271 matches
-
vechi, făcute cu profesionalism, se poate spune că și traducerile sunt de calitate. După părerea mea, cartea de chioșc reprezintă la ora asta un mare handicap pentru edituri. Când mă duc la un târg de carte și văd acea bogăție caleidoscopică de cărți, mi se pare uneori prea mult. Sigur, e bine, e superb să existe multă carte (mai ales că țin minte vremurile când nu aveam asemenea răsfățuri), numai că la multe cărți e nevoie și de mulți cititori. Și
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
numește Ștefan Ion Ghilimescu, i-a prilejuit criticului publicarea unui volum, Proximitatea lui Eminescu (Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2000), în care și-a reunit numeroase articole și tablete semnate de-a lungul anilor în presa culturală (și nu numai), conturând astfel caleidoscopic viața și opera lui Mihai Eminescu, stârnind un real interes (a stârnit, sunt sigur, la fiecare intervenție publicistică), întrucât domnia sa este interesat a pune (a aduce) în discuția prezentului aspecte rămase oarecum obscure pentru publicul larg cititor, ce țin de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
impune o "clară deschidere către normalitate". Fără îndoială, Dan Mănucă face utile și incitante punctări, dar studiul receptării lui Eminescu în paginile revistei ieșene s-ar preta, evident, pentru o mult mai amplă abordare (Meandrele receptării viețiste). Într-o privire caleidoscopică asupra câtorva cercetări eminesciene, intitulată Necunoscute, se oprește asupra contribuției Aureliei Rusu la dificila sarcină a editării scrierilor lui Eminescu, vorbind despre cel de al șaselea volum din seria de Opere pe care o realizează aceasta la Editura Minerva, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
iute a trecutului“), că trebuie deci să înregistrezi astăzi ceea ce mâine nu va mai fi. O proză de observație ușoară, vioaie, scrisă cu naturalețe și cordialitate, degajată în vederea de ansamblu, dar incisivă frecvent în detalii. O proză care, prin varietatea caleidoscopică a imaginilor, notația rapidă, refuzul finisării, asociază realismului ei spontan un impresionism avant la lettre. (E. Lovinescu, referindu-se la Negru pe alb, îl numea pe C. Negruzzi „un scriitor impresionist“.) O deschidere largă spre tabloul social al epocii este
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
aceea a mecanismului discursiv. Ce anume provoacă în Nae o astfel de disponibilitate pen- tru abnorm ? Cum reușește să extragă atâta negativitate din evenimente disparate ? În mod cert, presa îi oferă materialul, substanța acestei paroxistice înscrieri în nega- tiv, această caleidoscopică viziune catastrofică. Ziarul este lentila care permite accesul la enorm, la viziunea mon- struoasă. Naratorul și martorul ocular al acestei combustii discursive încearcă să introducă în discuție un principiu de moderație, indicând corect sursa dezechilibrului în ceea ce ține de natura
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
plastică ținută de H. Blazian. Reportajele, redactate într-o manieră variată și inedită - consemnări burlești, fotografice, filosofice, literare ori sub forma notelor de călătorie -, sunt semnate de F. Brunea-Fox, Sandu Vornea, L. Miron, Margareta Nicolau, Nic. Constantin ș.a. M. reflectă caleidoscopic o lume preocupată să-și contureze viața particulară și socială (se demarează și o anchetă în acest sens, nefinalizată însă). De aceea, se publică teste de inteligență, interviuri cu vedete ale ecranului, bucăți muzicale de succes însoțite de partitură și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287953_a_289282]
-
