543 matches
-
orășenești scăpătate, în deosebi dintre birnici. În catagrafia orașului Tecuci din 1845, se face remarca că între meșteșugarii orașului au intrat, în cursul celor șapte ani ce despart o catagrafie de alta, un „privilighet”, doi mazili, un ruptaș, optzeci de calfe dintre birnicii mahalalelor, patruzeci și unu de însurăței ș.a. Deasemenea, în catagrafia târgului Huși din 1851 se face observația că între 1845 și 1851 au intrat în rândul meșterilor 16 patentari sărăciți, scăpătați, 12 rupte ale Vistieriei, cinci mazili, 10
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ș.a. Deasemenea, în catagrafia târgului Huși din 1851 se face observația că între 1845 și 1851 au intrat în rândul meșterilor 16 patentari sărăciți, scăpătați, 12 rupte ale Vistieriei, cinci mazili, 10 birnici etc. Un mare număr de meșteri și calfe orășenești provin însă din mediul sătesc. Între 1838 și 1845, au intrat în rândul meșterilor și al calfelor din Botoșani „două zeci capi de familie meșteri de prin sate”, în Bârlad, în aceiași ani, 34 locuitori de prin sate, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în rândul meșterilor 16 patentari sărăciți, scăpătați, 12 rupte ale Vistieriei, cinci mazili, 10 birnici etc. Un mare număr de meșteri și calfe orășenești provin însă din mediul sătesc. Între 1838 și 1845, au intrat în rândul meșterilor și al calfelor din Botoșani „două zeci capi de familie meșteri de prin sate”, în Bârlad, în aceiași ani, 34 locuitori de prin sate, în Galați 37, în Bacău 15 etc. Strămutarea și fuga locuitorilor în târguri și orașe este un proces firesc
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ruina. În cel din urmă caz era nevoit, pentru a scăpa de obligațiile fiscale și de breaslă, să-și caute refugiu în alt loc sau într-o altă îndeletnicire. Numai așa se explică fuga din orașe a meșterilor și a calfelor. Documentele consemnează acest fenomen într-un chip neîndoielnic. Între 1838 și 1845 din orașul Bârlad au fugit 62 de meșteri și calfe, din Târgul Frumos 8, din Vaslui 4. Dezvoltarea relațiilor de tip capitalist, ai căror purtători sunt mai ales
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
alt loc sau într-o altă îndeletnicire. Numai așa se explică fuga din orașe a meșterilor și a calfelor. Documentele consemnează acest fenomen într-un chip neîndoielnic. Între 1838 și 1845 din orașul Bârlad au fugit 62 de meșteri și calfe, din Târgul Frumos 8, din Vaslui 4. Dezvoltarea relațiilor de tip capitalist, ai căror purtători sunt mai ales meșteșugarii și negustorii din târguri, descompunerea breslelor etc., au determinat și grăbit procesul de diferențiere a meșteșugarilor. Regulamentul Organic îi împarte în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
4. Dezvoltarea relațiilor de tip capitalist, ai căror purtători sunt mai ales meșteșugarii și negustorii din târguri, descompunerea breslelor etc., au determinat și grăbit procesul de diferențiere a meșteșugarilor. Regulamentul Organic îi împarte în trei trepte, în funcție de starea materială, plus calfe, făcându-se deosebirea între meșterii cu dugheni și cei care lucrează din loc în loc cu mâna. Trecerea meșterilor de la o treaptă la alta sau de la starea de meșter la cea de calfă și invers, este un fenomen frecvent, cauzat de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
împarte în trei trepte, în funcție de starea materială, plus calfe, făcându-se deosebirea între meșterii cu dugheni și cei care lucrează din loc în loc cu mâna. Trecerea meșterilor de la o treaptă la alta sau de la starea de meșter la cea de calfă și invers, este un fenomen frecvent, cauzat de schimbările care se produc în starea materială a meșteșugarului. Meșterii cu dugheni „scăpătați” sunt reînregistrați de către Vistierie la calfe, adică la meșteșugarii fără dugheni (cei mai mulți dintre ei) care „lucrează cu mâna dintr-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de la o treaptă la alta sau de la starea de meșter la cea de calfă și invers, este un fenomen frecvent, cauzat de schimbările care se produc în starea materială a meșteșugarului. Meșterii cu dugheni „scăpătați” sunt reînregistrați de către Vistierie la calfe, adică la meșteșugarii fără dugheni (cei mai mulți dintre ei) care „lucrează cu mâna dintr-un loc în altul”. În târgul Tecuci, între 1838 și 1845, cinci meșteri de treapta a treia au fost trecuți la calfe, deoarece erau „căzuți în stare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sunt reînregistrați de către Vistierie la calfe, adică la meșteșugarii fără dugheni (cei mai mulți dintre ei) care „lucrează cu mâna dintr-un loc în altul”. În târgul Tecuci, între 1838 și 1845, cinci meșteri de treapta a treia au fost trecuți la calfe, deoarece erau „căzuți în stare”. În aceiași ani, la Huși 16 meșteri patentari „scăpătați” au fost reînregistrați la calfe. Totodată are loc și procesul invers; promovarea calfelor înavuțite la treapta de meșter sau promovarea meșterilor la o treaptă superioară. La
