839 matches
-
odihnește, călătorește cu aceasta față. Pelerinul umblând de jur - împrejurul Kaabei, artistul se întoarce, șterge și scapă de toate registrele. În fiecare tur , artistul mută frontierele , lăudând ochii și sprâncenele , firele de păr fin , adânciturile feței celui iubit ... Artistul in caligrafie se roagă lui Dumnezeu. Iar Dumnezeu emană printre ființele umane în cea mai perfectă formă a sa. Yunus Emre spune: „cel pe care îl iubim este Dumnezeu ,oamenii primesc ochii și sprâncenele lui Dumnezeu” De fapt , se spune că Adam
Caligrafia otomană () [Corola-website/Science/337570_a_338899]
-
și a împărți frumusețea ... Acea față este fața lui Dumnezeu . Se revelează pe El însuși în Cel iubit . Pentru cel care iubește , este o obligație sa o iubească. În concluzie , în timp ce încercăm să discutăm despre unele calități ale artistului în caligrafie într-o abordare ca de interpret, mă refer și la aceia care își dedică viața pentru a atinge perfecțiunea umana ,cei care își asumă riscul de a plăti prețul pentru această cauză și care caută să se întrebe despre propriile
Caligrafia otomană () [Corola-website/Science/337570_a_338899]
-
Omul se poate scufunda numai în lumea radiantă a nonexistenței atunci când nu există un singur bob de iubire rămas în inimă. Da , călătoria către a deveni uman : arta de a iubi . Aceasta este cea mai bună performanță a artistului în caligrafie islamică.
Caligrafia otomană () [Corola-website/Science/337570_a_338899]
-
fost primul jurnalist TV, vorbitor de engleză. Canalul a început difuzarea în 1996, majoritatea angajaților fiind foști angajați ai BBC World Service`s, coproprietar fiind Arabic Language TV. Logo-ul companiei este o reprezentare decorativă a numelui companiei, scrisă în caligrafie arabă. Selecția a fost făcută de fondatorul companiei, emirul de Qatar, șeicul Hamad bin Khalifa, în urma unei competiții de design. Wadah Khanfar, la momentul formării Al Jazeera, era directorul Arabic Channel, fiind propus pentru funcția de director general Al Jazeera
Al Jazeera () [Corola-website/Science/314650_a_315979]
-
numele Dionisie prin 1769 probabil la Mănăstirea Horezu. Prin anii 1770-1771 apare ca egumen al Mănăstirii Arnota, dar este înlăturat după retragerea lui Grigorie Socoteanu din scaunul de mitropolit al Ungrovlahiei. Trece pe la mănăstirile Tismana, Cozia și Govora, unde deprinde caligrafia și pictura bisericească A fost chemat în 1786 la Râmnic de către episcopul Filaret, fiind numit în funcția de eclesiarh al Episcopiei Râmnicului Noul Severin. Episcopul i-a prețuit talentul de caligraf și cunoștințele de slavonă, turcă și rusă, însărcinându-l
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
1819). Alte manuscrise conțin condica mănăstirii Arnota (2 vol.), pomelnicul bisericii din Proeni-Vâlcea, condicile mănăstirilor Tismana (2 vol.), Obedeanu, Jitianu, Dintr-un Lemn și Govora și condica Mănăstirii Ungro-Vlahiei. Cele 25 de cronici cu interesante date istorice, scrise cu o caligrafie artistică și împodobite cu inițiale înflorate, scene și portrete, sunt păstrate în prezent la Arhivele Statului din București și la Biblioteca Academiei Române, reprezentând un bogat material documentar. A tradus din limba slavonă " Calea împărătească a crucii Domnului" și din limba
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
Hotinului. Directorul acestei școli a fost Vladimir Mahu. În cadrul lor procesul instructiv-educativ se desfășura in conformitate cu programa de invățământ elaborată de către Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse, obiectele de studiu fiind următoarele: religia, limbile slava bisericească și rusa,cântul bisericesc, aritmetica, caligrafia, istoria Rusiei, geografia, fizica, igiena si didactica. Absolvenții școlilor erau angajați în calitate de învațători in școlile bisericești parohiale și în cele de învățare a scris-cititului, iar unii dintre ei iși continuau studiile în seminarele pedagogice (școli normale de un grad mai
