratatul de forme muzicale, cât și în
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
toate, deci, în contrast una față de alta. Nu rare ori se observă fenomenul penetrației primei idei în a doua, ceea ce dă mai multă unitate și consistență operei. Prin surpriză, fraza treia, concluzivă, poate fugi de încheiere, înlănțuindu-se, prin mijlocul cadențelor ori inflexiunilor imperfecte, întrerupte, evitate, - cu partea doua a formei sonată, dezvoltarea propriu-zisă”<footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de forme muzicale, (București:tip. Bucovina,1934), 48-49 footnote>. Dezvoltarea debutează cu o secțiune de instabilitate tonală care precede tema episodică, teoretizată de
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
aceea, muzica sa ne apare azi atât de frumoasă și de bogată în semnificații. Pe parcursul celor patru mișcări contrastante din punctul de vedere al conținutului și al tempo-ului, interpreții au realizat un impresionant crescendo emoțional, care a culminat cu cadența violonistică plină de elan și strălucire, care a precedat finalul apoteotic. A urmat Sonata pentru pian și vioară opus 30 nr. 8 în sol major de Beethoven (elaborată în 1802 și dedicată țarului Alexandru I al Rusiei), creație remarcabilă pentru
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
de încercare pentru violoniști, nu numai din punctul de vedere al virtuozității instrumentale, ci mai ales al conducerii cu discernământ a discursului muzical (ce cunoaște numeroase libertăți de tempo, contraste de nuanțe și de stări sufletești). De la primele sunete ale cadenței cu care debutează lucrarea și până la apoteoza finală, Gabriel Croitoru a demonstrat că este un magician al expresiei atât de diverse ca timbralitate, culoare și fantezie, al bunului gust, al impetuozității și dezinvolturii. Discursul violonistic plin de farmec și inedit
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
de P.I. Ceaikovski. Pentru încheiere, se interpretează Omega recidiva de Octavian Nemescu, ca ultima copertă a evenimentului. Este vorba de finalul finalurilor. După revenirea cântărilor de insecte, se produc 40 de finaluri, adunate sub titlul Timpul sfârșiturilor. Sunt 40 de cadențe finale ce se succed neîntrerupt, după cum spune autorul, într-o cavalcadă de Finalisuri, ce pune în evidență o estetică a CODEI, a eshatonului (a sfârșitului istoriei), așa cum la Mozart se putea observa o estetică a expozitivului, la Beethoven a dezvoltării
Noi partituri din crea?ia rom?neasc? by Lavinia COMAN () [Corola-journal/Journalistic/84304_a_85629]
-
Constantin Țoiu Apăsat, într-o cadență bine cunoscută de ambele părți, bat la ușă. - Intră, îmi răspunde o voce severă, marțială. Fac câțiva pași reglementari și pocnesc din călcâie. Mă prezint. - Sunt căprarul Jurgea Gheorghe din 24 Infanterie Tecuci. - Căpitanul de Artilerie Teodoreanu Al. îți ordonă
Întâmplări cu Păstorel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7758_a_9083]
-
acestei culori în care viața se simte, dar nu se vede. Locul verdelui vital e luat de mulajul în albastru de peruzea. Care nu e veștedul, ci aproape-griul, culoarea fără substanță a unei eternități bolnave. Culoarea toamnelor sentimentale, chemate în cadențe fragile, care știu că se repetă, și pariază pe refren: "Te uiți cum mușcă toamna din verdele pădurii,/ Cum fiecare frunză e o inimă bolnavă - / Cu leziuni de unghii și picături de sânge?/ și-n mine bate-o frunză, ciudată
Floare rară by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6896_a_8221]