270 matches
-
să dispere, îi spuse să rămână încă un an acolo (pentru a salva onoarea fiului în urbe) și să zdrobească trufia necunoscătorilor cu forța operei sale. Așa că, Miorel se așeză la masa de scris și începu, așa cum am arătat, să caligrafieze cuvinte fără noimă. În pauze (din ce în ce mai dese și mai lungi) mergea pe la tot felul de publicații și-și prezenta creația. Secretarii de redacție, oameni cu mare experiență în lucrul cu poeții, îi recomandau, în general, să mai citească sau, chiar
POETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340557_a_341886]
-
României, vol. III, 1791 - 1812, București, 1986, p. 361 sq.), articole care atrag atenția asupra limitelor geografice ale străvechii provincii, ale „țării de râuri/munți“, din Pelasgo- > Valaho-Dacia Nord-Dunăreano-Pontică, Bassarabia (pe hărțile străvechi, cum s-a mai spus, toponimul este caligrafiat „mai înrădăcinat în semnificat“, Bessarabia, adică „deșertul“/„arabia“ neamului bessi-lor - trib pelasgo- > valaho-dac, „spaima hunilor“, îndeosebi, ce a „ținut sub control“ migrațiile de la Dunărea de Jos, nume la care face trimitere și onomasticul valah-contemporan, Băsescu; în antichitate, zona deșertică nord-dunăreano-pontică
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
Ale nimănui, Încercănate De panică”. (Pan) Și încă: „Soarele Își strecoară Prin mine Culoarea. Înveșmntată În frunze, Presimt Pământul. Alunec”. (Pastel) (Din păcate, nu am putut reproduce tectonica specială a textelor, așezarea în trepte a stihurilor acestora, atât de fin caligrafiate). Doamna Doina Bogdan-Dascălu scrie o poezie de factură existențială, de aparență minimalistă, generată de ceea ce am numit cândva șocul thanatic și hrănită, constant, de o angoasă trăită decent, superior, neclamoros, la nivel precumpănitor reflexiv, de o angoasă consumată în nemărginirea
EUGEN DORCESCU, ALBASTRELE SEMNE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382011_a_383340]
-
perdeaua La geamul viu al iernilor din noi, Înghesuiți în vechiul mușuroi, Ce-și cară fericirea cu ocaua. Prin visele-adunate în convoi, Sulemenim ades cu bidineaua (Strângându-ne la zâmbete cureaua) Și soarele, pe chipul său de sloi. Degeaba imităm caligrafia Destinului, în vechiul său zapis! Oricâte ploi ne-ar stoarce fantezia, La poarta nopții nu-i nimic de zis, Când din cenușă s-a „născut” mumia Infernului cu iz de Paradis. (din volumul "Suflete de ceară", Editura Armonii Culturale, Adjud
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
ca prăzi de colecție și panoplii fructificate cu fructe pădurețe în diplome, medalii, titluri, citări în antologii, dicționare, enciclopedii, apartenență la uniuni și asociații câtă frunză și iarbă, cu marcă pestriță și compromisă! Nu! A scrie despre cântăreți înseamnă a caligrafia! În ce mă privește n-am căutat niciodată satisfacția absolută în laudele propriilor scrieri, deși sunt foarte curate și nu s-au prins de ele idei, impresii, cuvinte ale altora decât în minimă urmă de influență pe care o lasă
PAUL SURUGIU (FUEGO). CALIGRAFIERI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373557_a_374886]
-
de-atâtea ori, îi pare/ Că-și vede fiul pe cărare.// Mâna la ochi streașină-și face/ Se duce iar și se întoarce, Îngenunchează la icoană,/ Înalță rugi Fecioarei Mamă” („Grijă maternă”, p. 78). O poezie de factură tradiționalistă, deci, caligrafiată cu sensibilitate și autentice trăiri. Victor RUSU Referință Bibliografică: POEZIA LUI IONEL GRECU SAU RITUALIZAREA EVOCARII DE VICTOR RUSU / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1749, Anul V, 15 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ionel Grecu
POEZIA LUI IONEL GRECU SAU RITUALIZAREA EVOCARII DE VICTOR RUSU de IONEL GRECU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372549_a_373878]
-
