156 matches
-
viitorul fiului ei ca moștenitor al lui Malik Șah. — Dar fiul ei n-are decât doi ani! — Exact, cu cât e mai tânăr, cu atât mama sa trebuie să se lupte să-i păstreze avantajele. — Dacă Înțeleg eu bine, trage cadiul concluzia, sultanul nu va fi niciodată de acord să cucerească Samarkandul. — N-am spus asta, dar trebuie să-l facem să-și schimbe părerea. Și nu va fi ușor de găsit arme cu mai multă Înrâurire decât acelea ale lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
sultanul nu va fi niciodată de acord să cucerească Samarkandul. — N-am spus asta, dar trebuie să-l facem să-și schimbe părerea. Și nu va fi ușor de găsit arme cu mai multă Înrâurire decât acelea ale lui Hatun. Cadiul a roșit. Surâde politicos, fără a se lăsa, totuși, deturnat de la intenția lui. — N-ar fi oare de ajuns să repet În fața sultanului ceea ce tocmai v-am spus, n-ar fi oare de ajuns să-i aduc la cunoștință complotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
dimineață, te vei Înfățișa la poarta haremului sultanului și vei cere să-l vezi pe șeful eunucilor. Îi vei spune că vii de la Samarkand și că ai dori să-i dai lui Terken Hatun vești despre familie. Fiind vorba de cadiul din cetatea sa, de un bătrân servitor al dinastiei, ea nu poate decât să te primească. Cadiul n-are altceva de făcut decât să dea din cap, Nizam continuă: — Când vei ajunge În sala draperiilor, vei povesti despre nenorocirea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Îi vei spune că vii de la Samarkand și că ai dori să-i dai lui Terken Hatun vești despre familie. Fiind vorba de cadiul din cetatea sa, de un bătrân servitor al dinastiei, ea nu poate decât să te primească. Cadiul n-are altceva de făcut decât să dea din cap, Nizam continuă: — Când vei ajunge În sala draperiilor, vei povesti despre nenorocirea În care se află Samarkandul din cauza ereticilor, dar nu sufli o vorbă despre convertirea lui Ahmed. Cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
selgiucid, pe vremea când acesta era cel mai puternic din lume, o femeie Îndrăzni să ia puterea În mâinile ei goale. Ascunsă În spatele draperiilor, ea muta armatele de la un capăt la celălalt al Asiei, numea regi și viziri, guvernatori și cadii, dicta scrisori califului și expedia emisari către stăpânul Alamutului. Emirilor, care bodogăneau auzind-o dând porunci trupelor, ea le răspundea: „La noi, bărbații sunt cei care duc războiul, dar femeile sunt cele care le spun Împotriva cui să lupte”. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Bagdad, califul Îi interzice să vorbească În public sau să-i primească pe numeroșii admiratori care i se Înghesuie la poartă. Când vizitează Mecca, detractorii săi rânjesc la unison: „Pelerinaj de ochii lumii!” Când, la Întoarcere, trece prin Basra, fiul cadiului vine să-i ceară, pe tonul cel mai politicos din lume, să-și scurteze șederea. Destinul său devine, În acea perioadă, unul dintre cele mai uimitoare. Nimeni nu-i contestă geniul, nici erudiția; pretutindeni unde merge, adevărate mulțimi de oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
lucru mai bun. Se discută categoric, se gesticulează. Khayyam se mulțumește să observe neatent mimica fiecăruia. Dar un orator Îl numește, Îi elogiază știința și Îi cere părerea. Omar Își drege glasul. N-a rostit Încă nici o silabă când marele cadiu din Merv, care n-a prețuit niciodată prezența lui Khayyam În cetatea sa, nici, mai ales, considerația cu care acesta e mereu Înconjurat, sare de la locul său, Îndreptând către Omar un deget acuzator. — Nu știam că un necredincios Își poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
pedepsești, spune-mi, / Între Tine și mine, unde-i diferența, Îmi spui?”? Omul care proferează astfel de cuvinte nu este un necredincios? Omar ridică din umeri. Dacă n-aș crede că Dumnezeu există, l-aș vorbi! — Pe ce ton? rânjește cadiul. — Sultanilor și cadiilor trebuie să le vorbești cu ocolișuri. Nu și Creatorului. Dumnezeu e mare, El n-are ce face cu vorbele noastre mărunte și cu micile noastre temenele. M-a făcut gânditor, deci gândesc, și Îi dăruiesc, fără prefăcătorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Între Tine și mine, unde-i diferența, Îmi spui?”