252 matches
-
oferi munera extraordinare, iar asta îți va spori faima în rândul lor. Ei mă iubesc deja - cu ochii la mâncare, Vitellius reluă discuția întreruptă de intrarea tânărului bucătar. De ce nu m-ar iubi? Am ajuns în provincia asta îndepărtată la calendele lui decembrie și primul lucru pe care l-am făcut a fost să inspectez personal taberele de iarnă ale legiunilor și să ofer bani ca să fie îmbunătățite. Soldații nu mai avuseseră de multă vreme un comandant, și după moartea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
specula dacă ne va fi dușman. Am auzit că are un frate mai tânăr, care este medic... Se spune că e foarte priceput. Valens se ridică. — Trebuie să mă întorc la soldații mei. Voi vorbi cu Caecina. Ne revedem la calendele lui ianuarie. Sunt curios să văd cum vor reacționa legiunile noastre aici, în Germania Inferior, când Galba își va reînnoi consulatul în ziua respectivă. Ar trebui să jure credință împăratului lor, dar nu știu dacă o vor face. Soldații sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Galba sacrifică pui. — Și totuși, Galba ne conduce pe toți. Când vor veni nenorocirile anunțate de prevestiri? Vitellius izbi cu pumnul în masă. Speranța de a deveni împărat preschimbase în ură vechea lui loialitate față de Galba. Peste puțină vreme, la calendele lui ianuarie, noul împărat va aduce sacrificii în cinstea zeilor pentru a începe noul său consulat... — Eu zic că în ziua aceea, la Roma, cununa va cădea de pe capul lui Galba în timpul sacrificiului, ca o prevestire nefastă... Și mai zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
nimeni - Valerius îi aruncă o privire gladiatorului. După cum ai auzit, Vitellius are altele pe cap, deși i-ar plăcea să te vadă măcelărit de gărzile lui. Însă vom pleca în curând - continua să răsucească amuleta în mână. Știi când? La calendele lui ianuarie, când legiunile vor sărbători noul consulat al împăratului Galba. Va fi îmbulzeală, vor fi o mulțime de oameni pe străzi... Va fi sărbătoare, și nimeni nu va lua în seamă doi bărbați călare care pleacă din oraș. — Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
părăsească pe gladiator - și tocmai la Colonia Agrippinensium, unde îl adusese chiar el? Ridică din nou amuleta în dreptul ochilor și se uită cum oscilează, limpede ca apa izvorului, înainte și înapoi, în lumina micii flăcări. — Foarte bine, zise hangiul. La calendele lui ianuarie va fi zarvă mare. Puteți pleca fără să-și dea seama cineva. Încet-încet, amuleta se opri din legănat. „Bine, gândi Valerius. Voi aștepta până la calendele lui ianuarie și-l voi lua pe Titus cu mine.“ Părea că-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
izvorului, înainte și înapoi, în lumina micii flăcări. — Foarte bine, zise hangiul. La calendele lui ianuarie va fi zarvă mare. Puteți pleca fără să-și dea seama cineva. Încet-încet, amuleta se opri din legănat. „Bine, gândi Valerius. Voi aștepta până la calendele lui ianuarie și-l voi lua pe Titus cu mine.“ Părea că-i vorbește Velundei, așa cum făcea când o ținea în brațe. „Bine. O să duc misiunea asta la bun sfârșit. Cât despre cealaltă, a cărei țintă n-o cunosc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Cât despre cealaltă, a cărei țintă n-o cunosc și care a început să-mi însemne viața de când am ales să-l ajut pe Titus, mă încredințez ție și stelelor mele.“ Duse amuleta la buze. Două zile mai târziu, la calendele lui ianuarie, stegarul Legiunii a patra aduse la Colonia Agrippinensium vestea că o parte a armatei din Germania Superior refuzase să-și înnoiască jurământul față de împărat. Statuile care-l înfățișau pe Galba fuseseră distruse, iar patru centurioni care încercaseră să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
impune să-l judecăm, adăugă pe un ton prea puțin convins. — Garantez eu pentru el, ca și fratele meu Valerius, care a străbătut împreună cu omul ăsta multe mile, mai repede decât orice mesager, ca să ne aducă o veste gravă. La calendele lui ianuarie, legiunile din Germania Inferior, în loc să-i jure credință lui Galba, l-au ales imperator pe Vitellius. Consternat, Mucrus lăsă să cadă mâna pe care o dusese la barbă. — Imperator? Vitellius, imperator? mârâi. Dar avem deja un împărat, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
