746 matches
-
Emil Brumaru Cît de greu m-am limpezit. Zațul stă pe fundul ceștii Neted, fin, nezdrențuit De cărările caleștii Ce-mi purta viața aiurea. Scapăt și mă-nvolbur totuși! De butucul copt securea Reazăm. Capete de lotuși Nu mai tai. Ci sorb păduri De mesteceni, pipăi scorburi, Ard pe ruguri, ca-n scripturi, Vicii proaspete, vechi morburi, Razele le altoiesc
Transcrierea sonetului lungit la infinit by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16507_a_17832]
-
trupul meu gol care pierde `n alunecare Bucăți de carne și bucăți de aur și bucăți de os transparent și de fildeș Le găsește prințul cu gura uscată și cu ochii febrili Încremenit în neuitare rămas în capsula spațială a caleștii Frumosul din pădure adormit Aflat de demult pe planeta străină De propria-i memorie Devenit carnivor mâncător de carne crudă Se strecoară printre țesuturile mele desprinse de corp Profitând de extazul meu când nu simt decât Otrava trecându-mi prin
Poezii by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/2485_a_3810]
-
rugăciune Ce-ncet o-ngîni, mereu o vei lin spune Din zori de zi pînă-n amurg de seară, Cînd o s-adormi cu Dumnezeu alături Și cu iubita-ți caldă-ascunsă-n pături... Sîmbăta... Sîmbăta-n provincii e o fleașcă, Orele se plimbă-ntr-o caleașcă Lăbărțată, scîrțîind din osii, C-un surgiu ce dă-n mătasa mă-sii Iepele-nhămate în furouri Străvezii pe amplele popouri, Și le biciuiește cu blîndețe-n Aerul suavei diminețe Pline, printre raze, de mari fluturi Schingiuiți și dînșii, dar cu cnuturi
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/3483_a_4808]
-
poartă însoțit de un aghiotant vînjos, făcea cei nouă-zece pași pînă la trepte cu capul sus, solemn, indiferent, lehămețit de viață, n-avea nimic din aerul stupid, stîngaci-infatuat al activiștilor din prima generație post-revoluționară, venea din altă lume, călătorise cu caleașca trasă de bidivii pursînge, briase prin saloane și alcovuri, trăise nopți pariziene încîntătoare refăcînd itinerarii proustiene și zile de alergătură prin expoziții, palate și muzee, călătorise pe toate continentele, se tutuise cu miniștri și conversase în tęte-ŕ-tęte cu Carol, pe
Adevărul unui "fals exercițiu" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11093_a_12418]
-
pușca. Dar căpitanul Haralampije Opujić n-avea nevoie de ajutor. într-o clipită călăreții lui îi dezarmară de călători, îl pălmuiră pe bîlbîitul care trăsese în căpitan, din care pricină acesta se opri din bîlbîit, apoi aduseră în curtea hanului caleașca luxoasă a ambasadorului francez. Pe care se afla de-un deget aurul și de două degete noroiul. Cînd se deschise portiera și se lăsă scărița, întîi se ivi o cizmă violetă, după care sări un puști într-un mundir albastru
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
resorbindu-se în desenul fantast-orgolios al verbului, id est în incantația prețiozității. Direct spus, în caligrafie. Neputînd fi un geometru, bardul se mulțumește a se manifesta ca un caligraf: "prin straturi de rouă/ prin porii storși din rouă/ trec în calești vineții/ cocoșate caligrafii// sub ramuri de ovații/ se ridică turnuri -/ zgîrie-nori de incantații/ poduri de spice sînt treierate/ de grai și agate// mașina dactilografiază/ sărbători nestemate/ amintirea e oază/ în deșertul cu toarte" (Scrisul). Oare caligrafia nu e o geometrie
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
Ceea ce sugerează că Pandora ar fi o eroină pur fictivă. A doua - că autorul a dorit să sublinieze statutul de „personaj neimplicat” al protagonistului, disponibil și, prin urmare, accesibil oricăreia din cititoare. „Nu există ducesă la treizeci de metri de caleașcă”, spunea un moralist cinic. Și nici erou cu verighetă, îndatoriri conjugale și tabieturi micburgheze. Cu toate acestea, Gianni Brunoro nu se sfiește s-o plaseze pe Pandora în categoria „femeilor complete”, a seriei de eroine exemplare întâlnite de marinar în
Iubitele lui Corto Maltese (5) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4160_a_5485]
-
POVESTEA NOASTRĂ Autor: Anișoara Gurău Publicat în: Ediția nr. 1997 din 19 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Povestea mea, incepe-asa C-un sobru el și-o dulce ea ce s-au iubit că în povești, cu prinți, prințese și calești. Povestea noastră e altfel doar cu o ea și cu un el, ce tot în dragoste-or trăi pan ce moartea-i va despărți. Toate povestile-s la fel cu o prințesă în castel, ce plange-n hohote-n băsma
POVESTEA MEA, POVESTEA NOASTRA de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385326_a_386655]
