310 matches
-
românilor, xenofobia nu a exclus toleranța, iar societatea românească a tins să valorifice mai ales tradiția. Evreul era asimilat străinului. El are o fizionomie diferită, se îmbracă diferit și nu renunță decât cu mare greutate la înfățișarea lui tradițională (cu caftan, straimel, barbă și perciuni, după portul evreilor galițieni - în Moldova). Stabilirea evreilor în Moldova a fost primită cu ostilitate de populația autohtonă, iar Mihail Sturdza, unul dintre domnitorii care au încurajat imigrarea lor, și-a atras porecla de „Jidan Roș
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
și - ciudat! - avea ochi albaștri. "Dracul să te ia, gândi el, și umbra mea își bate joc de mine acuma". Ușa se deschise și intră maestrul Ruben. - Ce pustia, maistre, de când ai lăsat să-ți crească perciuni și de când porți caftan jidovesc? - Vai de mine domnule, de mult! - de când mă țin minte, zise Ruben netezindu-și barba. Dar m-ai văzut altfel vrodată lângă Curtea veche? - Lângă Curtea veche... e Riven... vânzătorul de cărți, iar nu d-ta, maistre Ruben. Ruben
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fi ușor a însemna nu numai țara dar chiar și secolul în care ar fi trebuit să se petreacă esistența lor cea adevărată... îmi pare c-am trăit odată în Orient și, când în vremea carnavalului mă deghizez cu vrun caftan, cred a relua adevăratele mele vesminte. Am fost întotdeauna surprins că nu pricep curent limba arabă. Trebuie s-o fi uitat".. {EminescuOpVII 114} LA ANIVERSARĂ * Ea se numea Cleopatra, iar el Gajus Iulius Caesar Octavian August. Adică ea citise un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
roș înșirate pe-un fir de ață și singurul spectator, luna, privea când într-o casă, când într-alta, în toate deodată și pe rând. El văzu cărți vechi, în dulapuri vechi, sfeșnice de alamă, copii ce dormeau la pământ, caftane de atlas și caftane sărace. Astfel lumina le revedea pe rând aceste odăi de-o pestriță diferință, deși casele păreau uniforme. În mijlocul mahalalei adormite, templul sur - Sionul ruinat - de jur împrejur proptit de bârne de stejar și, înaintea casei cahalului
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fir de ață și singurul spectator, luna, privea când într-o casă, când într-alta, în toate deodată și pe rând. El văzu cărți vechi, în dulapuri vechi, sfeșnice de alamă, copii ce dormeau la pământ, caftane de atlas și caftane sărace. Astfel lumina le revedea pe rând aceste odăi de-o pestriță diferință, deși casele păreau uniforme. În mijlocul mahalalei adormite, templul sur - Sionul ruinat - de jur împrejur proptit de bârne de stejar și, înaintea casei cahalului, un bou jungheat ca
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pe Hagar a mea ca Iepth sin Gibud... Dar taci... să tăcem, zise bătrânul netezindu-și barba, să-mpărțim aurul ce mi l-a dat creștinul, treizeci galbeni venetici, să-i împărțim ca rude de sânge. El își ridică poala caftanului și scoase o pungă veche de piele, o puse pe masă, trase un scaun și șezu. - Mi-au dat treizeci... capeți tu cincisprezece. - Dă-ncoace, zise Ruben pe jumătate îngenuncheat și cu capul între mâni. Bătrânul numără pîn-în cincisprezece. Ruben
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mai rău în ciuda șalului cu care era acoperită. Nu reușea să discearnă clinchetul săniilor și nici tropotul mut al copitelor, iar caii erau cât pe ce să o doboare, dacă nu ar fi fost struniți mai bine de vizitii în caftane verzi ale căror vorbe, adresate ei sau echipajelor lor, se pierdeau în aerul umed. Ochii bărbatului, ochii lui Porfiri Petrovici, au uimit-o. Mai precis, genele sale, blonde până aproape de transparență. Nu și-a mai putut lua ochii de la ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Constantin Bacalbașa sau Sabina Cantacuzino adeveresc sentimentul acut al imnenței prezentului și al inconsistentei amintirilor 1. În accelerația vremurilor noi, se pierd nu numai obiectele și obiceiurile traiului domestic din prima jumătate a veacului - ibrice de alama, afumători, ciubuce, narghilele, caftane, ișlicuri, șalvari, benișuri, contese etc.2, ci și un anumit mod "ritualic" de raportare la transcendență puterii 3. În lipsă reperelor materiale precum clădirile, instituțiile, lucrările de specialitate, textele de legi etc., oamenii moderni se trezesc în ipostaza de indivizi
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