? Omul care proferează astfel de cuvinte nu este un necredincios? Omar ridică din umeri. Dacă n-aș crede că Dumnezeu există, l-aș vorbi! — Pe ce ton? rânjește cadiul. — Sultanilor și cadiilor trebuie să le vorbești cu ocolișuri. Nu și Creatorului. Dumnezeu e mare, El n-are ce face cu vorbele noastre mărunte și cu micile noastre temenele. M-a făcut gânditor, deci gândesc, și Îi dăruiesc, fără prefăcătorie, rodul gândirii mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Nu și Creatorului. Dumnezeu e mare, El n-are ce face cu vorbele noastre mărunte și cu micile noastre temenele. M-a făcut gânditor, deci gândesc, și Îi dăruiesc, fără prefăcătorie, rodul gândirii mele. În fața murmurelor de aprobare ale asistenței, cadiul se retrage, mormăind amenințări. După ce a râs, suveranul e cuprins de Îngrijorare, se teme de urmări În anumite cartiere. Cum chipul i s-a Întunecat, oaspeții se grăbesc să se retragă. Întorcându-se acasă În tovărășia lui Vartan, Omar blestemă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
de pe fața pământului, iar populația lor, exterminată; locuitorii au avut o soartă asemnănătoare cu a vitelor, tinerele femei au fost Împărțite ofițerilor hoardei victorioase, meșteșugarii - reduși la sclavie, ceilalți masacrați, cu unica excepție a unei minorități care, regrupată În jurul marelui cadiu din acel moment, și-a depus numaidecât jurământul de credință față de Ginghis Han. În pofida acestei apocalipse, Samarkandul apare ca o cetate aproape privilegiată, pentru că avea să renască, Într-o bună zi, din ruine ca să devină capitala unui imperiu mondial, acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
chiar ghidușă, Salma îi zvârli fără menajamente: — Ce-mi răspunzi? Cu un gest care nu avea nimic spontan, lăsă capul în jos și apucă marginea taylassan-ului fratelui ei, ascunzându-și ochii roșii. Apoi, cu chipul tot ascuns, rosti, ca un cadiu care poruncește: — Spune-mi tot! Vorbele lui Khâli n-au fost prea multe. — Orașul ăsta e ocrotit de propriii săi hoți, cârmuit de propriii săi dușmani. În curând, surioară, va trebui s-o pornim în surghiun dincolo de mări. Glasul i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
în mica încăpere a diwan-ului unde întocmeam epistolele prințului, ci pentru a prezenta, laolaltă cu vreo câțiva dintre oamenii de vază din familie, urările pentru Râs-es-Sana. Curtea sultanului, majlis, care se întrunea cu acel prilej în sala Ambasadorilor, mișuna de cadii purtând turbane, de demnitari cu tichii înalte din pâslă, verzi sau roșii, de neguțători bogați cu părul vopsit cu hena și despărțit în două, la fel ca și al meu, de o cărare cu grijă desenată. După ce se înclinaseră în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
adevărat musulman, hotărât să ducă războiul sfânt și să redea armatei noastre încrederea. Ar fi fost greu să găsești un soldat, ofițer, comandant peste zece oameni, o sută sau o mie, și încă și mai puțin un om al religiei, cadiu, notar, ulema 1 sau predicator la moschee, care să nu împărtășească acest din urmă punct de vedere, în vreme ce neguțătorii și țăranii se declarau mai curând pentru pace. Însăși curtea lui Boabdil era divizată. Lăsat în voia înclinațiilor lui, sultanul ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
impresia că Cel-de-Sus se distrase alcătuind două ființe cât se poate de nepotrivite una cu cealaltă. Astaghfirullah era fiul unui creștin convertit și fără îndoială că asta explica zelul de care dădea dovadă, în vreme ce Abu-Khamr era fiu și nepot de cadiu, așadar nu se simțea obligat să facă dovada atașamentului său față de dogmă și tradiție. Șeicul era blond, slab și coleric; medicul era la fel de brun ca o curmală coaptă, mai gras decât o oaie în ajun de Aid, iar de pe buze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Am pornit așadar la primul ceas al zilei, eu purtat în brațe de mama, sora mea Mariam în brațele maică-sii, mergând și una și cealaltă încet spre a nu aluneca pe zăpada înghețată. Am trecut prin vechea Casba, podul Cadiului, cartierul Mauror, Granada evreilor, poarta Olarilor, fără să întâlnim nici măcar un trecător; doar clinchetele metalice ale unor ustensile de bucătărie ne mai aminteau, când și când, că nu ne aflam într-o tăbără părăsită, bântuită de fantome, ci într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mătase sau brodate, în afară de anumite ocazii. Oricum, fiii prinților și ai mai-marilor din regat nu veneau la școlile de pe lângă moschei. Ei căpătau acasă învățătură de la un șeic. Cu această singură excepție, erau la școală băieți de diverse condiții, fii de cadii, de notari, de ofițeri, de funcționari regali sau municipali, de prăvăliași și de meșteșugari; chiar și câțiva fii de robi trimiși de stăpânii lor. Sala