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un loc în altul”. În târgul Tecuci, între 1838 și 1845, cinci meșteri de treapta a treia au fost trecuți la calfe, deoarece erau „căzuți în stare”. În aceiași ani, la Huși 16 meșteri patentari „scăpătați” au fost reînregistrați la calfe. Totodată are loc și procesul invers; promovarea calfelor înavuțite la treapta de meșter sau promovarea meșterilor la o treaptă superioară. La Tecuci, între 1838 și 1845, un meșter de treapta a treia este trecut la treapta a doua, șapte calfe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1838 și 1845, cinci meșteri de treapta a treia au fost trecuți la calfe, deoarece erau „căzuți în stare”. În aceiași ani, la Huși 16 meșteri patentari „scăpătați” au fost reînregistrați la calfe. Totodată are loc și procesul invers; promovarea calfelor înavuțite la treapta de meșter sau promovarea meșterilor la o treaptă superioară. La Tecuci, între 1838 și 1845, un meșter de treapta a treia este trecut la treapta a doua, șapte calfe au fost trecute între meșterii de treapta a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
calfe. Totodată are loc și procesul invers; promovarea calfelor înavuțite la treapta de meșter sau promovarea meșterilor la o treaptă superioară. La Tecuci, între 1838 și 1845, un meșter de treapta a treia este trecut la treapta a doua, șapte calfe au fost trecute între meșterii de treapta a treia etc. Aceste schimbări au loc numai în funcție de starea materială a meșteșugarilor, prin nerespectarea prevederilor perimate ale regimului de breaslă, care stabileau ierarhia după criterii tradiționale rigide, în care factorul material-economic nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
până când nu se va înscrie în catastihul meșterilor și va câștiga patentă de la Ocârmuire”. (art. 25). „Înscrierea lor va fi prin știința și recomandația starostelui, ca unul ce adeverind tocmelile pentru lucru rămâne și în răspundere pentru împlinire” (art. 26). Calfele urmau ca la majorat să plătească capitația anuală de 30 lei. Articolele 79, 89, 99, capit. III și anexa lit. R dezvoltă și precizează dispozițiunile de mai sus. La 1 aprilie anul 1863, printr-o nouă lege a patentelor, se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fie organizate pe confesiuni și, cum bine s-a spus, breasla „continuă să existe, cu starostele ei, cu fruntașii ei, cu adunările ei, cu cutia ei de ajutor, cu obiceiurile ei”. Regulamentul Organic lăsa în atribuția starostelui atestarea titlurilor de calfă și meșter. În perioada de care ne ocupăm, nici un meșter sau calfă nu era socotit de către organele de stat ca atare fără atestatul breslei respective. Nici un meșter sau calfă breslași nu are dreptul să profeseze două meșteșuguri. Calfa nu poate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să existe, cu starostele ei, cu fruntașii ei, cu adunările ei, cu cutia ei de ajutor, cu obiceiurile ei”. Regulamentul Organic lăsa în atribuția starostelui atestarea titlurilor de calfă și meșter. În perioada de care ne ocupăm, nici un meșter sau calfă nu era socotit de către organele de stat ca atare fără atestatul breslei respective. Nici un meșter sau calfă breslași nu are dreptul să profeseze două meșteșuguri. Calfa nu poate fi calfă dacă nu este atestată de breaslă. Până ce calfa putea să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
obiceiurile ei”. Regulamentul Organic lăsa în atribuția starostelui atestarea titlurilor de calfă și meșter. În perioada de care ne ocupăm, nici un meșter sau calfă nu era socotit de către organele de stat ca atare fără atestatul breslei respective. Nici un meșter sau calfă breslași nu are dreptul să profeseze două meșteșuguri. Calfa nu poate fi calfă dacă nu este atestată de breaslă. Până ce calfa putea să-și aibă propria ei dugheană, ea era „povățuită” de breaslă „în cugetări moralicești și în urmarea datoriilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
titlurilor de calfă și meșter. În perioada de care ne ocupăm, nici un meșter sau calfă nu era socotit de către organele de stat ca atare fără atestatul breslei respective. Nici un meșter sau calfă breslași nu are dreptul să profeseze două meșteșuguri. Calfa nu poate fi calfă dacă nu este atestată de breaslă. Până ce calfa putea să-și aibă propria ei dugheană, ea era „povățuită” de breaslă „în cugetări moralicești și în urmarea datoriilor legei”. Deasemenea, breslele își conservau patronajul asupra bisericilor lor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