își închipuia el mâinile lui Isus, de când a fost un prunc cu mâini micuțe, neajutorate, învățând cu stângăcie să apuce primele obiecte. A continuat apoi să descrie mâinile copilului Isus, ținând o pensulă, sau un instrument de scris, încercând să caligrafieze literele alfabetului. Apoi mâinile dulgherului tânăr, mâini aspre, noduroase, cu unghii crăpate și cicatrici lăsate de ciocan și fierăstrău. Apoi mâinile lui Isus, vindecătorul. Emana din ele sensibilitate și compasiune, în așa fel încât oamenii pe care-i atingea puteau
MÂINILE LUI de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 8 din 08 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344881_a_346210]
-
pe răzoare./ Fii iar bun și generos/ Și nu arde pân’ la os./ Dă-ne raze aurii/ Pavăză pentru copii./ Dă-ne holde pe ogor,/ Dă-ne pâine în cuptor! Elisabeta Iosifdescrie pictural imagini adolescentine și oglinzi de grații feminine: “Caligrafiez iubirea cu litere de miere”... „Toamna pictează dealul, aprinzând focul anotimpului”... Ne regăsim în cuvânt, ca într-o scoică - / Mereu căutând perla primei iubiri tăcute,/ Enigmă a Adolescenței. Emil Bucureșteanu este un roznovean, slobozean din județul Neamț, azi profesor de
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
scapă petecul de hârtie pe care îi demonstrase colegei virtuozitatea longevivului său stilou. Misiva este recuperată imediat de ocupantul băncii întâi, rândul de la catedră. Și cum inteligența infantilă e tare iscoditoare, Nicușor „scanează” cu coada ochiului propoziția în două cuvinte, caligrafiată cu unealta cea năzdrăvană, și se repede după cel care tocmai ieșea pe ușă. Îl trage dezinvolt de mânecă, îi întinde corpul delict și îi spune șoptit, cu o deductibilă complicitate: - Și mie mi-i dragă doamna... Dar eu nu
O SCRISOARE...GĂSITĂ (SCHIŢĂ „DIDACTICĂ”) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347918_a_349247]
-
până la puterea maximă de a se trăi tot într-o voce și a se rosti întreaga iubire și patimă, în șoapta unui cântec! O poezie simfonică e întregul repertoriu de romanțe al maestrului Constantin Florescu. Dincolo de carte, poemul se cere caligrafiat în spirit, în primul rând. Or, nimeni nu săvârșește aceasta mai nobil ca romanța, azi, îndeosebi, cea glăsuită mirabil de Constantin Florescu! În numele întoarcerii la vis și iubire, marasmul muzical și conglomeratul literar de acum au de dat piept cu
CONSTANTIN FLORESCU. ROMANŢA, SENSIBILITATE ÎN ABSOLUTUL EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377013_a_378342]
-
neliniștea creatoare prin care trece arzând, de viu, Poetul ... Colegi de generație fiind, ucenicind mai mult sau mai puțin laolaltă, în cenaclurile literare bucureștene, am avut privilegiul să-i urmăresc îndeaproape ascensiunea poetică. Răstimp de decenii destule, Theodor Răpan a caligrafiat cu patimă de pământean și harul primit de la dumnezeire, cu deznădejde (uneori) în fața derapajelor cotidiene dar, mai ales, cu bucurie și cu gloria asigurată la finalul fiecăreia dintre cărțile deja publicate. Am admirat la poet nu doar discursul sublim, teleportarea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
neliniștea creatoare prin care trece arzând, de viu, Poetul ...Colegi de generație fiind, ucenicind mai mult sau mai puțin laolaltă, în cenaclurile literare bucureștene, am avut privilegiul să-i urmăresc îndeaproape ascensiunea poetică. Răstimp de decenii destule, Theodor Răpan a caligrafiat cu patimă de pământean și harul primit de la dumnezeire, cu deznădejde (uneori) în fața derapajelor cotidiene dar, mai ales, cu bucurie și cu gloria asigurată la finalul fiecăreia dintre cărțile deja publicate.Am admirat la poet nu doar discursul sublim, teleportarea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