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
loc pe timp de furtună însoțit de tunet contactul viitorului fabulist cu poporul cu masa celor mulți și exploatați a constituit factorul principal al dezvoltării lui la nivelul artistic cel mai înalt valoarea penjing este perfect similară cu valorile poeziei caligrafiei picturii și artei grădinăritului ar trebui să plâng pentru nașterea lui mult mai mult decât pentru moartea lui salvarea se află în aspirația spre puritate condiție etică dar și în sublimarea vieții în artă condiție estetică dimineața avioanele care au
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
quadripartite a anului), 182 de capitole dedicate fiecare unui sfânt sau unei sărbători, aranjate conform cronologiei liturgice. Legenda Aurea a câștigat o binecunoscută dominanță în cadrul literaturii hagiografice ulterioare. Peste 900 de manuscrise s-au păstrat, unele decorate cu miniaturi și caligrafii deosebite. Între 1470 și 1530 a fost cea mai tipărită carte în Europa, și probabil cea mai citită, după Biblie. Intenția lui Voragine a fost aceea de a pune la un loc toate informațiile anterioare despre viețile sfinților, exprimându-și
Legenda aurea () [Corola-website/Science/303032_a_304361]
-
cele 3 poziții ale mâinii din salutul ezoteric al școlii precum și pinul, bambusul și floarea de cireș; fiecare având semnificații multiple, ezoterice. Școală conține tehnică cu și fără arme, lovituri, forme articulare, atacuri pe puncte vitale, medicina tradițională, masaje și caligrafie. În România se poate practică de asemenea școală Kosho Shorei Ryu Kenpo. un stil de sine stătător dezvoltat pe insulele Hawaii de către maestrul William Chow (1914 - 1987), fiu al unui călugăr chinez Shaolin și a unei femei din Hawaii. Kara-Ho
Kempo () [Corola-website/Science/302900_a_304229]
-
acesta conține o jumatate de milion de peise de faianța veche din Algeria, Tunisia, dar și din Spania și Italia. Fântână de marmură este din Italia, iar ușile sunt realizate din lemn de cedru. Acesta este în prezent muzeul de caligrafie din Alger. Palatul Dar Ahmed Bey este situat în Casbahul de Jos, în cartierul Souk el Djemaa, de-a lungul străzii Hadj Omar. El a făcut, de asemenea, parte din ansamblul palatelor de la Jenina. A fost construit în secolul al
Casbah () [Corola-website/Science/311178_a_312507]
-
Libiei și regele Faisal al Arabiei Saudite. În anul 2000, în cadrul lucrărilor de restaurare marmură din sala de rugăciune a fost reparata, iar în anul 2008 a fost înlocuită gresia roșie din curtea locașului, dând aspectul original al moscheii. Conform caligrafiei așezate deasupra porții de la intrare numele complet al moscheii este "Masjid Abul Zafar Muhy-ud-Din Mohammad Alamgir Badshah Ghazi", dar este cunoscută sub numele de "Badshahi" însemnând "Moscheea Imperiala" sau "Moschee Împăratului". Planul arhitectural al moscheii este similar cu cel al
Moscheea Badshahi () [Corola-website/Science/336133_a_337462]
-
un deget, cel arătător de la mâna dreaptă, alături de crucea sa de plumb. La Multele Athos își face ucenicia în atelierele unde se scriau și se traduceau producții literare, însușind limbile greacă și slavonă. Se inițiază în arta de la Muntele Athos, caligrafie, pictură (miniatură), și câteva meșteșuguri (arhitectură, zidărie, tâmplărie, argintărie). În timp ce era la Muntele Athos are o viziune divină în care i se cerea să construiască o mănăstire lângă o cădere de apă. Ca urmare se întoarce în Serbia, unde, după