meșter. În perioada de care ne ocupăm, nici un meșter sau calfă nu era socotit de către organele de stat ca atare fără atestatul breslei respective. Nici un meșter sau calfă breslași nu are dreptul să profeseze două meșteșuguri. Calfa nu poate fi calfă dacă nu este atestată de breaslă. Până ce calfa putea să-și aibă propria ei dugheană, ea era „povățuită” de breaslă „în cugetări moralicești și în urmarea datoriilor legei”. Deasemenea, breslele își conservau patronajul asupra bisericilor lor. Așadar, este greșit să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
meșter sau calfă nu era socotit de către organele de stat ca atare fără atestatul breslei respective. Nici un meșter sau calfă breslași nu are dreptul să profeseze două meșteșuguri. Calfa nu poate fi calfă dacă nu este atestată de breaslă. Până ce calfa putea să-și aibă propria ei dugheană, ea era „povățuită” de breaslă „în cugetări moralicești și în urmarea datoriilor legei”. Deasemenea, breslele își conservau patronajul asupra bisericilor lor. Așadar, este greșit să se considere că rațiunea de a fi a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Regulamentul Organic desființează monopolul breslelor de producție și de vânzare, deschide larg porțile breslelor oricui dorește să se califice ca meșteșugar și să practice această profesiune, cu condiția să plătească patentă. Mai mult, oricine se poate califica drept meșteșugar sau calfă, chiar în afara breslei, fără a mai fi obligat să treacă prin toate treptele ierarhiei, numai că practicarea meșteșugului rămânea condiționată de atestarea calificării sale de către breaslă. În adresa Secretariatului de stat mai sus amintită, subliniindu-se că breslele se pot
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a cărei litigiu este vorba - vor fi cunoscuți de asemenea, fie arman, fie jidov și vor fi datori a purta sarcinile breslei...”, iar cei neînscriși în bresle vor fi primiți în aceasta din urmă după un examen al pregătirii lor. Calfele, fie că au sau nu dugheni, nu pot fi împiedicate să lucreze acolo unde vor. Sfărâmarea caracterului închis, de castă, al breslei, care era o trăsătură tipică a breslei medievale, a însemnat de fapt o puternică lovitură dată acestei instituții
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o trăsătură tipică a breslei medievale, a însemnat de fapt o puternică lovitură dată acestei instituții feudale, a însemnat începutul transformării breslei feudale într-o corporație din care excluzându-se constrângerea extraeconomică, relațiile care se stabileau între meșteșugarul patron și calfă sau lucrător erau de cele mai multe ori relații de tip capitalist. Nu trebuie să trecem însă cu vederea și menținerea de către legiuitori a unor principii și practici feudale în organizarea și administrarea breslelor: conservarea practicilor confesionale, a obiceiurilor, a îndatoririlor membrilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a obiceiurilor, a îndatoririlor membrilor breslei față de breaslă (plata taxei către cutia breslei), plata unor taxe către eforia orășenească pentru întreținerea spitalelor (obligație a breslelor evreești), obligația de a păstra secretele tehnicii de lucru, conservarea tendinței de a forma o calfă supusă prin „povățuiri în cugetări moralicești și în urmarea datoriilor legii” ș.a. Agățându-se cu deznădejde de prevederile perimate, conducătorii breslelor fac mari eforturi pentru conservarea situației care le mențineau locul și rolul lor în breaslă. Ei cer păstrarea prețurilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
breslelor fac mari eforturi pentru conservarea situației care le mențineau locul și rolul lor în breaslă. Ei cer păstrarea prețurilor mărfurilor la același nivel în breaslă și în afara ei; pentru a nu deveni „muritori de foame”, ei luptă ca nici o calfă să nu poată „înainti în meșteșug” fără învoirea breslei, pentru ca nimeni să nu practice mai mult decât un meșteșug, pentru care meșteșugarul a primit încuviințarea breslei, și mai ales ca nimeni să nu practice nici un meșteșug în afara breslei și pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în meșteșug” fără învoirea breslei, pentru ca nimeni să nu practice mai mult decât un meșteșug, pentru care meșteșugarul a primit încuviințarea breslei, și mai ales ca nimeni să nu practice nici un meșteșug în afara breslei și pentru restrângerea drepturilor ce aveau calfele de a trece de la o breaslă la alta, de la un meșter la altul. Evident că multe din aceste practici purtau pecetea unor vechi tradiții feudale, care nu mai corespundeau stadiului în care se afla producția și desfacerea mărfurilor în Moldova
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]