53,440 matches
-
cea dintre "eliberarea totală" la care aspira avangarda și "eliberarea" social-economică preconizată de marxism-leninism. Iată încă o probă a îndoctrinării sale: "E sigur că determinismul istoric pe care îl urmează omenirea de la un capăt la celălalt, duce la sfărîmarea unor cadre, la nașterea altora. E de asemenea controlabilă lupta care se dă între oameni care au interes să le mențină pe cele dintîi " cele în care poziția lor e bine cîștigată și mai ales bine retribuită - și între cei hotărîți să
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
Pitorescă mai cu seamă ni se înfățișează exploatarea lui Freud, în sensul unei teze conform căreia iubirea ar constitui un principiu revoluționar, recomandîndu-se "erotizarea proletariatului" drept... "suport insurecțional". Opțiunea ideologică a lui Gherasim Luca, altminteri un nume de referință în cadrele avangardismului, e sancționată astfel prin caricatura ce singură ne-o oferă.
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
repaos, înălțime, stabilitate, excentric, concentric, rotație, punct, centru, mișcare, linie etc. etc. ies abrupt din virtualitatea lingvistică, din convenția lor lexicală, și se preschimbă în imagini, în arhitecturi, în repere senzoriale. Într-un mod paradoxal și greu de reprezentat în cadrele unei imaginații de tip fabulatoriu, pictorul reface aici, prin Cuvînt și prin Linie, adică prin instrumentarul absolut al Creației celei dintîi, lumea, firea întreagă, mișcarea și umanitatea. În discursul său global, acest episod al Ideologiei artei nu este unul teologic
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
realizat și de aclimatizarea unor argumente estetice deja verificate. Mutarea accentului de pe umanismul absolut, luminos și abstract , pe unul circumstanțiat social și politic, nu constituie nici o abdicare de la principiile inițiale și nici o concesie făcută imperativelor clipei. Luîndu-și ca țintă absolută cadrele socialului, adică existența individuală și colectivă într-o anumită perspectivă ideologică, economică și politică, pictorul încearcă să argumenteze necesitatea înțelegerii actului creator ca act de construcție, ca formă de intervenție rațională și decisă dincolo de orice conjunctură. Calificarea curentelor mari din
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
și-a soției sale. Astăzi, e trimisul personal al lui Răzvan Theodorescu la Paris! Din această dilemă cu iz de porcărie nu putem ieși defel: ori ministrul Culturii (& Cultelor) a preluat o sugestie venită de undeva, din neantul serviciilor de cadre, ori și-a folosit propria (in)competență. În oricare din ipoteze, proastă inspirație a avut! Înțeleg să plasezi securiști pe la garajele ambasadelor, să-i faci șoferi, telefoniști ori bodyguarzi. Dar ditamai "reprezentantul personal" e prea de tot! Dacă Grecu e
Acum, aisbergul. Urmează „Titanicul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12786_a_14111]
-
campanii, nu doar electorale. Când "mateloții" feluriți, de ani și ani, "l' împiedică să meargă"... Mulți dintre acei copii scriau. Mi-au arătat creațiile lor. încercări de a-și pipăi sufletele, ale unor posibili viitori medici, ingineri, oameni de afaceri, cadre didactice, politicieni sau...culegători de căpșuni aiurea. Dorind să le răspund, scormoneam în mine dezlegări la întrebări care, abia atunci astfel formulate de acei copii, repet, născuți după 1989, deveneau și ale mele. Ce mai înseamnă să fii scriitor român
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
12 octombrie. Părinții ar fi aceiași, dar cu o istorie mai puțin perfectă decât cea declarată în repetatele autobiografii cerute de regimul sovietic. Pentru că tatăl, "orășan" fiind și om cu carte, se îndrăgostise de o fată simplă, frumoasă "ca o cadră", dar analfabetă, părinții au aranjat pentru ea o căsătorie de formă, cu atamanul văduv Stefan Kuznețov. Cu toate acestea, Anastasia își părăsi curând soțul, se mută cu alesul ei și, din legătura lor, se născu, în 1903, Mișa Kuznețov. Când
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
șansă: Primăria Bucureștiului. Pe lângă speculațiile făcute deja de jurnaliști (c-ar fi un șah la Năstase, care, de-acum, va fi obligat să candideze la președinție, ș.a.m.d.), aruncarea lui în luptă are o conotație limpede: în materie de cadre, PSD-ul stă catastrofal. După cincisprezece ani de dominație discreționară, ei n-au reușit să producă o marfă politică onorabilă. Într-adevăr, a ieși la bătaie cu aceiași și aceiași Popescu, Pașcu, Mitrea sau Agathon a devenit nu doar contraproductiv
Amurgul graseiaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12845_a_14170]
-
Angelina Jolie) și un criminal în serie care trăiește viețile victimelor sale. Trebuie să reiau afirmația lui Alex Leo Șerban: lungmetrajul e atât de dureros de previzibil! Nu doar la nivelul scenariului, ci și ca unghiuri, mișcări ale camerei, compoziția cadrelor... Iar predictibilitatea e sărutul morții pentru acest gen. Mă rog, poate fi interesant pentru cineva aflat la prima vizionare a unui thriller, dar cum genul e atât de uzat și abuzat de Hollywood, greu ai găsi o astfel de persoană
