488 matches
-
noile realități economice private. Într-o încheiere interlocutorie, Curtea de arbitraj București a apreciat că: Nimeni nu poate afirma că din dreptul nostru pozitiv, postrevoluționar au putut dispărea ca modalități de ieșire din vigoare a unor dispoziții legale desuetudinea și caducitatea". Și chiar dacă abrogarea implicită sau indirectă, desuetudinea ori caducitatea prezintă diferențe pe terenul nuanțărilor teoretice, efectele practice sunt identice 605. Și Curtea Constituțională 606 s-a aliniat ideii inaplicabilității dispozițiilor din Decretul nr. 167/1958 care instituie prin art. 3
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de arbitraj București a apreciat că: Nimeni nu poate afirma că din dreptul nostru pozitiv, postrevoluționar au putut dispărea ca modalități de ieșire din vigoare a unor dispoziții legale desuetudinea și caducitatea". Și chiar dacă abrogarea implicită sau indirectă, desuetudinea ori caducitatea prezintă diferențe pe terenul nuanțărilor teoretice, efectele practice sunt identice 605. Și Curtea Constituțională 606 s-a aliniat ideii inaplicabilității dispozițiilor din Decretul nr. 167/1958 care instituie prin art. 3 al. 1 și art. 4 termene mai scurte de
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Cod civil. 320 Rezilierii i se aplică toate regulile referitoare la rezoluțiune care privesc: temeiul juridic, caracterul judiciar, condițiile pentru admisibilitatea acțiunii și pactele comisorii exprese. 321 Situațiile enumerate mai sus sunt desprinse din reglementările vechiului Cod Civil care, în privința caducității legatului,se află disparate în mai multe articole (art. 924, 928, 925, 927). Noul Cod civil realizează o mai bună sistematizare a acestei materii în art. 1071, afectat caducității legatului, în următoarele situații: legatarul nu mai este în viață la
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
mai sus sunt desprinse din reglementările vechiului Cod Civil care, în privința caducității legatului,se află disparate în mai multe articole (art. 924, 928, 925, 927). Noul Cod civil realizează o mai bună sistematizare a acestei materii în art. 1071, afectat caducității legatului, în următoarele situații: legatarul nu mai este în viață la data deschiderii moștenirii; legatarul este incapabil de a primi legatul la data deschiderii moștenirii; legatarul este nedemn; legatarul renunță la legat; legatarul decedează înaintea împlinirii condiției suspensive ce afectează
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
avea un caracter pur personal; bunul ce formează obiectul legatului cu titlu particular a pierit în totalitate din motive care nu țin de voința testatorului, în timpul vieții testatorului sau înaintea împlinirii condiției suspensive ce afectează legatul. 322 Împrejurarea care determină caducitatea este întotdeauna străină de voința autorului actului juridic civil; G. Boroi, Drept civil, Partea generală, Editura ALL, București, 1998. p. 238. 323 Potrivit articolului menționat, convențiile se pot revoca prin consimțământul mutual sau din cauze autorizate de lege. 324 În
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Marketing-ul și analiza nevoilor de formare. Această etapă are ca obiectiv diagnosticarea cererilor și a nevoilor de formare existente la nivelul fiecărei școli sau a fiecărui individ în parte. Ceea ce se reproșează, în general, programelor de formare este tocmai caducitatea acestora, absența unor analize reale a nevoilor de formare, faptul că uneori abordează teme "la modă", dar care nu-și regăsesc ecoul în trebuințele reale ale școlilor și cadrelor didactice. Prin urmare, și la acest nivel devine operabilă strategia planificării
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
analizate în 3.3.-3.5. 4.4. Observația anterioară nu trebuie să ne conducă, totuși, la concluzia că reconfigurarea ar fi "mai creatoare" decât reîncadrarea. O asemenea poziție nu ar putea fi susținută decât în cadrul teoriilor deviaționiste, a căror caducitate a fost demonstrată de către Coșeriu în mai multe rânduri 397. Reconfigurarea pare "mai creatoare doar" dintr-un punct de vedere "idiomatic", care se dovedește însă inadecvat în abordarea domeniului textual-discursiv. În practică, reîncadrarea nu e cu nimic inferioară reconfigurării, dat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
