319 matches
-
însuflețiți de aspirațiile sociale și naționale ale vremii a activat în diferite asociații. Dintre lucrările sale menționăm: "Impresiuni d-un viagiu la Constantinopole și înapoi" (1836); "Modeste încercări poetice" (1873); "Vademecum la Dâmbovicioara" (1889). Dimitrie (Tache) Băjan (1871-1957) Distins paleograf, caligraf și cercetător istoric. S-a născut în comuna Rucăr (Muscel) la 26 februarie 1871. După cursurile primare și secundare a urmat studiile la Facultatea de litere din București. Pasionat de trecutul istoric, a făcut săpături la castrul roman de la Rucăr
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359503_a_360832]
-
Saltul în salm Ion Pachia-Tatomirescu este „magnetizat“ de poezia cu formă fixă, parcurgând un traseu liric interesant, propriu, de la glosalmi și zalmiori, la salmi, ca formă minimă de exprimare a poeziei din aerul încărcat de piramide. În volumul Caligraful de salmi (2013)*, vine în armonie cu sine și cu literatura importantă, și ne prezintă epopeea poeziei cu formă fixă. Este un demers al unui scriitor în căutarea esențelor, modest, se descrie ca un obișnuit caligraf, refuzând titlul de poet
Ion Pachia Tatomirescu: Saltul în salm. Recenzie, de Constantin Stancu () [Corola-blog/BlogPost/339458_a_340787]
-
de piramide. În volumul Caligraful de salmi (2013)*, vine în armonie cu sine și cu literatura importantă, și ne prezintă epopeea poeziei cu formă fixă. Este un demers al unui scriitor în căutarea esențelor, modest, se descrie ca un obișnuit caligraf, refuzând titlul de poet, intrând în pielea scribului care transcrie textul imprimat în ființa eremitului. Cartea este, probabil, unică în felul ei, nu se adresează cititorului superficial, în căutarea baladei din poem, ci unuia în căutarea tainelor. În volum poetul
Ion Pachia Tatomirescu: Saltul în salm. Recenzie, de Constantin Stancu () [Corola-blog/BlogPost/339458_a_340787]
-
de grație a sufletului în căutarea luminii. Fantezia poetului este în mișcare, deși pare a apela la formele vechi ale literaturii, el rămâne un modern prin curajul de a zice. Zicerea este o problemă complexă, este baza creației, în general caligraful exprimând tehnica închinării și a laudei. Mitologia străbate poezia, cuvintele se mișcă între „roze sălbatice“, după cum afirmă poetul, rudă cu haiku-ul, salmul rămâne și se consolidează ca formă autonomă, specifică literaturii române. Ion Pachia-Tatomirescu inserează în carte eseurile unor
Ion Pachia Tatomirescu: Saltul în salm. Recenzie, de Constantin Stancu () [Corola-blog/BlogPost/339458_a_340787]
-
disciplinat cu fiecare lună din an, el dorește să ne dovedească faptul că este mag la curtea regelui, cunoscător de taine și profeții. „Fulgerul din mine, umerii tăi - mere / car de flori de miere urcă-ntre rubine...“ (Glosalm de cireșar). Caligraful de zalmiori este preocupat de muzicalitate și adevăr, de bucurie și anotimp: „Fotonii-mi de-altoi n-au umbră nici joi, / n-au pietre clivante, nici protubernte, / au doar matcă-n roi, gândind prețuri noi, / pentru vămi și fante, la
Ion Pachia Tatomirescu: Saltul în salm. Recenzie, de Constantin Stancu () [Corola-blog/BlogPost/339458_a_340787]
-
poeziei cu formă fixă din poemele cele de toate zilele, lecții de haiku și imn, o importantă rețea de vase comunicante cu Dumnezeu privindu-ne dintre roze, zâmbind la teoria modernă a comunicației promovată de om într-o istorie superparadoxistă... Caligraful a zis, cititorul va înțelege că lumea se bazează pe cuvântul trecut prin focul din microcosmos și macrocosm, ca o aventură ce ne duce în cetatea timpului fără de timp... Ion Pachia-Tatomirescu își urmează căutările, se bazează pe o mitologie personală
Ion Pachia Tatomirescu: Saltul în salm. Recenzie, de Constantin Stancu () [Corola-blog/BlogPost/339458_a_340787]
-