va produce peste un sfert de veac, și anume în Teatrul lui Caragiale dincolo de mimesis (2002). Fructificând sugestii venite din partea „transdisciplinarității” teoretizate de Basarab Nicolescu, T. își va revizui teza realismului pentru a identifica drept sursă a originalității dramaturgului „fascinația caleidoscopică a oglindirii reciproce dintre iluzie și adevăr, infinitul joc combinatoriu pe care îl declanșează forțe misterioase și atotputernice precum coincidența sau hazardul, carnavalul amețitor al măștilor cuprinse în acest fluid spectacular”. Cea mai ambițioasă întreprindere a lui T. e însă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
amoroase ca pe o necesară inițiere, fără să le confunde însă cu iubirea autentică. Romanul excelează în surprinderea minuțioasă a detaliilor (arhitectura caselor, interioare și mobilier, obiceiuri, gusturi) și a nuanțelor, reușind să construiască pregnant fiecare personaj, într-o suprapunere caleidoscopică de amintiri, senzații difuze, obiecte vetuste, înclinații și trăsături comportamentale. Atmosfera este impregnată de mirosul greu și răscolitor al castanilor, laitmotiv ambiental, și de legenda ce spune că fetele care stau sub ei nu se vor mărita. Volumul de povestiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
Prima imagine răsărită instantaneu în minte o plasează în capătul aleii dintre blocuri, rezemată de brațul lui Nae, urmărindu-ne pe ultimii metri ai potecii care străpungea un gard viu către bulevardul animat, în afara câmpului ei de vedere. Și, imediat, caleidoscopic, pe deasupra anotimpurilor, încadrărilor în spațiu, scene boeme din vacanțele de odinioară la "2 Mai", destinate a se amesteca ulterior, într-o tandră devălmășie, cu fragmente epistolare legate de un turneu al lor în Normandia, o reproducere după trecerea printr-un
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
descumpănit. Deasupra noastră, dirijabilul continuă să arunce manifeste. Studioul multiplex în aer liber rulează delirant, pe mai multe monitoare, același film documentar, despre istoria tragică a unei familii de letoni, risipită, de împrejurări dramatice, în necuprinsul Uniunii Sovietice. Filmările alternează, caleidoscopic, secvențe alb-negru și color, se reiau anumite scene și se confruntă prim-planurile eroilor. Renunț la postura de spectator și urc panta abruptă, unde dau peste surpriza cea mare a scenariului: Marea Baltică! - priveliștea ei ne vindecă dezamăgirea de a fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
câteva momente decupate din aproape două secole de poezie modernă, încercând să identifice un fel de invariante ale faptului poetic, „acel corp stabil de imagini, de atitudini, de motive prezente neîntrerupt”, care dincolo de epoci, școli și sensuri individuale „alcătuiesc ansamblul caleidoscopic al scriiturii române”. Are în vedere „imaginile constante”, „un set de cuvinte sau de sintagme simbolizante” ca, de pildă, „lumina”, „drumul”, „casa” etc., în călătoria lor de la I. Budai-Deleanu la Adrian Popescu și Mircea Dinescu. Pe temeiul concordanței și din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
proiectelor întreprinse în nordul european, ale relațiilor diplomatice, locurilor vizitate, informațiilor accesate, impresiilor etc. Prin materialele publicate, s-a remarcat a fi un cronicar modern al Finlandei din perspectivă românească. Publică astfel în 2008 o carte cu caracter enciclopedic și caleidoscopic, Zăpezi din miazănoapte 49. 2.2.1. Reflecții asupra spațiului și civilizației finlandeze și pagini de jurnal Prima parte și cea mai amplă, intitulată Ahitrave, cariatide, vitralii, este și cea mai compozită. Temele propuse sunt amalgamate și incerte, fără să
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
un alt aspect chintesențial al Finlandei care "trăiește în păduri... și în Nokia". Autorul nu precupețește nicio ocazie de a folosi termeni ori imagini metaforice 51. Partea a doua, intitulată Inscripții pe o frunză de mesteacăn, este din nou una caleidoscopică și tratează de fapt probleme economice, politici ale UE și ale NATO, vorbind în linii mari și istoricește despre relațiile româno-finlandeze. Sunt reproduse interviuri, sunt făcute considerații pe marginea unui târg de turism, se pune problema partidelor, a vizitei lui