Degenerarea thriller-ului by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12289_a_13614]
-
ci mai degrabă Ťromanticť: actul critic e o formă de cristalizare a tensiunii creatoare. Valorizarea și interpretarea apar în felul acesta ca materializări ale aventurii interioare". Și nu unica posibilă, ci doar una din "materializările" ce se pot produce în cadrele aceleiași personalități. Este combătută cu energie subestimarea poeziei sau a prozei semnate de autori cunoscuți mai mult în calitate de critici, văzute uneori, din oficiu, drept o violon d' Ingres. Critica nu e o jugulare, o deturnare, o ratare a spiritului creator
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
justiție socială, în afara oricărui calcul politic care să fi vizat o formă sau alta de profit practic. Vina impardonabilă a Sovietelor este, așadar, pentru el, de a fi profanat Idealul, Revoluția cu majusculă și, prin educația ce o fac tinerelor "cadre de comsomoli", de a fi "ucis viitorul". Într-o anumită măsură, el se comportă, cum observa și Suvarin, ca un "anarhist", refuzând "camaraderia impusă" și condamnând explicit înregimentarea în numele unui program strict, rigid, repede dogmatizat, insensibil la aspectele umane, la
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
se trece de la un montaj eliptic, destul de rapid (filmul începe cu achiziționarea apartamentului), la unul lent, dar nu liniar - segmentat de imaginile de la televizor, care funcționează în dauna climaxului, și de fanteziile Chiarei, marcate muzical - în care prevalentă e compoziția cadrelor, jocul de lumini postrenascentist sugerând dubla detenție (cea ideologică, a teroriștilor și cea factuală, a politicianului). Oricum, dincolo de defectul pe care l-am menționat, filmul merită cu prisosință Premiul pentru cel mai bun film și trofeul Festivalului Anonimul. La Secțiunea
Retrospectivă "Anonimul" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12386_a_13711]
-
de coniacuri. Trebuie să ai încredere în tine și în harul pe care ți l-a dat Dumnezeu, l-a consolat familia fără să știe că, speriată de mulțimea de indivizi pe metrul pătrat care se credeau "genii", Divinitatea rotise cadrele de la Departamentul "haruri", numind un șef care avea cât de cât habar de literatură și arte. Se pare că prima măsură a nou-numitului a fost depistarea și verificarea impostorilor, adică a inșilor cărora predecesorul său le repartizase câte-o doză
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
corpul feminin ("moliciunea pielii pestilențiale"), iar Breillat alege să exploreze repulsia, nu atracția. Iar maniera în care o face (text pretențios suprapus peste pornografie) nu e convingătoare, ba chiar, cu toate tentativele filmului de a fi original (compoziția picturală a cadrelor, aluziile la Oshima ori Pasolini etc.), invită mai degrabă repulsia spectatorului... Deși lungmetrajul se folosește de teorii feministe complicate (ca cea despre scopofilie a lui Irigaray), mesajul se reduce la un clișeu inept: sexualitatea femeilor ține de spirit, doar bărbații
Invazia francofonă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12411_a_13736]
-
se dă drept prințul Morudzi? Iarăși imposibil, din cauza flashbackurilor, din cauza fantomelor care-l vizitează ca să-i facă reproșuri pentru modul în care le-a tratat în tinerețe, ca Isabel. Ca atare, personajul lui Sergiu Nicolaescu, pivotul filmului (ocupă cam trei cadre din cinci), nu-și justifică defel existența, după cum nici CNC-ul nu poate justifica fondurile oferite unui script atât de defectuos în cadrul unui "concurs de scenarii"! Singura motivație - vagă - pentru această eroare grosolană ar putea fi faptul că personajele Isabel
Atunci i-am condamnat pe toți la Orient Expres by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12434_a_13759]
-
cine știe ce greutate: când alegi, în tinerețe, o meserie, să spunem medic, nu se prea întâmplă să te răzgândeși și, pe la patruzeci de ani, să vrei să devii inginer! Or, în societatea românească de astăzi, sindicatele au fost furnizoare constante de cadre pentru cele mai variate partide. Cât de calificați sunt acești oameni, obligați prin job-description să presteze o activitate de stânga, pentru una de reformare a unei economii haotice, e la mintea cocoșului. Când unul dintre liderii "istorici", Victor Ciorbea, a
Tradarea pe bază de cotizație by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12461_a_13786]
-
repaos, înălțime, stabilitate, excentric, concentric, rotație, punct, centru, mișcare, linie etc. etc. ies abrupt din virtualitatea lingvistică, din convenția lor lexicală, și se preschimbă în imagini, în arhitecturi, în repere senzoriale. Într-un mod paradoxal și greu de reprezentat în cadrele unei imaginații de tip fabulatoriu, pictorul reface aici, prin Cuvînt și prin Linie, adică prin instrumentarul absolut al Creației celei dintîi, lumea, firea întreagă, mișcarea și umanitatea. În discursul său global, acest episod al Ideologiei artei nu este unul teologic