peste plopii triști ai toamnei, arpegii de greieri sub bolțile albastre ale cerului cântând pe scripeții de fulger ai lunii; iarba a intrat în nesomn de brumele reci ce înveninează văzduhul; ce frumos vin toamnele, cu vegetațiile în derivă, cocorii caligrafiază pe cer triunghiuri și rândunelele se adună pe un portativ în cheia sol punând la cale sborul spre alte zări. eu rămân treaz agățat de urechea primelor febre autumnale, rătăcind printre pulberi de vise... duminică, 20 septembrie 2015 banca de
DESPRE TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372166_a_373495]
-
gândurile calea lor când ne frământă sau ne mint că pot pluti pe val sau nor însă nu ies din labirint prizoniere pe vecie doar mintea aprig o frământ se-nșeală când în poezie vor libertatea prin cuvânt în versuri caligrafiat un gând e numai simplu ciot ruina unui inițiat schimbat în simplu idiot noi exprimăm vremelnicii născute-n sufletul flămând stihul nu poate zugrăvi complexitatea unui gând *** Ciclul " Era să fiu poet" Referință Bibliografică: neputință / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare
NEPUTINŢĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371664_a_372993]
-
ar fi bine. Cât despre configurarea și transmiterea unui mesaj clarificator și exprimarea lui filozofică, îmbrăcat în veșmânt metaforic, ce să mai spun? Câștigul ar fi reciproc, cu un plus de partea mea că aș înlătura cuvintele de prisos, aș caligrafia esența redând-o sugestiv și cu folos pe partea trăirilor mai profunde ale posibilului cititor. Pare că încep de multe ori bine, adică abordarea ideii în sine, pentru a mă pierde la următorul rând în sentimentalisme ieftine, nostalgii fără un
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369272_a_370601]
-
vremii (Zidar, Miner, Șarja de oțel, Gânduri pentru partid). Versurile sunt însă moderne și, sub aspect formal, nu se integrează în curentul cvasigeneral. Poetul manifestă o anume sensibilitate pentru natură, pentru peisajul cu mesteceni, poieni, luceferi și este capabil să caligrafieze versuri de dragoste delicate și discrete. În Desprinderea de țărm (1964), unele titluri mai evocă referențialul dominant în epocă (Constructorul, Șantier naval, Minerii), dar substanța poemelor nu este aceea pe care o sugerează titlurile. Înzestrat cu imaginație, mai curând dionisiac
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
puternice. Dimitrie Bolintineanu, mai târziu, cânta Florile Bosforului, cultivând o deschidere spre orizonturi exotice, deși, geografic cel puțin, nu chiar așa de îndepărtate de spațiul românesc. Dobrogea „de foc și var” îi inspira lui Ion Vinea „desene” de o delicată „caligrafie” modernă, ca în Tomis, Nox, Casă din Mangalia, iar Balcicul îi trezește lui Ion Pillat când reverii vag nostalgice, când fantasme urcând din memoria unui pământ bătrân. O cu totul altă perspectivă estetică, pe linia b., apărea în poezia lui
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
precizia observației și finețea psihologică profită de răceala istorisirii. Elaborând cu economie de mijloace, pe spații mici, autorul se dovedește meșter în a-și grada narațiunea prin acumulări infinitezimale, până la finalul deseori în răspăr. Pictura de interior pe care o caligrafiază, într-un discurs stilizat, preponderent substantival, înnădește, printr-o urzeală de ecouri și sugestii, o povestire de grad secund. Prin exilarea personajului, obiectele devin „voci” ale narațiunii, fiecare detaliu întregind o compoziție statică în aparență, cutreierată însă de un duh
BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
să urce” sau „unde Dumnezeu nu se pomenește,/ unde diavolul locuiește”. d) Obiecte și gesturi apotropaice la hotare : înfigerea uneltelor/ armelor în pragul casei, pentru îndepărtarea furtunilor și grindinei, practica evreiască de a monta pe canatul ușii Mezuza (crezul mozaic caligrafiat pe pergament), ungerea de către vechii evrei a canatului ușii cu sângele mielului pascal (Ieșirea, XII, 7), stin- gerea de către creștini a lumânării de Paști de pragul de sus al ușii, punerea la uși a potcoavelor găsite, frecarea cu usturoi a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