se bazează pe o mitologie personală atinsă de brumele literaturii bune din toate vremurile, spre o patrie complicată, greu de egalat astăzi prin tratate și epistole, una „dacoromânească“, drept nișă culturală în Europa politicii cu formă fixă... Îl cităm pe caligraf: „Valori: / mori în comori...!“ (p. 83). Ne întoarcem la izvoare, folclor, descântec... Ele refac, în stil modern, o viziune asupra lumii cumva pierdută, cumva regăsită... 16 februarie, 2014 * Ion Pachia-Tatomirescu, Caligraful de salmi, Timișoara, Editura Waldpress, 2013. Partajează asta: Facebook
Ion Pachia Tatomirescu: Saltul în salm. Recenzie, de Constantin Stancu () [Corola-blog/BlogPost/339458_a_340787]
-
în Europa politicii cu formă fixă... Îl cităm pe caligraf: „Valori: / mori în comori...!“ (p. 83). Ne întoarcem la izvoare, folclor, descântec... Ele refac, în stil modern, o viziune asupra lumii cumva pierdută, cumva regăsită... 16 februarie, 2014 * Ion Pachia-Tatomirescu, Caligraful de salmi, Timișoara, Editura Waldpress, 2013. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Ion Pachia Tatomirescu: Saltul în salm. Recenzie, de Constantin Stancu () [Corola-blog/BlogPost/339458_a_340787]
-
de Duminică „, din 28 septembrie 2001, în articolul „Un caz ciudat”, vorbește despre faptul că Pena, prin povestirea sa, Moneda fantazienilor, il devansează pe Orwell. Publicistul și istoricul literar Stan V. Cristea, membru în Uniunea Scriitorilor din România , consemna în „Caligraf” din iulie 2005: „Surprinzător, prin 1943 - 1944, Ion Pena pare că evolua spre un nou fel de poezie ... îi întrezărim - incredibil, cumva pe Nichita Stănescu și Marin Sorescu ” În volumule sale „Fotografii la periscop” și „Secvențe de istorie literară - opera
Marin Scarlat despre poetul Ion C. Pena () [Corola-blog/BlogPost/339666_a_340995]
-
10. Data primirii în Uniunea Scriitorilor: 1990 (Filiala Timișoara). 11. Colaborări la reviste (colaborări multimedia): „Scrisul bănățean”, „Orizont”,„Familia”,„Contemporanul”, „Limbă și literatură”, „Limba română”, „Caiet de semiotică”, „Studii și cercetări lingvistice”,„Paralela 45” (Timișoara), „Meridianul Timișoara”, „Orient latin”, „Reflex”, „Caligraf”, „Rostirea românească”, „Banat”, „Anotimpuri literare”, „Timpul” etc. Colaborări la Radio - Timișoara, Radio - Reșița, la TV Analog - Timișoara, TVR - Timișoara, TVR - București. 12. Colaborări la volume colective: Studii de limbă și stil, Coordonare științifică G. I.Tohăneanu și Sergiu Drincu, Editura
BIO-BIBLIOGRAFIE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341369_a_342698]
-
Teoctist II, Ghelasie, Teofan I, Macarie, Grigorie Roșca, Isaia de Rădăuți, Teofan II, Ioan de Râșca; adăugându-se șirului monahilor-Dascăli: Filotei, Dosoftei, Gherontie, Grigorie, Isaac, precum și altor mari ierarhi și luminători ca: A. Crimca, Varlaam, Sava-Mărturisitorul, Dosoftei, A. Ivireanul, Rafail Caligraful, Iacob Putneanul, P. Velicicovschi, Iacob Stamati, Calinic de la Cernica, V. Costachi, Chesarie al Buzăului, A. Șaguna, Mel. Ștefănescu, Iosif Naniescu, G. Grosu, Chesarie Păunescu, Cunună asumată în ramura sofianico-filocalică: Paulescu, Boca, Stăniloae, Boghiu, Nae Ionescu, Vulcănescu, Țuțea, Oprișan, Noica, Crainic
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
din Delhi ar fi fost competent să aibă opiniile sale în legătură cu viitorul proiect. Deci, se pare că planul final aprobat a fost rezultatul deliberărilor luate în echipă. Acest lucru fiind demonstrat de mulțimea datelor cu privire la lucrările asupra construcției. Astfel, șeful caligrafilor a fost Abdul-Haq care împreună cu subordonații au fost responsabili cu scrierea versetelor coranice din poartă principala că și din jurul mormintelor. Șeful supervizor a fost Mohd Hanif, proiectantul grădinilor a fost Ramlal, iar șeful dulgherilor Pira. Lucrările domurilor au fost conduse
TAJ MAHAL PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343981_a_345310]
-
