171 matches
-
slăbiciunea excesivă și imposibilitatea de a i se oferi hrană mai abundentă. Asta ar fi putut leza sistemul digestiv. În schimb, Conțescu sorbea lapte cu o sete care era mai mult voință, și Gaittany îl surprinsese alb în jurul gurii, de caimac. - Conțescu are un umor special de ordin biologic, ziceaSmărăndache, simulează moartea. (Tot de la Ioanide avea și această teorie.) Unele păsări, anume gângănii se prefac moarte ca să dezguste pe agresor și să-l facă să se depărteze. În cazul nostru, Conțescu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
atingă scopul și atît, după aia n-o să vă dea nici bună ziua, eu ies din joc, m-am hotărît și nu mă mai sucesc. Asta ne mai lipsea, să ne părăsești tocmai acum cînd ne pregătim și noi să luăm caimacul, asta e o revoluție fraierilor, scapă cine poate, spune Curistul, cel mai bun exemplu e Părințelul, care nici nu s a mai obosit să vină pînă aici. Nu-mi închipuiam c-o să dau chix. Cîtă nerușinare, Delfinașule. Tușico, Angelino, în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
doamnei Mina să așeze pe masă tava cu ceșcuțele de ceai, alături de o zaharniță cu capac. Tot ce ne interesează e prezentul, dacă situația ne scapă încă de pe acum de sub control, cînd va sosi momentul de cotitură o să ia alții caimacul și noi o să rămînem cu buza umflată. — Eu tot n-am înțeles dom’ Președinte, zice Sena, cum o să punem noi mîna pe putere? Am tot vrut să vă atrag atenția cu mult timp înainte că prea vorbiți așa în doi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
umblat pașii domniei tale, ca să prindă viață în vopsele călătoria ce-o făcurăm împreună la padișah. Să fie spre aducere aminte! Apa de băut se încălzise, aburul de pe pocale se uscase, șerbeturile neatinse se muiaseră, doar cafelele înnegriseră cu urma caimacului lor buza răsfrântă a felegenelor. Fumul parfumat al narghilelelor amestecat cu cel al lumânărilor, mărea zăpușeala din încăpere, îndeosebi că se ghicea de afară respirația răcoroasă a nopții. Domnul se ridică în semn că slobozește adunarea. Pe rând, cei trei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
câte un păhărel două de rachiu de mentă și gustau din jambon. Era bun tare. Azi, când mi-aduc aminte, îmi lasă gura apă, căci de atunci n-am mai mâncat asemenea bunătăți. După gustare urmau, pentru ei, cafeluțele cu caimac gros. Le sorbeau tot acolo, în cerdacul casei. Tata își aranja într-un șpiț o țigară „Națională”, își ștergea musteața cu un aer mulțumit și sorbea din farfurioară cafea caldă și aromată. Era obiceiul acesta de a se bea cafeaua
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Ne-am apropiat sufletește unul de altul pentru că ne asemănam. Suferise mult în viața lui. A trăit un coșmar în perioada cât a fost prozonier de război la sovietici. Îl vizitam des, soția lui ne făcea câte un „nechezol”, cu caimac, o cafea aromată, atât cât se putea să se facă din cafeaua aceea artificială. Discutam multe chestiuni despre viață, dar mai ales despre ceea ce suferise în prizonierat. Mi-a relatat povestea lui și eu ascultam încrâncenat de ceea ce-i în
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Bravos, păi eu nu vreau la fel? Atunci cu cine votăm? EL: Nu am un răspuns că ăștia sunt toți o apă și un pământ. Mai așteaptă, ce dau turcii și îți dă laptele în foc? Om vedea care e caimacul, care e brânză bună, care zer, care e în burduf de câine, care căcărează, care chiar Kkat. Pe marele ecran va răsună Pamfletul mitocanilor Mă pis pe banii voștri, mitocani De unde aveți, mă, atâția bani? Ce ati muncit? Ce dracu
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
sunt un om cu credință. Nu furam, nu dădeam în cap, nu făceam alte răutăți. Totdeauna am vrut să văd ce se întâmplă pe pielea mea. Eu aveam bani, dar în România era lumea săracă. Știam că trebuie să ai caimac și poți să faci rapid rădăcini să te ridici mai repede decât ceilalți. Așa s-a și întâmplat. Mă prindeau polițiștii, căutau în Codul Penal, nu găseau nimic și-mi dădeau drumul. În Occident, lucrurile sunt precizate clar în Codul