religioasă dovedește un caracter de decadență a acestei culturi, de apropiere de moarte, de rupere a echilibrului intern, sau [...] rupere cu presupozițiile acelei culturi".102 Un colaps, prin urmare, produs fie de o degradare a metabolismului cultural, fie de o caducitate a fundamentelor, a elementelor ce întemeiază acea cultură. Fișa de observație pe care tînărul de 20 de ani o completa într-un imaginar spital al culturii era departe de a fi optimistă. Omul modern, funciarmente optimist și activ, nu sesiza
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în spațiul experienței, al fenomenului, valabilitatea cunoașterii științifice este asigurată. Metafizica, însă, face saltul dincolo de fenomen, aplicând categoriile asupra transcendentului, iar acest salt duce la construcții antinomice, inconsistente și fără valoare de cunoaștere autentică. De aici lipsa de legitimitate și caducitatea metafizicii. Blaga nu este de acord cu această concluzie a lui Immanuel Kant. În acest sens, desfășoară mai multe argumente. O serie le întâlnim în Eonul dogmatic 278. În primul rând, spune el aici, nu este chiar așa de sigur
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
deoarece s-ar putea ca însuși antinomicul să poată fi utilizabil în mod pozitiv în formulările cunoașterii. O dovadă elocventă, afirmă Blaga, apare chiar în zona științei exacte, unde microfizica s-a hotărât să facă uz de formulări antinomice; 3) Caducitatea concepțiilor metafizice, indiferent de motivele ei, nu este un temei suficient pentru a tăia elanul creației metafizice, care este fundat în însăși structura spiritului omenesc. Când spune lucrul acesta, Blaga are în vedere un concept cu totul diferit al metafizicii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fapt, nu știm niciodată bine de ce anume facem abstracție și ce se poate fofila incognito între parantezele astea. − Dacă vrei, m-am repezit arbitrar la vechea mea lume, iar Ian a fost crâmpeiul din ea prins între coarnele dătătoare de caducitate. Manipulator al aparențelor, toreadorul e reprezentantul lumii în fața taurului; cu arta lui, el încearcă să transforme o violență animală haotică în material artistic, adică să-i imprime previzibilitate, regularitate, stabilitate, astâmpăr relativ - asta pentru a putea fixa pe el, ca
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
punct și virgulă, „băț“ pentru semnul exclamării, „cap“ pentru aliniat nou), ce sunt aldinele, italicele, cuadrații, durșusii, ce e un șpalt, o „perie“, o „albă“, un „bun de calandru“, noțiuni care azi, în parte, au ieșit din uz, împinse în caducitate de schimbarea tehnicii tipografice. Era o experiență nouă și captivantă pentru mine, să urmăresc în toate fazele lui, din interior, procesul tipăririi Gazetei, de la culegerea la linotip, a textelor dactilografiate, aduse de la redacție, până la ieșirea din rotativă a revistei, gata
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
C. D. ARICESCU De la C. D. Aricescu (1823-1886), istoric bine documentat al mișcărilor de la 1821 și 1848, se pot reține dintr-o producție întinsă și aridă, ba chiar ridiculă, în maniera lui Bolintineanu, aceste emoționante versuri pe vechea temă a caducității civilizațiilor: Patruzeci de secoli trec pe dinainte Și fieștecare își recheamă-n minte Imperii, popoare, care nu mai sânt Care gem uitate în negrul mormânt, Sau care lăsară numai al lor nume Din zgomotul mare ce făcură-n lume! Unde
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
coadă, Când a vrut racul să-l roadă. Racul zice: stai, măi știucă! Eu nu-s pește, ci-s nălucă... ANTON NAUM, D. OLLĂNESCU-ASCANIO, I. CARAGIANI De la "rafinatul Naum" (1829-1917) au rămas poeme fastidioase ca Aegri somnia, lungă meditație asupra caducității, și o imitație după Reineke Fuchs al lui Goethe, Povestea Vulpei, istorie hieroglifică a luptei dintre liberali și conservatori. D. Ollănescu-Ascanio (1849-1908), autor de piese de teatru uitate, a tradus pe Horațiu în tempo de horă: În această zi ferice