bătrân și ratat, își rememorează viața și compromisurile sociale sau politice săvârșite de-a lungul carierei; țelul său este conceperea unei cărți mântuitoare, Caloianul. Dorindu-și înfrigurat identificarea cu eroul mitic din titlu, simbol al fertilității, nu reușește decât să caligrafieze, pe zeci de file, titlul operei pe care o plănuiește. Subiectul (evocarea vădit documentară a anilor ’50, precum și meditația asupra problemelor politice ale perioadei) este incongruent ca tehnică narativă. După cum mărturisește L. într-o petiție adresată lui Nicolae Ceaușescu, publicarea
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
În clipa asta. Sigur și-a făcut programul pentru mult timp de-acum Încolo. Pot să-ți dau asta. Și poți să Încerci să suni. Saskia caută În geanta Mulberry și scoate o broșură cu „Venetia Carter“, cu numele frumos caligrafiat cu bleumarin; dedesubt e schițat un copil. O deschid repede și primul lucru pe care-l văd e o serie de comentarii elogioase ale pacientelor cu litere care-ți sar În ochi și numele scrise mic și discret dedesubt. Toate
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cu mîini tremurînde, și Înăuntru găsesc o cutiuță de piele Duchamp. O deschid furioasă - și În ea dau peste o pereche de butoni de argint, smălțuiți. De ce naiba Îi trimite butoni? Din pachet cade un cartonaș crem, cu un mesaj caligrafiat cu același scris. L Ești scump la vedere. Nunc est bibendum? V Mă holbez la cartonaș, și simt cum mi se urcă tot sîngele În cap. Toate stresurile zilei par să se adune Într-un acces răvășitor de furie. M-
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ciclu anticipează vizibil Moartea căprioarei de Nicolae Labiș). Preocupările poetice rodnice din anii următori (publică versuri în „Revista Fundațiilor Regale”, colaborează la „Discobolul” și îi dedică un poem lui Armand Călinescu) se manifestă concomitent cu activitatea gazetărească. În 1940 volumul Caligrafie pe zăpadă, mai diversificat tematic, obține Premiul pentru scriitorii tineri al Fundațiilor Regale. Versurile relevă o sensibilitate acută, înclinată spre comunicarea cu transcendentul, uneori cu accente argheziene (Rugăciune). În plan biografic, căsătoria, în 1939, cu avocata Ecaterina Burbea este urmată
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
ai exilului, Paul Miclău, prefațatorul ediției românești, o recomandă cititorilor ca pe un produs marcat de „sacra demnitate a celui surghiunit, care apără prin creație spiritualitatea românească”. SCRIERI: Viața de toate zilele a poetului, București, 1937; Armand Călinescu, București, 1940; Caligrafie pe zăpadă, București, 1940; Ard malurile Nistrului. Mare reportaj de război din teritoriile dezrobite, pref. Tudor Arghezi, București, 1941; ed. București, 1993; Am luptat în Crimeea, București, 1942; Ceasul de rugăciune, București, 1942; Cu submarinul la asediul Sevastopolului, București, 1942
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
estetă și reflexivă, vitalist-eterată, îndrăzneață și intelectualistă deopotrivă. Dar, după cum s-a remarcat, discursul poetic transcende erosul, instalându-se invariabil pe tărâmul meditației filosofice. Rostirea este distinsă și energică, temperată de o detașare mai degrabă jucată, limbajul e măiestrit, textele caligrafiate cu aerul autenticității, iar rarele accente de colocvialitate nu subminează „noblețea” modernistă. Textele dezvăluie un ego poetic amplu, „plin de el”, de o mare disponibilitate pentru încorporarea existentului, raportând cotidianul, accidentalul, contingentul la marile noime existențiale și etice, cu stoicism
ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289304_a_290633]