era mare, cu gradene. Cei mai mari se așezau în fund, cei mai mici în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mea și el. Când am terminat de povestit, mi-a explicat: — Șeicul leproșilor este un om puternic pe meleagurile astea. Doar el are dreptul să scoată din Fès persoanele contaminate, doar el se bucură de autoritate asupra locuitorilor cartierului. Puțini cadii au curajul de a se opune hotărârilor lui, iar sultanul însuși rareori cutează să se amestece în macabrul său domeniu. Pe deasupra, mai e și un om extrem de bogat, căci mulți dintre credincioși își lasă după moarte avutul în folosul cartierului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
va repudia imediat. Am mai povestit și întâmplarea acelui prinț andaluz care voise să-și ia înapoi fosta soție și care nu suporta ideea de a o vedea unită cu altul, fie și de formă. Acesta ceruse atunci sfatul unui cadiu din preajma sa, care îi găsise o soluție demnă mai degrabă de un poet decât de un doctor al Legii. Femeia trebuia să meargă noaptea pe o plajă, să se întindă goală pe nisip și să lase valurile să-i scalde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de Messa. Între două afaceri, culegeam confidențe. Astfel am aflat, la o săptămână de la sosire, că sultanul era de acum într-o dispoziție mai bună. Convins că boala sa era o podeapsă de la Cel-de-Sus, îi chemase pe cei patru mari cadii ai Egiptului, care reprezentau cele patru rituri ale Credinței, pentru a le reproșa că-l lăsaseră să făptuiască atâtea crime fără să-l fi dojenit. Izbucnise, zice-se, în lacrimi în fața magistraților, care rămăseseră înlemniți: sultanul era într-adevăr un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
cheltuială totală de patru sute de dinari. Mai puse de asemenea să se împartă trei mii de dinari săracilor, mai ales celor care locuiau la moscheea al-Azhar și la monumentele mortuare de la Karafa. În urma acestor măsuri, Kansoh îi chemă iarăși pe cadii și le ceru să ia măsuri pentru ca în toate moscheile din țară să fie înălțate rugi fierbinți spre tămăduirea ochiului august. Doar trei magistrați au putut răspunde apelului: al patrulea, cadiul malekit, trebuia să-și îngroape în ziua aceea doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Karafa. În urma acestor măsuri, Kansoh îi chemă iarăși pe cadii și le ceru să ia măsuri pentru ca în toate moscheile din țară să fie înălțate rugi fierbinți spre tămăduirea ochiului august. Doar trei magistrați au putut răspunde apelului: al patrulea, cadiul malekit, trebuia să-și îngroape în ziua aceea doi dintre copiii săi mai mici, victime ale ciumei. Dacă sultanul ținea atât de tare la rugăciunile astea era pentru că acceptase în cele din urmă să fie operat, ceea ce se întâmplă, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
straie bogate din catifea roșie garnisite cu zibelină, primite în dar din partea suveranului recunoscător. Slujbașii de rang înalt purtau cu toții eșarfe din mătase galbenă, iar la ferestrele străzilor străbătute de cortegiu atârnau țesături de aceeași culoare, în semn de bucurie. Cadiii cei mari își împodobiseră porțile cu muselină țesută cu fir de aur și presărată cu boabe de chihlimbar, iar chimvalele răsunau în citadelă. Interdicția privitoare la ora stingerii fiind ridicată, muzica și cântecele răsunară la asfințitul soarelui în toate colțurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mea, Harun a venit într-o seară să-mi bată la ușă, însoțit de încă trei locotenenți de-ai lui Barbă Roșie, printre care un turc pe care-l salutasem la Bougie în cortul corsarului. Iscoditorul era serios ca un cadiu. — Avem un mesaj pentru tine din partea Înălțimii Sale Victorioase al-Qaim bi-amrillah. Era titlul pe care-l primise ca răsplată Barbă Roșie după ce-i tăiase beregata emirului Algerului. Îmi cerea să plec la Constantinopol pentru a duce un mesaj sultanului, vestindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
hotărâse să plece în Siria, în întâmpinarea trupelor otomane, apoi, în temeiul unor informații liniștitoare, își anulase expediția. Regimentelor care primiseră ordin s-o pornească la drum, li se ceruse să se întoarcă în cazărmi. Califului și celor patru mari cadii li se ceruse în două rânduri să se pregătească să-l însoțească pe suveran la Alep; de două ori cortegiile acestora se îndreptaseră spre Citadelă în vederea marii plecări și de două ori li se transmisese să se întoarcă acasă. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]