la publicațiile literare și la revistele de lingvistică se înmulțesc, odată cu trecerea anilor; numele cercetătoarei se regăsește frecvent în același Orizont, dar și în Limbă și literatură, Limba română, Studii și cercetări lingvistice, Familia, Orient latin, Banat, Rostirea românească, Timpul, Caligraf, Reflex, Luceafărul etc., semnând studii de stilistică, de versificație, comentarii și portrete literare, cronici, recenzii. Olimpia Berca a făcut parte, inițial, dintr-un colectiv care elabora, pentru Academie, un Tratat de formare a cuvintelor în limba română. E, însă, greu
OLIMPIA BERCA – RECUPERĂRILE NECESARE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345831_a_347160]
-
a hoțiilor oficiale (prin casele de pensii „private“ / „neprivate“ - «Mi-am încredințat vecia / Celui ce-mi fura simbria / Spre-a mi-o reda cu altoi / La Judecata de Apoi»; p. 26), a inechității, a mafiei din literatură / cultură, a „excrementistelor caligrafii de grup“, a mancurtismului etc.: «O, sublimă-apoteoză, / Simt din tine cum erup / Nu tu versuri, nici tu proză, / Ci caligrafii de grup !» (p. 24); «Doamne, dacă ții la mine, / Toarnă-mi kerosen în vine / Și lozinci din Phenian / Să mă
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
mi-o reda cu altoi / La Judecata de Apoi»; p. 26), a inechității, a mafiei din literatură / cultură, a „excrementistelor caligrafii de grup“, a mancurtismului etc.: «O, sublimă-apoteoză, / Simt din tine cum erup / Nu tu versuri, nici tu proză, / Ci caligrafii de grup !» (p. 24); «Doamne, dacă ții la mine, / Toarnă-mi kerosen în vine / Și lozinci din Phenian / Să mă pot hrăni un an !» (reamintim că Phenian este capitala dictatorilor comuniști din Coreea de Nord, unde „foametea ar face ravagii“, dacă n-
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
primăriei, prin consilierul cultural și conducerea forurilor județene de cultură, prin Timotei Stuparu, au asigurat un înalt nivel intelectual și s-au evidențiat printr-o perfectă organizare a simpozionului. Câștigătorii concursului de proză: • Locul III - Nicolae Cârstea, plus premiul revistei „Caligraf” • Locul II - Isabella Elena Drăghici, plus premiul revistei „Bucureștiul literar și artistic” • Locul I - Diana Bădică, plus premiul revistei „Argeș” Premiul „Marin Preda” și premiul revistei „Luceafărul de dimineață”: • Raluca Gorcea (Ploiești). La receptarea critică a prozei lui Marin Preda
FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ „MARIN PREDA” de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346453_a_347782]
-
copil, erau un fel de jurnal, scris de bunicul meu și cuprindeau pe lângă evenimentele mai importante petrecute în viață lui și versuri concepție proprie, sau culese de prin cărțile altor autori.Scrisul era cu o caligrafie demnă de orice mare caligraf. Din nefericire aceste caiete care mi-au slujit ca sursă de inspirație, datorită amintirilor păstrate din timpurile când le-am citit, în copilărie, nu știu prin ce împrejurări au dispărut. Cu ajutorul lui Dumnezeu am reușit să găsesc încă proaspete în
MOȘ MACHE..EPILOG de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379693_a_381022]
-
Ecaterina. În drum spre locul exilului e măcelărit de cei din escortă, rămășițele fiindu-i azvârlite în Tundja, un afluent al Mariței. Înzestrarea artistică a lui A.I. a fost bogată. Excela în xilogravură, dar era și îndemânatic desenator și un caligraf cu slovă măiastră. A fost editor și tipograf, a tradus sau a compilat, a scris cărți el însuși. Dintre cele treizeci și opt de cărți tipărite de A.I., douăzeci și patru au apărut în românește. Sunt, în general, tipărituri religioase, dar și
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
, (c. 1740, Stoenești, j. Vâlcea - 1820, Craiova), cronicar și caligraf. Dumitru, după numele mirean, era unul dintre cei patru copii ai familiei modeste a lui Alexie și a Aspaziei, ce va deveni Anastasia monahia. La școlile mănăstirești din zonă a deprins limbile slavonă, greacă, rusă, cunoștințe de toponimie, de istorie