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cafea naturală, de la protocol. Pleacă grăbit și se întoarce cu un borcan pe fundul căruia sînt cîteva lingurițe de nes. Ei, care-i baiul? întreabă el, cînd, așezați amîndoi față-n față la masa de discuții, sorb din ceștile cu caimac gros. Domnule Tibor, m-am reîntors pentru două probleme. Prima: vreau o bucată de filtru, s-o studiez. Doi: dumneavoastră, cîrpind bucățile de material filtrant, pierdeți la calitate tocmai prin locul de îmbinare. Evident! Eu propun sudarea bucăților. Știu! rîde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
și har, tu, scriitorul, poți crea paradisul într-o pagină. Ei află că și eu, care mă consider o artistă acolo, în bucătărie, am acum inspirație să-ți servesc mîine dimineață un mic dejun pe cinste, cu o cafea numai caimac, să simți că plutești toată ziua. Dar ai să pleci la serviciu ca de obicei... În antichitate, grecii n-au avut bucate mai multe decît alții, dar au știut mai bine ca oricare să dăinuie prin spirit. Te pomenești că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
groapa comună de la Chacarita, operă a sculptorului Zanoni, care va consta, aplicând sculpturii modulele regretatului poligraf, dintr-o ureche, o frunte și o pereche de pantofi. Un multilateral: Vilaseco E de la sine Înțeles că cele mai Înaripate pene, frișca și caimacul tuturor acelor Sexton Blake ai criticii, acreditează ideea că multipla operă a lui Vilaseco exprimă ca nici o alta evoluția poeziei de limbă spaniolă de la Începutul secolului până În zilele noastre. Prima sa creație, poemul Durerile sufletului (1901), pe care l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
urechi decât vag și destul de încâlcite. Însă întâlnirile lor erau de un farmec nespus și aș fi dat orice să asist măcar la unele, cum avusese norocul, cel mai adesea fără să vrea și indiferent, Andrei Vlădescu. Existau cafele cu caimac înmiresmând aerul, sticluțe cu lichior mai gros decât uleiul, pe care îl beau din păhărele mici și verzui, de cristal încrustat, prăjiturele multe și variate, pufoase și proaspete, alune mărunte de pădure oferite în boluri chinezești, pătrățele de ciocolată elvețiană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
la covârșitoarea importanță a existenței. Numai când zilele se arată cenușii, stau acasă, să-mi măsor singurătatea. Pornesc, apoi, fără destinație hotărâtă și discut, pe drum, cu ghetele stropite de noroi. Mă opresc la vreo răspântie, cu ochii țintiți pe caimacul noroios, împroșcat de un vehicul pe manșeta pantalonului. Azvârl printre dinți apa adunată sub limbă în chipul hâd al unei dezolări catastrofale: în craniul bine conturat de rumegușul cenușiu al gândurilor mele. E o hârcă pe care o pălmuiesc cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
închisoarei!... Peste ora 9 nu mai pot lăsa ușile deschise. Noi râdeam și înghițeam. Dealtfel eream serviți de minune. Aveam nu mai puțin de trei servitori. Un grec, osândit nu știu pentru ce, ne făcea cafelele turcești. Ieșeau toate cu caimac și delicioase. Un negru, fost în serviciul doamnei Petre Grădișteanu, arestat pentru furt, ne servea la masă, ne văcsuia ghetele și ne peria hainele. Un alt deținut mătura odăile și făcea paturile. Când am ieșit, eream buimăciți! Efectele deprimante ale
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
presa scrisă încerca să concureze pentru atenția publicului cu un mediu mai atrăgător din punct de vedere vizual. Adesea, schimbările tehnologice aduceau și mutări masive pe piața muncii în comunicare. Jurnaliștii au trebuit să învețe lucruri noi. Televiziunea a luat caimacul publicității, iar ziarele au devenit mai puțin solide din punct de vedere financiar. În plus, jurnalismul ca profesie a evoluat odată cu nevoile societății și cu posibilitățile tehnice. Inițial, ziarele erau scrise de elitele culturale, sociale și politice, care își expuneau
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
astfel că primarul orașului Cholet, însoțit de secretară și de cinci consilieri, vin în vizită la noi. Probabil că e sezonul reducerilor la Air France. Bine, să vină, că nu beau din banii mei. Dar, vezi matale, o asemenea delegație, caimacul Choletului, nu poate fi primită decât cu procedurile standard ale unui samit, și ce exemplu mai bun decât ăsta a lui Nato? Prin urmare s-au închis circulației toate străzile, pentru a se asigura integritatea mașinilor franțuzilor. Toate capacele de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