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
raport, care și înnebunește printr-un fatalism biologic. Pană Trăsnea Sfântul mută mormântul soției în curtea casei, cultivă flori cu inițiala E, ridică ulucile grădinii și lasă copacii să crească în sălbăticire. El simbolizează cu alte cuvinte jalea romantică a caducității de care sunt atinși endemic mulți indivizi. Tot farmecul situației stă în absurditatea tristeții, adică în poezie. Radu Finuleț e de-a dreptul un smintit care aprinde lumânări pe pridvorul casei și cântă bisericește în amintirea moartei soții. Costache Udrescu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
perdele Și se deschid ca florile prin glastre, De-a pururea ușor întredeschise, În mijlocul tăcerii lor depline. Ne risipim ca niște vechi dantele. Apare la N. Davidescu poezia plictisului duminical (Eternă duminecă) și a provinciei în decrepitudine, văzute prin lirismul caducității și al duioșiei grotescului: Crepusculul se stinge, și-nserarea Desfășură tăcutele-i vedenii Și-alungă, din grădină, orășenii Cu spatele boltit ca resemnarea. O babă însă și-o umbrelă veche Și pe-amîndouă cu putere-apasă Aspectul lor de veșnică pereche. Bătrână
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
caracterul său pasager. O viață care în același timp e lipsită și de forță modelatoare, și de profilul individualizant care dă valoare existențelor moderne: de fapt, o substanță vitală fără formă, alta decât cea a ruinei sale. Aceste percepții ale caducității, ale inconsistentului, ale clipei și ale fragilității trăirii au putut să orienteze raportul cu obiectele de artă și să încadreze experiențele estetice. În fond, arheologia și folclorul au fost modalitățile "tehnice" prin care timpul care trece, clipa și sentimentul diafan
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mult două luni. ... (5) Termenul se prelungește de drept cu două luni în cazul prevăzut de art.60, precum și în cazul decesului uneia dintre părți. Articolul 34 Trecerea termenelor prevăzute în art. 33 nu poate să constituie un motiv de caducitate a arbitrajului, în afară de cazul când una dintre părți a notificat celeilalte părți și tribunalului arbitral, până la primul termen de înfățișare, că înțelege să invoce caducitatea. Articolul 35 Locul arbitrajului este la sediul COMISIEI DE ARBITRAJ. Părțile, de acord cu această
REGULAMENT din 14 februarie 1994 privind organizarea arbitrajului comercial de către Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Iaşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109811_a_111140]
-
Articolul 34 Trecerea termenelor prevăzute în art. 33 nu poate să constituie un motiv de caducitate a arbitrajului, în afară de cazul când una dintre părți a notificat celeilalte părți și tribunalului arbitral, până la primul termen de înfățișare, că înțelege să invoce caducitatea. Articolul 35 Locul arbitrajului este la sediul COMISIEI DE ARBITRAJ. Părțile, de acord cu această COMISIE, pot conveni însă un alt loc. Capitolul 4 Sesizarea tribunalului arbitral. Cererea de arbitrare. Întimpinarea. Cererea reconvenționala. Comunicarea actelor. Măsuri asiguratoare și măsuri vremelnice
REGULAMENT din 14 februarie 1994 privind organizarea arbitrajului comercial de către Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Iaşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109811_a_111140]
-
cu cel mult două luni. Termenul se prelungește de drept cu două luni în cazul prevăzut de art. 360^3, precum și în cazul decesul uneia dintre părți. Trecerea termenului prevăzut în prezentul articol nu poate să constituie un motiv de caducitate a arbitrajului afară de cazul în care una dintre părți a notificat celeilalte părți și tribunalului arbitral, până la primul termen de înfățișare, că înțelege să invoce caducitatea. Art. 354. - Părțile stabilesc locul arbitrajului. În lipsa unei asemenea prevederi, locul arbitrajului se stabilește