-
peste ape. Diece, nu-nchide pisania-n aur, cât încă regina înfloare lui Laur. BALADA FLORII DE NUNTĂ Hai, scrie diece, în grabă, uric tăbăcit în Pergam: „Cai negri din țară arabă, cu ținte de aur pe ham, trăsuri și calești și rădvane, ca-n solz pâlpâind felinar, livezi înflorind pe balcoane...” „Mărite, dictează mai rar!” „...să chiote vinul pe masă ulcelelor - danț sub ulcior! Vreau roua de stele culeasă în cântec să-i pun sub picior. Vison ca omătul pe
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
ar fi, de exemplu, utilaje agricole. Printre altele, organizatorii vor derula diverse concursuri în care vor fi implicați producătorii, dar și cei ce vor trece pragul Muzeului Satului Bănățean, iar cei mici se vor putea delecta plimbându-se cu o caleașcă trasă de ponei. După deschiderea de vineri, 7 octombrie, la ora 15, programul de vizitare în zilele de sâmbătă și duminică va începe de la ora 10. l Spectacole folclorice Centrul de Cutură și Artă se ocupă de programul cultural-artistic al
Agenda2005-41-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284295_a_285624]
-
civic un film în regia lui Mircea Veroiu. Pe nea Traian îl încearcă și astăzi emoțiile când își reamintește de „rolul” pe care l-a avut el acolo în filmul renumitului cineast bucureștean: un vizitiu cu „ștaif” într-una din caleștile sale de epocă și caii lui de „nu-și mai luau ochii de la ei”. „Coleg de platou” i-a fost cunoscutul actor Mircea Albulescu, unul din cei care l-au onorat pe inimosul măhăleanț... Neobositul crescător de cai nu uită
Agenda2005-34-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284108_a_285437]
-
a venit circul? Ceva n-a priceput nea Traian multă vreme: „Cum e posibil să-i pui calului sac la fund? Oare regina Angliei pune saci la caii ei? Că doar l-a plimbat și pe Ceașcă prin Londra cu caleașca regală și fără sac la fundul cailor”, spune indignat nea Traian, măhăleanțul gospodar și vechi crescător de cai.
Agenda2005-34-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284108_a_285437]
-
vreo fiică de conte îi va răpi inima. Într-una din zile, la Constanța, Margareta se adresă bucuroasă părinților: - Mami și tati, am cunoscut un grup de cavaleri exuberanți și distractivi și domnișoare elegante care săptămâna viitoare vor merge cu caleștile la București. Mă lăsați să-i însoțesc? Soții se priviră surprinși de extravaganța fiicei, apoi făcându-și semne subtile, se prefăcură că se lasă convinși. În realitate, erau în culmea fericirii și sperau ca de această dată vreun cavaler s-
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
Soții se priviră surprinși de extravaganța fiicei, apoi făcându-și semne subtile, se prefăcură că se lasă convinși. În realitate, erau în culmea fericirii și sperau ca de această dată vreun cavaler s-o cucerească. Peste câteva zile alaiul de calești porni în zori din orașul Constanța spre capitala țării. Trecătorii îi priveau cu admirație, chiar dacă în exuberanța lor tinerească deveniseră cam gălăgioși. Întâmplarea făcu ca tocmai în acea perioadă Paul să meargă la București cu ceva treburi urgente. În metropolă
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
Întâmplarea făcu ca tocmai în acea perioadă Paul să meargă la București cu ceva treburi urgente. În metropolă văzu un afiș că la o grădină de vară are loc o întrunire a tinerilor ce au parcurs drumul Constanța - București cu caleștile, iar bucureștenii dornici de noi relații de prietenie cu cei de pe țărmul mării sunt invitați la o seară specială. Paul fu primit cu brațele deschise de grupul de la Constanța. La reuniune, două perechi de ochi se întâlniră întâmplător și se
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
fiorii și plăcerea dragostei, așa cum o faci tu! - îi mărturisi Margareta. Spre dimineață se retraseră în camera de hotel a băiatului și cuprinși în mrejele amorului dădură frâu liber pasiunii ce se născuse în inimile și trupurile lor. Tinerii cu caleștile o căutară pe Margareta trei zile prin capitală, dar nu-i dădură de urmă. Întorcându-se pe litoral, îi anunțară părinții cum din senin apăruse un cavaler brașovean pe nume Paul cu care Margareta dansase și cum de atunci nu
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
în zare Când răsucești pumnalul, Azi mă grăbesc spre tine, Să stăm la țărm de mare Și clipă care vine Zidește-n fiecare, Noi ne iubim pe alge Chiar și pe pat de stele Și căi de mare-or trage Caleașca-n joc de iele, Iar mă grăbesc spre tine, Tu te ascunzi în mare Și valul care vine Te duce-n depărtare, Târziu în miez de noapte Vom asculta sirene Și cotropit de șoapte Te sărutam pe gene, ... Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