Nicodim de la Tismana () [Corola-website/Science/308824_a_310153]
-
Gimnaziul din Pașcani (1933) și titular al catedrei de desen la Liceul C.F.R. din același oraș (1934). În 1936 este numit profesor de desen la Liceul C.F.R „Aurel Vlaicu” din București până în 1939 când este profesor de desen și caligrafie la Liceul teoretic de băieți „Radu Greceanu” din Slatina. În anul 1928, la absolvirea academiei, are loc debutul său la Expoziția de Pictură și Sculptură din București, unde a expus lucrarea "Eden". În anul 1929 participă la Salonul oficial de
Ion Irimescu () [Corola-website/Science/297727_a_299056]
-
Deși săracă, familia tânărului de douăzeci și doi de ani Alexandre Dumas, a păstrat atât reputația distinsă a tatălui său cât și legăturile aristocratice, aceasta fiindu-i de folos după restaurarea monarhiei. În 1823, se mută la Paris, unde, datorită caligrafiei sale, intră în slujba Ducelui d’Orléans. După studii neglijate, a lucrat ca funcționar în biroul unui notar și a debutat redactând piese de teatru împreună cu prietenul său, vicontele Adolphe Ribbing de Leuven. Aceste prime încercări literare au fost eșecuri
Alexandre Dumas () [Corola-website/Science/298775_a_300104]
-
iar Ibn Taymiyya a călcat pe urmele tatălui, studiind împreună cu discipolii erei sale. Ibn Taymiyya s-a familiarizat cu științele religioase ale timpului. El s-a axat nu numai pe literatura arabă și lexicografie, dar și pe studiul matematicii și caligrafiei. În privința științelor religioase, a studiat jurisprudența de la tatăl său și a devenit un reprezentant al școlii de gândire hanbalite. În ciuda faptului că a rămas fidel, pe întreaga durată a vieții sale, acestei școli, ale cărei doctrine o stăpânise, a dobândit
Ibn Taymiyya () [Corola-website/Science/330922_a_332251]
-
beneficiau de burse obținute prin concurs,iar taxele erau de 10.000 lei. Gimnaziul era încadrat cu 17 cadre didactice(12 bărbați și 5 femei),care predau următoarele discipline de învătământ:religia,română,franceza germană, matematică,fizică ,chimia,geografia,istoria,caligrafia,instrucția civică,desenul,stenografia, dreptul, corespondeta comercială, muzica, educația fizică. -În anul școlar 1943-1944 școala a funcționat în două clădiri închiriate de pe strada Ferinand la numerele 37 și 40. 10 MARTIE 1944 inspecția școlară menționează ”prezența la datorie a cadrelor
Colegiul Economic Dimitrie Cantemir din Suceava () [Corola-website/Science/314611_a_315940]
-
(n. 19 noiembrie 1865, Hamburg - d. 11 iunie 1902, Badenweiler) a fost un pictor și artist grafic german. El a fost un membru proeminent al ramurii „florale” a curentului Jugendstil. El a creat setul de caractere Eckmann, bazat pe caligrafia japoneză. s-a născut în Hamburg, în 1865. A primit inițial o educație profesională de vânzător, apoi a studiat la Kunstgewerbeschule din Hamburg și Kunstgewerbeschule din Nürnberg. A studiat între 1885 și 1890 la Academia din München. Deși nu a
Otto Eckmann () [Corola-website/Science/328982_a_330311]
-
se rezumă la cursurile ținute la Universitatea București. A publicat o serie de lucrări menite să fie instrumente utile atât studenților, cât și tuturor celor care doresc să învețe limba arabă (dicționare, ghiduri de conversație, un manual de ortografie și caligrafie arabă). A publicat, pe lângă altele, monografii, articole și studii despre Coran și islam, precum și despre dialectele arabe pe baza propriilor sale anchete de teren(cu precădere despre araba vorbită la Bagdad și la Mardin , în țară și străinătate (Irak, Iordania
George Grigore () [Corola-website/Science/303206_a_304535]
-