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
menține intactă temelia psihologică, de la o primă lucrare, din 1910, până la Idei și oameni, Mărturia unei generații și Oameni excepționali. Inaugurând vârsta modernă a unui gen, Mărturia unei generații, carte de interviuri cu scriitori și oameni de artă români, reconstituie caleidoscopic o epocă de răspântie. Oglinda dublă, aparținând jurnalistului și intervievatului, își interferează reflexele și creează efectul de metamorfoză continuă a imaginii. Valoarea documentară, incontestabilă, este sporită de câteva elemente ingenioase, care introduc într-un același spațiu scenic: „măștile” lui Marcel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
stații de autobuz, stațiuni de odihnă muncitorești, magazine, școli ș.a.m.d.). În mod obișnuit, aici comicul mizează pe efectul poantei și al contrarierii expectației și nu depășește, ca anvergură, nivelul agreabilului și al divertismentului. Proza scurtă instituie un univers caleidoscopic de care nu sunt străine nici scrierile teatrologului S. Majoritatea cărților sale sunt alcătuiri fragmentariste care au la bază activitatea prodigioasă a cronicarului dramatic. Autorul se caracterizează cu exactitate: „menirea mea pe lume e să fiu gazetar”. Partea tare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
de clintit ca argumentare și ca informație. Contribuția maioresciană a lui Vladimir Streinu rămâne stimabilă și instructivă, oricând folositoare lectorului studios. Poezia a fost și a rămas până la capăt nobila obsesie a lui Vladimir Streinu, sub înfățișările ei multiple, fascinante, caleidoscopice. Literatul a cultivat el însuși poezia, cu o rară plăcere și cu statornicie, impunând un stil întemeiat pe o conștiință estetică. Exegetul neobosit a cultivat marea poezie universală și națională, fixându-i coordonatele definitorii, temele, motivele, tehnica, mijloacele, influențele și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
tinerime de la Contimporanul numise nu de mult „marea fază activistă industrială”, încât, dacă „vibrează diapazon secolul” (cum notează Voronca în Aviograma din 75 H.P.), o atare „vibrație”, e întâi de toate a unui timp al civilizației citadine, cu peisajele-i caleidoscopice și dinamica specifică, așa cum se vede de altfel foarte bine încă din notațiile rapide, ca niște clipiri de reclame luminoase, ce împânzesc textul din 75 H.P.: „Hermetic somnul locomotivei peste balcoane ecuator / pulsează anunț vast TREBUIE dinamic serviciu maritim/.../ pe
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
nivelul universului imaginar, este întâi de toate o importantă amplificare și transformare a reperelor: decorului posomorât și opresant al orașului provincial, modelat conform convențiilor simboliste cu urme, chiar, de idilism tradiționalist în configurarea orizontului „evaziunii”, i se substituie acum viziunea caleidoscopică a metropolei moderne, spectacolul înnoit și mereu surprinzător al „fazei activiste industriale” promovate de Contimporanul, peisajul natural profund marcat de însemnele civilizației tehnice. „Geometria orașului” constructivist, „pe fire electrice soneria Europei țipând fals”, „huruitul roților în beznă”, cinematograful și afișele
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de predilecție din sfera modernității mașiniste și trimițând, ca modalitate de plasticizare, la ceea ce teoreticianul Voronca numește „o analogie de corpuri geometrice”, într-un paralelism cu constructivismul pictural. Oricum, deschiderea spre „realul” astfel conceput e una de tip panoramic și caleidoscopic, interesată de o cât mai vastă cuprindere a spectacolului cetății moderne: În suburbie cinematograf și bordel. Iată Geometria orașului: logaritm stelar, vals Pe fire electrice, soneria Europei țipând fals, Luntre și pasăre de azur, viziune descuiată. (Cloroform) Ecouri ale mai