se măresc... Lumina se revarsă ca și o ninsoare, Iar ghioceii tandri învingători sosesc. Oftează-n taină cărările de munte... Ce știu secularele doine din codru... Și piscuri înalte cu tâmple cărunte... Suspină-n pieptul nopților cuvântul. Primăvara vine în caleașca vieții, Cu flori ce cad din paradisul sfânt, Răsar îmbrățișați zorii dimineții Aduși de un cor de îngeri surâzând. Baia Mare, 13 februarie 2017 Împrimăvărare Încep să se dezghețe râuri de cuvinte, Să cânte-n suflet primăvara iar... Mă-ncumet să
CÂNTĂ SUFLETE! de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382989_a_384318]
-
Ediția nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului MOȘ NICULAI Când iese voios din Rai, Cică Moșul Niculai E condus cu mult alai De mulțimi de păsărele Spintenele, Voinicele, Ce se cheamă Și se-nhamă Fără teamă, La caleașca-i de argint Ușurică, nu vă mint, Zice-se că nici n-o simt. Pînă a pleca, de zor, Stă o clipă pe un nor (La gât, iată, îi lucește, Un medalion c-un pește). Dacă mai întâi se-nchină
MOŞ NICULAI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383225_a_384554]
-
gâtul unui cocoș, când tânărul haiduc, întinzând mâna după colierul jupâniței prinse în sfârșit după luni de inactivitate în codru, uită scopul mișcării și pătruns de frumusețea firii își trece palma sfielnic pe după umerii domniței, în răcnetele boierului bătrân din caleașca răsturnată, când din soare n-a mai rămas pe dunga zării decât un abur roșietic, începu și ospățul boierului Radu Stoenescu-Balcâzu. Din bourul învârtit la frigare fură aduse mari hartane rumenite și stropite din belșug cu mujdei făcut cu vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-te-ar focul veșnic pe tine și pe cine te-a adus în Europa”, gândi Sima-Vodă scotocindu-se în sân. „Mi-au mai rămas cinci”. Ii dădu doi galbeni turcului și-apoi coborî în curte. Sui cătrănit de mânie în caleașcă, unde-l așteptau Ruxăndrița și Ximachi. Surugiul dădu bici cailor. Rămas în mijlocul curții, cu plosca în mână, Vasâle se simți brusc înduioșat și strigă gâtuit în urma caleștii ce ieșea prin poarta din dos: — Băria-Ta, dacă e cumva, ceva, noi... să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
doi galbeni turcului și-apoi coborî în curte. Sui cătrănit de mânie în caleașcă, unde-l așteptau Ruxăndrița și Ximachi. Surugiul dădu bici cailor. Rămas în mijlocul curții, cu plosca în mână, Vasâle se simți brusc înduioșat și strigă gâtuit în urma caleștii ce ieșea prin poarta din dos: — Băria-Ta, dacă e cumva, ceva, noi... să știți... la o adică... noi... oricând... suntem aici!... Episodul 195 VESTEA Cu toate că Sima-Vodă părăsise în mare taină Curtea, la plecarea lui nefiind martor decât Vasâle feciorul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
după el și-am izbutit să mă cațăr pe platforma din spate, sub privirile severe ale controlorului. Cabina din lemn era aproape goală. Doi călugări și o doamnă În doliu, cu pielea cenușie, se legănau adormiți În acel du-te-vino al caleștii cu cai nevăzuți. — Merg numai pînă la numărul treizeci și doi, i-am spus controlorului, oferindu-i zîmbetul meu cel mai frumos. — E la fel ca pînă la Finisterre, mi-a replicat acesta indiferent. Aici au plătit bilet pînă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
și orașului său dominant de pe atunci, Boston. Transportarea energiei și a informației, ale cărei mutații au accelerat deja în mai multe rânduri cursul Istoriei, se prezintă acum ca o mașină, un produs industrial de masă cu folosință privativă, înlocuind calul, caleașca, diligența și chiar căile ferate. Franța pare să aibă ocazia acum, pentru a treia oară, să devină „inimă”; într-adevăr, ea dispune de o excelentă rețea rutieră moștenită din vremea monarhiei și, mai ales, se află în topul inovațiilor tehnice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
1908 și 1914: în Statele Unite, producția pe bandă rulantă a modelului „T” coboară prețul acestuia la jumătate. în Franța, fascinată încă de idealurile Vechiului Regim, industria automobilului consideră încă mașinile niște obiecte de lux și le proiectează ca pe niște calești. De aceea, atunci când la Paris apare prima piață de masă, aceea a taxiurilor, Louis Renault și muncitorii săi, foști lucrători în industria trăsurilor, refuză să treacă la producția în serie. în 1914, Franța produce de unsprezece ori mai puține automobile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]