în majoritate clerici uniți, au pus la loc de frunte și publicarea de literatură religioasă. Deschizând un capitol nou în dezvoltarea istoriografiei și lingvisticii, Școala Ardeleană a năzuit totodată să elibereze limba română, nu în ultimul rând scrierile religioase, de caftanul greoi și învechit al slavonismului și să o aducă mai aproape de eleganța rezonanțelor ei originare, latine. Dintre aceste străduințe nu putea lipsi aceea de a înfăptui împlinirea oricărei literaturi religioase de oriunde: o nouă traducere și editare a Bibliei. Încă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285723_a_287052]
-
toate magazinele sunt închise; orașul e posomorât și tăcut; pe străzi se văd mergând încet, trei câte trei, ființe cu bărbi lungi, capul ras, cu excepția a două bucle răsucite și lungi care le atârnă peste urechi; îmbrăcați cu un lung caftan îmblănit din mătase sau lână neagră, purtând o centură roșie și o pălărie de catifea împodobită cu un turban din blană de vulpe 75. Mâna lor nu părăsește ciubucul cu capăt de chihlimbar, prin care trag, la intervale lungi, fumul
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
coafă, la modă în Europa de atunci”314. Croite din stofe prețioase, somptuoase (brocart, catifea, mătase), grele, aduse din Italia sau din Orient, împodobite cu nestemate și fir de aur ori cu broderii complicate (cum apare Doamna Maria Voichița - cu caftane și ferezii de brocart și mătase, în haine divine tivite cu blană ce acopereau rochii cu ceaprazuri de fir și nasturi de aur - în tablourile votive de la Pătrăuți, din biserica Sfântul Nicolae din Dorohoi, la Sfântul Gheorghe din Hârlău ori
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vălul ce curge de sub coroana de aur. Este - constată Al. Alexianu - „vălul tuturor reginelor din Apusul Europei până dincolo de sfârșitul acestui veac”317, văl cu care este pictată Elisabeta Movilă la Sucevița. Vremea lui Alexandru Lăpușneanu a oficializat în Moldova caftanul răsăritean (purtat până atunci doar de Doamne și de marii boieri). Curând caftanul va deveni însemn al învestiturii, alăturându-se firmanului dat de sultan (căci Domnul, odată numit în funcție, era înscris, simbolic, în ordinul select al ienicerilor purtători de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
reginelor din Apusul Europei până dincolo de sfârșitul acestui veac”317, văl cu care este pictată Elisabeta Movilă la Sucevița. Vremea lui Alexandru Lăpușneanu a oficializat în Moldova caftanul răsăritean (purtat până atunci doar de Doamne și de marii boieri). Curând caftanul va deveni însemn al învestiturii, alăturându-se firmanului dat de sultan (căci Domnul, odată numit în funcție, era înscris, simbolic, în ordinul select al ienicerilor purtători de caftane). Caftanul era o mantie amplă, lucrată din catifea, cu mâneci strâmte și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
răsăritean (purtat până atunci doar de Doamne și de marii boieri). Curând caftanul va deveni însemn al învestiturii, alăturându-se firmanului dat de sultan (căci Domnul, odată numit în funcție, era înscris, simbolic, în ordinul select al ienicerilor purtători de caftane). Caftanul era o mantie amplă, lucrată din catifea, cu mâneci strâmte și lungi până la pământ, îmblănită cu samur (același samur sau cocon dublând și gulerul foarte lat), cu lungi tăieturi prin care ieșeau mâinile. Avea pieptul împodobit cu găitane de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
purtat până atunci doar de Doamne și de marii boieri). Curând caftanul va deveni însemn al învestiturii, alăturându-se firmanului dat de sultan (căci Domnul, odată numit în funcție, era înscris, simbolic, în ordinul select al ienicerilor purtători de caftane). Caftanul era o mantie amplă, lucrată din catifea, cu mâneci strâmte și lungi până la pământ, îmblănită cu samur (același samur sau cocon dublând și gulerul foarte lat), cu lungi tăieturi prin care ieșeau mâinile. Avea pieptul împodobit cu găitane de fir
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pietrele scumpe (diamante, rubine, balașe, „zmaragde”, „olnidzuri”, „zafiruri”) ale lui Petru Șchiopul (amator de surguciuri cu pene de cocor, prinse în aur, garnisite cu mărgăritare și rubine). în dvera, lucrată în 1561, din biserica Mănăstirii Slatina, Doamna Ruxandra poartă un caftan roșu, „din nevăzuta ei rochie ivindu-se doar mânecile strâmte prin gurile scumpului hilat”. în cea de-a doua dveră slătineană - despre care nu știm când a fost brodată -, fastul hainelor Doamnei este sporit de gulere de blană și de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