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
difuzat de HBO). Primele două aparțin tipului III de adaptare și au multe elemente comune care țin de regie. La Clint Eastwood, regizorul Misterelor", te aștepți la o cameră care zăbovește la close-ups și la un ritm editorial molcom, cu cadre lungi și tăieturi nespectaculoase. La Vadim Perelman, veteran al reclamelor și videoclipurilor (al cărui debut regizoral e Casa"), te-ai aștepta la exact contrariul. Și totuși" Filmul lui Perelman, clasificabil la "drame psihologice", se bazează pe romanul omonim al lui
Adaptările, mereu la modă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12456_a_13781]
-
efectele neașteptat de destructive. Or, în film, narațiunea e transpusă cât se poate de banal, singura îmbunătățire fiind faptul că spectatorul e lăsat - doar la început - să coroboreze datele pentru a elucida situația personajelor, ale căror mișcări sunt filmate în cadre paralele. Povestea conflictului dintre Kathy (Jennifer Connelly) și Behrani (Ben Kingsley) - patriarhul unei familii iraniene - a cărui miză e casa americancei, confiscată pe nedrept de stat și vândută acestor imigranți, nu se schimbă prea mult. Chiar și dialogurile rămân aproape
Adaptările, mereu la modă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12456_a_13781]
-
sau pe fereastră, mesaje sau obiecte este însă un exemplu de transfer metaforic, pe baza semnificației de ,mijloc de transport"; prezența cuvîntului este destul de mare în text: ,între ferestre, Ťpe caleașcăť"; , Tot la geam e caleașca, mai cînd pleacă și cadrele, din ce vrei tu, batistă, o cămașă, coșuleț, legate cu sfoară" (p. 32). Mi se pare foarte interesant faptul că Viețașii de pe Rahova confirmă extinderea prepoziției pe în limbajul argotic; exemplele sînt numeroase: pe Rahova, pe Jilava - ,Am avut pe
Limbajul de pe Rahova by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11435_a_12760]
-
observator în zona conflictului iugoslav, sînt trei secvențe distincte ce compun chipul descompus de război al unei țări și al oamenilor abrutizați de resentimentele ideologice, de violența legilor nescrise și de practicile inumane ale războiului civil. Relatarea e rece, iar cadrele tăiate scurt și exact, reliefînd dramatismul situațiilor. Am lăsat la urmă două povestiri care mi-au atras atenția în mod deosebit. Texpertul, pentru că este o bijuterie textual(ist)ă, circulară dar deloc gratuită, o năstrușnică și de nepovestit povestire în
Proză scurtă și exactă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11451_a_12776]
-
politică,/ Meteorologică sau recalcitrantă.// Dar eu sunt poet în Partidul Comunist/ Și vreau să-mi îndeplinesc îndatoririle." (Cartier). Ce înseamnă, oare, această îndeplinire a îndatoririlor de poet comunist? Înseamnă scrierea unor versuri... deloc convenabile cenzurii comuniste, o depășire spectaculoasă a cadrelor strâmte din standardul culturii oficiale. Există un stas al regimului socialist și al artei create în spirit partinic; și există, pe de altă parte, o fervoare comunistă, un roșu vertical ce explodează în poemele lui Ion Gheorghe, conferindu-le natura
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
inventar sec, o procedură de laborator din care palpitul copilăriei trecute a dispărut. Pentru a regăsi vibrația pură a unei vârste trăite într-o epocă mizeră, trebuie să revenim la narațiunea lui Angelo Mitchievici, intens și benefic personalizată, înscrisă în cadrele unei elastice subiectivități. Rememorând ,absența reală a faptului cotidian în comunism", vidul ascuns sub fervoarea mimată a activismului, culorile ,cumva prohibite", șterse, topite într-un gri murdar sufocant, autorul întoarce, când și când, medalia cu revers de urâțenie și minciună
Decrețeii II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11496_a_12821]
-
Allen e atât de versat în tragicomedie, că e incapabil să separe genurile și tocmai din eșecul acestei încercări i se trage lipsa umorului verbal care era TM-ul său. Orice pretenție de experimentalism lipsește din acest film, unghiurile și cadrele sunt la fel de clasice ca într-un interviu de Barbara Walters. Ca de obicei însă, majoritatea filmului se petrece în ,interioare", decorate cu gust, ce să zic... Un alt defect e inegalitatea serioasă a distribuției, care include actori care au vârste
Un american dispare,un sud-coreean apare by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11504_a_12829]
-
contemporan strict cu Paciurea, din punct de vedere al gîndirii plastice și al cercetării formale, Brâncuși se situează în descendența acestuia. Dacă Paciurea mai păstrează încă elemente fabulatorii, dacă încercările sale rămîn mai departe în- tr-o convenție narativă și în cadrele unui figurativism șarjat, Brâncuși țintește dezintegrarea materiei, scoaterea tridimensionalului din regimul gravitației și de sub fatalitatea oricărei arhitecturi exterioare. Ca și Paciurea, dar într-un alt timp și într-o altă perspectivă filosofică, Brâncuși recurge, în disputa sa fundamentală cu statuarul
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]