M-ați chemat.... în legătură cu anunțul din ziar. Tu ești? și-l măsură neîncrezător. Credeam că nu mai vii. Ușa se deschise puțin, atât cât Bătrânul să se poată strecura cu greu înăuntru. în casă aerul era uscat și mirosea a caimac ținut în ulcele de pământ. Urcară o scară veche de lemn, fără balustradă, luminată din loc în loc. Vanghele stingea în urma sa opaițele adăpostite de nișele din zid. în spatele lor rămânea un întuneric negru și cleios. Sus era un coridor cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
avut. Singur la părinți. Și răsfățat. Ce să vă zic? Nu mânca până bunica nu-i spunea povestea la masă. Îi strecura ciorba de zece ori, să n-aibă tăiței, să n-aibă legume, laptele, la fel, să n-aibă caimac. Tot felul de figuri de-astea. Berbec. Încăpățânat și ghinionist. Așa se zice... Și s-a nimerit cu nevasta exact în aceeași zodie. Doi berbeci s-au dat cap în cap. Dar nu mai crede în zodii de când, la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
te faci orb și surd, să nu dai de belea. Degeaba, că uite, i-a cășunat așa, dintr-odată. De parcă nu văzuse în fiecare dimineață cum îi strecoară profesorul bancnota. Că nu mai găsești cafea fierbinte și groasă și cu caimac, ca la Vasilica. Și așa-i profesorul, n-ai ce face. Degeaba a anunțat dom’ Teodosiu tare să audă toată lumea, cafeaua o plătesc eu, să nu mai aud vorbă, așa a repetat tov Teodosiu, dar degeaba. C-așa-i profesorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
plecat... Nu poți pleca, dacă nu-i reparat cum trebuie și, apoi pot să plătesc și eu cu o cafea, măcar! Nici nu știi ce fel de cafea servesc eu! Te rog! O cafea deosebită, fiartă de douătrei ori, cu caimac și potrivită de dulce. Rică nu se putea abține să nu o privească insistent și să se minuneze de zeița din fața sa, aceasta nu s-a supărat vizibil, era obișnuită ca toți bărbații s-o privească astfel. Pe când băiatul voia
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
experiențe comune. Am discutat în detaliu despre discriminarea împotriva vegetarienilor și despre cum vegetarienii nu sunt luați în serios. Cu mult entuziasm, ne-am relatat istorii din seria Când Aproape C-Am Fost Obligat Să Mănânc Carne. Luke a luat caimacul cu o poveste despre o pensiune din County Kerry unde a comandat un mic dejun vegetarian, iar pe farfuria care i-a fost adusă ulterior se răsfăța un porc aproape întreg care fusese decorat foarte apetisant și care aproape râdea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de telefon direct al șefului pușcăriilor și i-a raportat găselnița sa, cu privire la economiile cerute, de conducerea țării,în materie de cheltuieli. Acela s-a bucurat foarte tare de ce a auzit de la Jenică Teleleu, dar, ne voind să-i înfulece caimacul bucuriei ce avea să-i fie îngurgitată de ministrul de finanțe și de primul ministru, i s-a adresat: mă, Teleleule, de drag ce-mi ești,îți las ție fericirea de a transmite, direct, ministrului de finanțe și primului ministru
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
gât îmi ling rănile și mă înfășoară în cârpe albe de mătase. Sub o pală de vânt cuvintele mele în cămeșe de tort înmuguresc pe buze și înfloresc în zbor spre cerul inimii tale. În dimineața asta Învârt de zor caimacul gândurilor care-și așteaptă rândul cuminți ăsurând trecerea clipelor care se aștern în rostire iau timpul la braț și-mi sorb în grabă cafeaua o ploaie de cuvinte curg liniștite între noi îmbălsămate în licoarea magică adaugă strălucire în casa
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
atingă scopul și atît, după aia n-o să vă dea nici bună ziua, eu ies din joc, m-am hotărît și nu mă mai sucesc. Asta ne mai lipsea, să ne părăsești tocmai acum cînd ne pregătim și noi să luăm caimacul, asta e o revoluție fraierilor, scapă cine poate, spune Curistul, cel mai bun exemplu e Părințelul, care nici nu s a mai obosit să vină pînă aici. Nu-mi închipuiam c-o să dau chix. Cîtă nerușinare, Delfinașule. Tușico, Angelino, în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
doamnei Mina să așeze pe masă tava cu ceșcuțele de ceai, alături de o zaharniță cu capac. Tot ce ne interesează e prezentul, dacă situația ne scapă încă de pe acum de sub control, cînd va sosi momentul de cotitură o să ia alții caimacul și noi o să rămînem cu buza umflată. — Eu tot n-am înțeles dom’ Președinte, zice Sena, cum o să punem noi mîna pe putere? Am tot vrut să vă atrag atenția cu mult timp înainte că prea vorbiți așa în doi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]