tavă, înmărmurit. — Aseară, medicul ne-a spus despre uciderea lui Galba, răspunse Hector. A aflat vestea în Pannonia, când un mesager le-a povestit legatului legiunii și tribunilor ce s-a întâmplat. Hangiul sorbea fiecare cuvânt. Hector povesti că, la calendele lui ianuarie, când Galba depunea din nou jurământul pentru consulat, în timpul sacrificiului adus zeilor coroana îi căzuse de pe cap, iar când era pe punctul să ia auspiciile, puii sacri își luaseră zborul. Pentru romani, acesta era un semn sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
consul pe viață. Gestul lui, ce trăda disprețul față de vechile tradiții romane, fu interpretat ca un semn funest. În acele zile, mesagerii îl înștiințară pe Vitellius că legiunile din provinciile africane - Aegyptus, Syria, Judaea - îl aleseseră împărat pe Vespasianus la calendele lui iulie. Provinciile din Illiria - Pannonia înainte de toate - se aliaseră cu Vespasianus, recunoscându-l ca împărat, iar acum pregăteau o insurecție. PARTEA A PATRA 33 Antonius Primus își opri calul lângă un copac. — Mai avem câteva mile, și am ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
-i întinse mâna lui Antonius. Înainte ca zăpada să fie mare și să ne împiedice să trecem în forță... Când ajungem de partea cealaltă, ne croim drum spre Roma. Antonius strânse mâna prietenului său. — Vom trece peste Appenninus repede, până la calendele lui decembrie. Se ridică și se duse să aprindă lampa de pe micul altar al Manilor. Rămase tăcut o vreme, apoi se întoarse spre Arrius. Cât va trebui să plătim pentru vina asta? Foarte mult, Antonius. Îmi doresc să pot plăti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
barbare. Îi făcu un semn lui Arrius Varus, arătând spre Crulpus. — Dă-i consulului Vinicius Crulpus o escortă până la Perusia. Să i se dea o casă și cele de trebuință pentru a trăi. Se întoarse spre Allius Cerpicus. — Mâine sunt calendele lui decembrie. După sărbătoarea Saturnaliilor, vom fi la porțile Romei. Mai e ceva. Allius Cerpicus luă însemnele care îi îngăduiau să ajungă nevătămat în tabăra vitelliană. Își drese din nou glasul. — Ceva care te privește personal, îmi închipui. — Fratele meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
care se împinge cu ajutorul brațelor, sintetizând perfect tipul de eschivă întâlnit în vechime atât în luctatio, cât și în pugilat. Aedui: populație din teritoriile cuprinse între Loire și Saône, până la Lyon. Allia: ziua de 18 iulie, a cincisprezecea zi înainte de calendele lui august, era una religioasă, în care nu se puteau iniția sau celebra acțiuni private, publice sau militare, deoarece se comemora înfrângerea suferită de romani la Veii, în anul 477 î.Hr., și înfrângerea, la fel de dezastruoasă, a galilor pe râul Allia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
2005 ed. Ars Longa 6 * Feriți linia trec proști fără oprire -; proză scurtă; 2006 Ars Longa 7 * Alba-neagra; roman; 2007Ars Longa 7 * Ospăț cu rădăcini de mit; roman; 2007 Ars Longa 8 * Miracolele de la Glodeni; roman; 2008 Ars Longa 9 * Calendele măgarilor; proză scurtă; Ars Longa 2008 10 * La pas prin mările sudului; roman; ed. Cronica 2009 11 * Ping-pong cu mingea de cârpă; ed. Ars Longa 2010 12* Triumful indolenților; ed. Ars Loga 2011 13* Cântece de shomerie ed. Ars Longa
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
până să-și poată vinde și ei oarece din agoniseala lor. Și cum sfintele mănăstiri aveau vin și băuturi din viile proprii și din zeciuială, slavă Domnului, rândul țăranilor la a-și vinde vinul sau alte băuturi le venea la Calendele grecești... Trebuie să recunosc că ai dreptate în ce spui, fiule. E nevoie să ai răbdare cu mine, părinte, pentru că ofurile nu s-au sfârșit. Ce te mai frământă, dragule? Te-aș ruga să-mi spui dacă îi drept ca
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dragoman era plin de amărăciune și chiar îngrijorat. Sperase că va primi alem-ul odată cu noul an sau măcar în primele luni ale acestuia. Și, când colo, totul se amânase după semnarea blestematului de tratat. O dată mai mult decât incertă. Calendele grecești. Își înghiți oftatul. Da... Cam așa stau lucrurile... Mă pune pe gânduri, însă, intenția Marelui Komandir de a continua războiul. Așa mi se pare mie. Sau mă înșel? Manuc tăcea. Mângâia aripile șoimiței albe de pe mănușa lui. Era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
res-pun-de, nu corespundea deloc cu i-de-a-lul pe care și-l făcuse de viitorul soț, a refuzat cu în-că pă țâ-na-re de a se căsători cu el. Iată deci cum această ceremonie a fost amânată la... calendarele grecești. Calendarele grecești? La calendele grecești.“ Adică pentru totdeauna, îl lămuri portarul, deși n-ar fi știut să explice mai multe despre calendele astea. Adică niciodată! exclamă Nicu, dar cu părere de rău, ca și când ar fi fost vorba de însurătoarea lui. Și băiatul se miră