doar mânecile strâmte prin gurile scumpului hilat”. în cea de-a doua dveră slătineană - despre care nu știm când a fost brodată -, fastul hainelor Doamnei este sporit de gulere de blană și de un văl atârnând de sub coroană 319. Viața caftanului (concurat mai târziu de conteșul polonez, făcut tot din catifea sau din mătase, cu broderii și îmblănit), ca veșmânt domnesc de ceremonie va fi lungă. Secolele nu-l vor putea modifica esențial. Eleganța vestimentară - formă a culturii aparențelor Chiar dacă „ieșirile
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din lanțuri subțiri de aur, precum purtaseră și înaintașele ei de pe tronul sârbesc. Doamna etalează o rochie roșie cu poalele plisate și cu semicercuri aurite pe piept, pe sub care are o ie cu mânecile cusute cu râuri. Peste rochie - un caftan de catifea (șubă din postav de Veneția? - Al. Alexianu) cu motive țesute cu aur323 și cu „douăzeci și șase de chiotori și toți atâția bumbi de aur, cu 52 de găitane de fir împărțite egal pe amândouă laturile hainei, o
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mantie de brocart de aur, cu margini negre, cu chipurile Elenei Rareș de la Mănăstirea Moldovița cu straie bizantine împodobite cu nestemate, ale Chiajnei zugrăvit la Snagov ori al Doamnei Stanca de la Mănăstirea Căluia, unde, soția lui Mihai Viteazul poartă un caftan cu mâneci lungi tivite cu cacom. Aș putea evoca și un chip de văduvă - pe cel al Zoiței Ghica, fostă soție a lui Grigore Matei Ghica, pictată la Mănăstirea Pantelimon într-o rochie verde (dovadă că străiul cernit nu reprezenta
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
s-a stins către sfârșitul veacului, cândva între 1693 și 1697). Ni-l putem închipui într-unul dintre palatele Cantacuzinilor, îmbrăcat cu dulamă trandafirie cu manșete și căptușeală galbenă, strâns cu un brâu albastru, peste care și-a pus un caftan îmblănit cu mâneci până la coate. Purta, probabil, șalvari, mești și papuci galbeni, iar pe cap își îndesa un ișlic de catifea, având și el bordurile îmblănite. Arăta, adică - atunci când redacta acte, scrisori, testamente - așa cum îl vedea pe secretarul valah acel
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Toma și Iordache) tocmai pe el: „Ce cum intrară boierii în casă la vizirul - scrie Ion Neculce -, fiind lucrul tocmit și aședzat cu pariul [Ruset], și întrebă vizirul care este Dabije. Și arătându-l boierii, l-au și îmbrăcat cu caftan de domnie. Iar alți boieri ce trăgé nădejdé domnii au rămas numai cu nădejdea”. Doamna Dafina i-a făcut o fată lui Dabija, pe Maria (dacă Ștefan Meteș are dreptate 258, înseamnă că Dafina era încă funcțională) și în timpul căsătoriei
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au vrut domnul Costandin vodă și au trimis turc, agă, de au luat pă fecioru lu Cantemir vodă, pă Dumitrașco, de-l duseră la Poartă, unde era și frate-său Antiohie beizadea și au îmbrăcat pii fecioru Ducăi vodă cu caftan, dându-i domniea la Moldova” - Anonimul Brâncovenesc) sau descendenți ai unor înalți și influenți funcționari de la Poarta turcească („Atuncea dar, pre câșlegi, având Măriia sa și nuntă a face a fiicăi Mării sale, doamnei Ilinca cu Scarlatache, cuconul lui Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
se concentreze. Avea guturai, nasul îi curgea, tot timpul manevra o batistă, vârându-și degetele în fiecare nară". Celălalt e prilejuit de vizita făcută, împreună cu doi prieteni, în septembrie 1915, unui rabin hasidic taumaturg din Zizker Galiția: "Rabinul poartă un caftan de mătase, de sub care i se văd izmenele. Pe nas îi cresc fire de păr. Pe cap are o căciulă de blană, pe care o tot mișcă încolo și încoace. Se scarpină în barbă, își suflă violent nasul, ia cu
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
cununii religioase cu Richard Burton, inoformează . La prima nuntă, Taylor a purtat o rochie de pânză din Carney creată de Irene Sharaff, cea care a creat și costumele pentru Cleopatra, iar la cea de-a doua nuntă, a purtat un caftan, a spus curatorul expoziției. Tot de atunci datează și un diamant imens de peste 30 de carate, pe care actrița îl purta zilnic. Bijuteria este estimată la 2,5 milioane de dolari. Cunoscută pentru eleganța sa, Elizabeth Taylor a avut întotdeauna
Un diamant de 30 de carate al lui Liz Taylor, scos la licitaţie. Vezi cât costă () [Corola-journal/Journalistic/68037_a_69362]
-
o să lupte cu toți... " Dacă am să mor, am să mor și gata, voinicește". Iar marele Mahomet acceptă, impresionat. Dacă până și neîncrezătorul căpitan Alzonios, cațaonul, exclamă: - Bravos Arginene, ești mare! te ador!!... Și turnirul care urmează, începe. (Din volumul Caftane și cafteli, Ed. C.R., iulie 1993)
Un Hercule valah by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7431_a_8756]