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
cetatea sârbească Petrovaradin și mai departe, până la Buda. Se întoarce în țară înaintea păcii de la Șiștov (1791). Din cauza neînțelegerilor cu episcopul grec Nectarie, la Râmnic, este nevoit să se retragă la mănăstiri - Sadova, Jitianu, Cozia, Govora, activând ca arhivar și caligraf. A mai fost eclesiarh la Bistrița (1795-1799) și egumen al schitului Mănăilești (1799-1801), unde se află portretul său în frescă. Eclesiarh mitropolitan la București între 1804 și 1813, D.E. a transcris în condici, admirabil caligrafiate, fonduri uriașe de documente istorice
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
și 1813, D.E. a transcris în condici, admirabil caligrafiate, fonduri uriașe de documente istorice și bisericești. Scos din funcție de același Nectarie, ajuns mitropolit al Ungro-Vlahiei, se retrage la Craiova. Restul vieții trăiește modest, ca „dascăl slavonesc”, traducător de documente și caligraf. Principala lui operă este un Hronograf scris în 1814. D.E. reia vechea specie bizantină într-o epocă târzie, de tranziție între veacuri și mentalități, hazardându-se a da, naiv și fantezist, o viziune europeană asupra evenimentelor istorice. Are la îndemână
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
neogreacă în Hronograful lui Dionisie Eclesiarhul, București, 1970; Firan, Macedonski- Arghezi, 161-165; Mircea Muthu, La marginea geometriei, Cluj-Napoca, 1979, 100-110; Dicț. lit. 1900, 282-283; Dumitru Bălașa, Cronicarul Dionisie Ecleisiarhul, MO, 1982, 1-3, 7-9; Radu Constantinescu, Dionisie din Pietrari miniaturist și caligraf, București, 1982; Sorescu, Ușor cu pianul, 221-236; Păcurariu, Dicț. teolog., 146-147; Dicț. esențial, 256-257. A.Sm.
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
este aceea pe care o sugerează titlurile. Înzestrat cu imaginație, mai curând dionisiac, dar nu fără conștiința efemerității, C. transfigurează realul în sens estetizant. Volumele Clepsidra (1966), Bunavestire (1968), Coline cu demoni (1970; Premiul Uniunii Scriitorilor) cuprind versuri muzicale, mici caligrafii alimentate cu resurse livrești, reverii intelectuale cu unele accente de „neohellenism” (Reversibilitate, Astoria, Arhitectul ș.a.). Fantezia brodează stări senine, melancolice, nostalgice sau anxietăți pe marginea lecturilor, cu frecvente aluzii la aria culturală europeană, evocând însă și poezia românească (Ion Barbu
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
dat în 1627, reglementând funcționarea obștilor mănăstirești). Prin stăruința și cu cheltuiala sa, ia ființă la Suceava (în 1619) primul spital urban menționat documentar în spațiul românesc (ce va anexa, în timp, și un azil pentru săraci). Ca miniaturist și caligraf, C. ilustrează școala de tradiție slavonă în ultima manifestare de amploare și - împreună cu elevii săi - un privilegiat moment „sintetic” în evoluția așa-numitelor „arte minore” de la noi. Se crede că mitropolitul ar fi intervenit, înrâurind nemijlocit planul și stilul arhitectural
CRIMCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
să asimileze sugestiile celor mai importante direcții poetice contemporane. Deși marcate de ecouri din ermetismul și cromatismul barbian sau de topica și cadențele blagiene, primele culegeri de versuri arată în „cel dintâi poet moț” (Emil Giurgiuca) un peisagist elegiac, discret caligraf de reverii alpine, de nostalgii „brumate” și de feerii glaciale. Pasteluri, cântece sau balade, poemele sale sunt proiecții ale sensibilității în peisaje spiritualizate sau incantații melancolice. Stilizate în sensul abstractizării, geografia natală, atmosfera și amintirile transilvane sunt invocate/evocate fie
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]