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
pă țâ-na-re de a se căsători cu el. Iată deci cum această ceremonie a fost amânată la... calendarele grecești. Calendarele grecești? La calendele grecești.“ Adică pentru totdeauna, îl lămuri portarul, deși n-ar fi știut să explice mai multe despre calendele astea. Adică niciodată! exclamă Nicu, dar cu părere de rău, ca și când ar fi fost vorba de însurătoarea lui. Și băiatul se miră că totdeauna poate să însemne același lucru cu niciodată și își închipuia că totdeauna e un vârf de
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
nici când am ieșit din uterul mamei mele. Ci în momentul în care am comis delictul care, în limba longobardă, se numește marhworfin, provocând declanșarea evenimentelor ce m-au condus spre Rotari. În zorii celei de-a cincisprezecea zile, la calendele lui mai, în anul 625 de la Întrupare. În ziua aceea eu, Stiliano, fiul lui Evangrio din Cecla Siriei, notar ducal în Cividale, născut la Concordia unde tatăl meu deținea bărci și afaceri, în timp ce căutam să mă întorc acasă, complet beat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
un mare respect, de vreme ce el citea în inima oamenilor și, nu știu dacă dăruit sau pedepsit fiind, era capabil să le prevadă viitorul. Am plecat de la domeniu la vremea când soarele împrăștia aburii albi ce se-nălțau din pădure, la calendele lui aprilie, cu patru cai, doi pentru mine și pentru Rotari, unul pentru bagaje și ultimul pentru Garibaldo și Ansoald, care cântăreau împreună cât un bărbat. Arialdo și Gundo ne-au escortat până la apa numită Tagliamento, unde și-au luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
tău fiindcă nu te potrivești“. Deoarece am decis să folosesc, când și când, literele ebraice pentru a prevesti conținutul unor capitole, Peh este, fără îndoială, cea mai potrivită pentru cele ce urmează. Am ajuns la Brescia cu cinci zile înainte de calendele lui mai, după ce am petrecut Paștele la Verona, la reședința ducelui Maginulf, fiul lui Ansprando, mort de curând. Ne opriserăm doar să cerem găzduire pentru câteva zile în locuința sa, dar el ne-a îngăduit să rămânem cât aveam nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
care le făcusem în timpul călătoriei, și-mi mai rămâneau trei livre de argint. Le-am pus deoparte cu gândul la bucata de cruce, ca să o dotez cât mai curând cu o apărătoare mai acătării. Era cam cu patru zile înainte de calendele lui august când am sosit la Brescia; orașul se sufoca de arșiță. Anul 633 este pomenit pentru căldura aceea, dar și pentru lipsa ploilor și pentru faptul că orașul aproape că n-a fost atins de o molimă de dizenterie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
o să fii în stare s-o refuzi, dar te rog ca totul să rămână secretul nostru. Gaila m-a rugat s-o reînhumezi pe Romilde într-un loc binecuvântat, ducându-i resturile în biserica Gruse. Mai erau două zile până la calendele lui decembrie, anul 643, și Rotari, chiar în aceeași zi, și-a promulgat în chip solemn edictul privind codexul de legi, de față cu o mulțime de longobarzi înarmați. În a treia zi după echinocțiul de primăvară am plecat spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
brațele lui Rotari. Tocmai mâncase ceva ușor la umbra unui cireș mare din grădină, și, grație Celui Milostiv, fără vreun horcăit, a încremenit pe loc, dându-și duhul. Aceasta s-a petrecut la a noua oră, a treia zi de la calendele lui octombrie, în joia Arhanghelului Mihail, în anul de la nașterea Domnului nostru Iisus Hristos 651, a noua perioadă de la anul 313. A murit în etate de patruzeci și unu de ani, cinci luni și șase zile. Pavia era în doliu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Antichitate în Orientul Mijlociu - maniheismul Armă medievală din secolul al IX-lea cu un singur tăiș și cu vârful curb, specifică populațiilor germanice în perioada migrației Încă era în vigoare calendarul iulian ce se bazase la origini pe fazele Lunii; astfel „calende înseamnă prima zi a fiecărei luni sau ziua Lunii noi, iar „ideile“, ziua Lunii pline. Termen derivat de la numele lui Arie (Arius, Libia 256-Constatinopol 336), călugăr și teolog egiptean, autor al doctrinei cristologice, condamnate la primul conciliu de la Niceea ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]