LEGE Nr. 59 din 23 iulie 1993 pentru modificarea Codului de procedura civilă, a Codului familiei, a Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 şi a Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109247_a_110576]
-
părți. Trecerea termenului prevăzut în prezentul articol nu poate să constituie un motiv de caducitate a arbitrajului afară de cazul în care una dintre părți a notificat celeilalte părți și tribunalului arbitral, până la primul termen de înfățișare, că înțelege să invoce caducitatea. Art. 354. - Părțile stabilesc locul arbitrajului. În lipsa unei asemenea prevederi, locul arbitrajului se stabilește de tribunalul arbitral. Capitolul IV Sesizarea tribunalului arbitral. Cuprinsul cererii de arbitrare Întimpinarea. Cererea reconvenționala Art. 355. - Tribunalul arbitral este sesizat de reclamant printr-o cerere
LEGE Nr. 59 din 23 iulie 1993 pentru modificarea Codului de procedura civilă, a Codului familiei, a Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 şi a Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109247_a_110576]
-
mult două luni. ... (5) Termenul se prelungește de drept cu două luni în cazul prevăzut de art. 360^3, precum și în cazul decesului uneia dintre părți. ... (6) Trecerea termenului prevăzut în prezentul articol nu poate să constituie un motiv de caducitate a arbitrajului afară de cazul în care una dintre părți a notificat celeilalte părți și tribunalului arbitral, până la primul termen de înfățișare, că înțelege să invoce caducitatea. Articolul 354 Părțile stabilesc locul arbitrajului. În lipsa unei asemenea prevederi, locul arbitrajului de stabilește
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (*actualizat*) (actualizat până la data de 25 iunie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150706_a_152035]
-
6) Trecerea termenului prevăzut în prezentul articol nu poate să constituie un motiv de caducitate a arbitrajului afară de cazul în care una dintre părți a notificat celeilalte părți și tribunalului arbitral, până la primul termen de înfățișare, că înțelege să invoce caducitatea. Articolul 354 Părțile stabilesc locul arbitrajului. În lipsa unei asemenea prevederi, locul arbitrajului de stabilește de tribunalul arbitral. Capitolul 4 Sesizarea tribunalului arbitral. Cuprinsul cererii de arbitrare. Întimpinarea. Cererea reconvenționala Articolul 355 (1) Tribunalul arbitral este sesizat de reclamant printr-o
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (*actualizat*) (actualizat până la data de 25 iunie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150706_a_152035]
-
mult două luni. ... (5) Termenul se prelungește de drept cu două luni în cazul prevăzut de art. 360^3, precum și în cazul decesului uneia dintre părți. ... (6) Trecerea termenului prevăzut în prezentul articol nu poate să constituie un motiv de caducitate a arbitrajului afară de cazul în care una dintre părți a notificat celeilalte părți și tribunalului arbitral, până la primul termen de înfățișare, că înțelege să invoce caducitatea. Articolul 354 Părțile stabilesc locul arbitrajului. În lipsa unei asemenea prevederi, locul arbitrajului de stabilește
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 septembrie 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165362_a_166691]
-
6) Trecerea termenului prevăzut în prezentul articol nu poate să constituie un motiv de caducitate a arbitrajului afară de cazul în care una dintre părți a notificat celeilalte părți și tribunalului arbitral, până la primul termen de înfățișare, că înțelege să invoce caducitatea. Articolul 354 Părțile stabilesc locul arbitrajului. În lipsa unei asemenea prevederi, locul arbitrajului de stabilește de tribunalul arbitral. Capitolul 4 Sesizarea tribunalului arbitral. Cuprinsul cererii de arbitrare. Întimpinarea. Cererea reconvenționala Articolul 355 (1) Tribunalul arbitral este sesizat de reclamant printr-o
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 septembrie 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165362_a_166691]