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
poem Ulise, imprimat la Paris, în 1928, în colecția „Integral”. Comparativ cu versurile „integraliste” ce aveau să constituie Invitația la bal și cu Colomba, noul poem sugerează un fel de sinteză, definitorie de acum înainte pentru toată creația poetului: viziunii caleidoscopice a universului citadin constrâns de disciplina relativ austeră a modelului plasticii constructiviste i se imprimă fervoarea imnică, un suflu discursiv cu accente, pe alocuri, whitmaniene, ce-și găsește aici spațiul amplu, cel mai adecvat, de expresie. Înfățișările feerice ori sumbre
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
poemului precedent, - un Ulise nocturn. Suitei de secvențe din „reportajul” vieții diurne a cetății (dar nu numai a ei) îi corespunde aici una similară, a existenței în care „se năpustesc caleștile visului” și „promontoriile somnului în prăvălire”; viziune din nou caleidoscopică mozaicală, marcată și programatic („Prin creierul meu trec toate veștile ca-ntr-o cutie de poștă”, „Toate zgomotele universului sună mă încing ca un chimir”, „Adun toate înfățișările lumii sub cristalul pleoapei” etc.), pe orizontul căreia capătă contururi de o
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
dezvoltă, cum am văzut, tema închiderii (“în mucegaiul birourilor”) și a pierderii gustului pentru aventură într-un „veac al mediocrității”, continuarea se sprijină tocmai pe o astfel de tematică a deschiderii, a căutării, a multiplicării punctelor de contact cu universul caleidoscopic: „Precupeții ridică obloanele somnului”, „se desfășoară ca o cale ferată privirile glasurile”, „evenimentele se succed ca ferestrele”, „ochii se desfac ca șantiere cu lacuri”, „se deschid parcurile ca oglinzi de răcoare”, „oceanele țările se ating în sălile de concerte”, „se
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
coagulează frecvent în unități și ansambluri spațiale care sugerează etalarea, prezentarea, desfășurarea, cuprinderea, înregistrarea unui cât mai mare număr de obiecte (imagini): perspectivă cumulativă, totalizantă, pe care o concretizează o întreagă constelație de imagini, de la aceea a panoramei, a deschiderii caleidoscopice a privirii, la succesiunea afișelor, ferestrelor, mărcilor poștale, vitrinelor, panopliilor, garderobelor etc., cu corespondente în universul textual-scriptural: almanahul, atlasul, harta, albumul, catalogul, jurnalul, registrul, mașina de scris, - adică tot ce îngăduie înregistrarea, pe retina spectatorului sau pe hârtie, a evenimentului
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
direcția „neprevăzutului” și „noutății” „asocierilor de idei și de obiecte”. Când însuși programul avangardei se va întemeia din rațiuni de dinamizare a viziunii, de sfidare a retoricii tradiționale și de aliniere la „pulsul epocii”, pe cultivarea unui imagism mozaical și caleidoscopic, poetul nu va avea, practic, nici o dificultate de „adaptare”, fiind, dimpotrivă, încurajat să-și dezvolte o predispoziție evidentă. Schimbările nu vor fi totuși neînsemnate. Unei alte „lumi a obiectelor”, modelate după realitățile „fazei activiste industriale” a contemporaneității, va trebui să
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
astfel ilustrată în modul cel mai direct în construcția poemului prin juxtapunere (de unde impresia de independență a fiecărei unități textuale și de atomizare a discursului, împiedicând dezvoltarea anecdotică a unei „idei” și facilitând, în schimb, percepția „simultaneistă” a unei lumi-almanah caleidoscopic etc.) și eliptism, reducându-se la strictul necesar elementele relaționale din interiorul versului și accentuându-se astfel sugestia de ritm accelerat, iar pe de altă parte vizându-se efectul de concentrare și sinteză constructivistă: Feldspath fruntea și prin pupile sonerii
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]