a sculptorului. Dacă mă refer totuși la icoană, este în ceea ce icoana ne prezintă cu adevărat esențial: nu chipul văzut al nevăzutului, ci prezența invizibilului; este aici, în toate, în cele mai mici din acele miniaturi care par că reiau caligrafia vechilor miniaturiști și până la lucrările mari. Nu numai în simbolistica crucii, ci în toate lucrările, în care plouă cu aur - culoarea sacrală - vedem esența icoanei, care este prezența sacrului, pentru că icoana nu numai figurativ figurează, produce chipul sacru, ci ne
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
cunoscut ca având semnificația de „ceremonia japoneză a ceaiului”, deși tradus exact înseamnă, de fapt, „apă fierbinte pentru ceai”. În cultura japoneză, orice formă de artă este descrisă ca o „cale” spirituală. În acest sens întâlnim „calea florilor” (ikebana), „calea caligrafiei” (shodo), „calea poeziei” (haiku), „calea sabiei” (kendo) etc. Corespondentul pentru chanoyu este "chado" („calea ceaiului”), aceasta reprezentând calea spirituală a ceremoniei ceaiului. a jucat un rol important în viața culturală și artistică a Japoniei timp de mai bine de 400
Ceremonia ceaiului () [Corola-website/Science/301464_a_302793]
-
în putință pentru a crea oaspeților un confort estetic, intelectual și psihic deosebit. Pentru aceasta, gazda poate petrece perioade foarte îndelungate nu numai însușindu-și procedurile de servire a ceaiului în fața oaspeților, dar și învățând să aprecieze arta, meșteșugurile, poezia, caligrafia, aranjamentele florale, îngrijirea grădinilor, în același timp dobândind grație și sensibilitate pentru nevoile celorlalți. Calea ceaiului se numește "sado" sau "chado" (ambele scrise 茶道 în kanji). Termenul "sado" este folosit de școala Omotesenke, iar termenul "chado" este folosit de școala
Ceremonia ceaiului () [Corola-website/Science/301464_a_302793]
-
budiști acum 700 de ani. 200 de ani mai târziu, Sen no Rikyu a transformat simpla ceremonie concepută de călugări într-un adevărat ritual. Decorațiunile care însoțesc această ceremonie sunt de obicei simple, dar elocvente: fie o chabana, fie o caligrafie semnificativă. Instrumentele de pregătire sunt aranjate în stil ceremonios de către gazdă, reflectând armonia valorilor ceaiului. Toți invitații folosesc aceeași ceșcuță, în fața căreia fac o plecăciune, o rotesc cu o gestică precisă și apoi o golesc prin înghițituri mici și rare
Ceremonia ceaiului () [Corola-website/Science/301464_a_302793]
-
trestie) și cum să se gândească întotdeauna la ceilalți mai întâi. Îndrumătorul unui astfel de curs descurajează practicanții de la învățarea din cărți, asigurându-se că toate mișcările sunt învățate cu corpul și nu cu creierul. Toate artele tradiționale - servitul ceaiului, caligrafia, ikebana, artele marțiale etc. - au fost la început predate din generație în generație fără ajutorul manualelor. Până în secolul al VII-lea, ceremonia ceaiului se transmitea de la maestru la discipol și fiecare era liber să desfășoare ceremonia în stilul propriu. Când
Ceremonia ceaiului () [Corola-website/Science/301464_a_302793]
-
viața mea. Atunci eram încă în atelierul meu, într-o casă pe Theodor Stefanescu. Nu eram încă căsătorită cu Gheorghe, dar eram împreună de mai mult de 10 ani și locuiam în atelier. În timpul războiului am dat lecții de desen, caligrafie, la o școală evreiască, întemeiată de o profesoară scoasă din învățământul de stat, cu elevele care nu mai aveau voie în școlile românești. Acolo le-am avut eleve pe Nina Cassian, pe Yvonne Hassan. Eu eram mulțumită să dau aceste
69 DE ANI DE LA CĂDEREA REGIMULUI FASCIST: ”23 AUGUST 1944 - PERFORMAREA ISTORIEI RECENTE” () [Corola-website/Science/295687_a_297016]