KorAP: Find »[drukola/base=campanilă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 >

160 matches

Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442

târa după sine duhoarea de moarte dintr-un oraș devastat - smell of war, obișnuia să spună Olvido, atingându-și hainele cu un surâs Îngrozit: duhoarea asta va muri odată cu mine. La fel, vâlvătăile roșii, portocalii și galbene, ca fundal al campanilei din piața San Marco la prima izbucnire a zilei, erau, pentru o retină pe care se imprimaseră În prealabil alte vâlvătăi asemănătoare, o delicioasă afirmare - nu Întotdeauna exactă, În experiența celui care acum era pictor de război - a faptului că

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487

Cametei camătă 2 2 cametei camătă 5 2 camețele cameț 1 2 cametelor camătă 2 2 Campania campanie 3 2 Campania campanie 24 2 Campanie campanie 33 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică campaniei campanie 10 2 campanii campanile 4 2 campaniile campanie 2 2 campaniilor campanie 1 2 Cancelaria cancelarie 1 2 cancelaria cancelarie 12 2 cancelarie cancelarie 8 2 CANCELARIEI cancelarie 1 2 Cancelariei cancelarie 2 2 cancelariei cancelarie 11 2 cancelariele cancelarie 1 2 cancelarii cancelarie

by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599

fapt la nimic. Toți împotriva tuturor și cu asta... Nu. Pur și simplu, mă urc la volan (e ora 7 dimineața) și-o iau, premeditat, spre geana de zare muntoasă, cea pe care conu' Mihai pretindea că o străvede din campanila sa de la Copou, deslușindu-i chiar, printre irizări, Ceahlăul. Ce lume, boieri dumneavoastră! Cum venea vara, cum ardea vipia, pleca toată lumea (bună) într-acolo. Promenada de la Agapia sau de la Văratic, dar și cea de la Bălțăteștii Adelei lui Ibrăileanu refăceau Lăpușneanu

by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
românești a mai reușit performanța uluitoare a moldoveanului de-a prinde în mirificul său năvod atîta umanitate necăjită? Nici unul. Numai că obidiții din pămînturi, bordeienii veșnici au trecut în nemurire prin condeiul... unui mare înstărit. Urcați-vă, o clipă, în campanila lui conu' Mihai de la Copou și veți avea la picioare ca și stăpînul ei lumea cu bune și rele, înavuțiții și sărăntocii veacurilor. Acestora din urmă, impasibilul boier le-a acordat harul milei sale. Fără urmări. Poate, doar cu cinism

by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484

încercat să cucerească Moldova Ștefan cel Mare s- a bucurat de sprijinul: a) Ungariei și Bulgariei b) Ungariei și Rusiei c) Ungariei și Imperiului otoman d) Ungariei și Veneției 9) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: În campanile militare ale românilor în evul mediu aceștia au folosit cu pricepere: a) armele de foc b) arma psihologică c) arma biologică d) arma economică 10) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Ostași turci destinați incursiunilor în teritoriul

ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
B) Mihai este asasinat pe Câmpia Turzii C) Rudolf II îl recunoaște pe Mihai ca guvernator al Transilvaniei a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 27) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Mihai declanșează o campanile peste Dunăre ajungând la Plevna și Sofia B) Mihai obține o victorie la Guruslău C) într- un hrisov domnesc apare titulatura lui Mihai ca domn unificator a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 28) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice

ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330

1993), L’empire des Arsacides, În Acta Iranica, nr. 32, Leiden. Yarshater, E. (1983b), „Mazdakism”, În The Cambridge History of Iran, vol. III/2, Cambridge, pp. 991-1024. EUROPA PRECREȘTINĂTC "EUROPA PRECREȘTINĂ" tc "" RELIGIA INDO-EUROPENILORTC "RELIGIA INDO‑EUROPENILOR" Enrico Campaniletc "Enrico Campanile" 1. METODOLOGIA RECONSTRUCȚIEI RELIGIEI INDO-EUROPENETC "1. METODOLOGIA RECONSTRUCȚIEI RELIGIEI INDO‑EUROPENE" 1. Ideologia indo-europeanătc "1. Ideologia indo‑europeană" Reconstruirea religiei indo-europene este doar un aspect dintr-o tematică mult mai vastă: reconstrucția culturii indo-europene (cf. Campanile, 1990). Va trebui deci

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
EUROPENILOR" Enrico Campaniletc "Enrico Campanile" 1. METODOLOGIA RECONSTRUCȚIEI RELIGIEI INDO-EUROPENETC "1. METODOLOGIA RECONSTRUCȚIEI RELIGIEI INDO‑EUROPENE" 1. Ideologia indo-europeanătc "1. Ideologia indo‑europeană" Reconstruirea religiei indo-europene este doar un aspect dintr-o tematică mult mai vastă: reconstrucția culturii indo-europene (cf. Campanile, 1990). Va trebui deci să respectăm toate procedurile și exigențele metodologice. Orice cultură - deci și cea a indo-europenilor - are un caracter sistematic; aceasta Înseamnă că elementele individuale care o compun nu pot fi analizate separat, ci trebuie raportate mereu la

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Funcția lor antică de protectori ai omului reiese din faptul că ei sunt cei care intervin pentru a-i salva pe marinari de pericolul naufragiului. Însă cei doi gemeni au suferit cea mai spectaculoasă transformare la Roma. După părerea mea (Campanile, 1988), nu există nici o Îndoială că aceștia se identifică cu Romulusxe "Romulus" și Remusxe "Remus". Există În legenda lor o serie de elemente, care apar mai ales În primele pagini ale lui Titus Livius, tipice pentru funcția a treia, În

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
În jertfele umane practicate de celți și germani un semn al barbariei. De fapt, aceste popoare continuă, Într-o formă clară și repetitivă un obicei tipic indo-european, pe care inclusiv grecii și romanii l-au practicat În plină epocă istorică (Campanile, 1991). Am afirmat inițial că jertfa sângeroasă originară trebuie să fi fost cea umană și că jertfa animală reprezenta un substitut. Această substituire trebuie să fi Început Încă din epoca indo-europeană; concluzia ne este sugerată de faptul că o regulă

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
mythologie indo-iranienne, Paris. Boyce, M. (1986), Zoroastrians. Their Religious Beliefs and Practices, Londra. Brough, J. (1959), „The Tripartite Ideology of Indo-Europeans: an Experiment in Method”, În Bulletin of the School of Oriental and African Studies, nr. 22, pp. 66 sqq. Campanile, E. (1983), „Sulla struttura del matrimonio indoeuropeo”, În Studi Classici e Orientali, nr. 33, pp. 273 sqq. Campanile, E. (1988), „Tradizione storiografica romana e ideologia indoeuropea”, În E. Campanile (coord.), Alle origini di Roma, Pisa, pp. 6 sqq. Campanile, E.

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Ideology of Indo-Europeans: an Experiment in Method”, În Bulletin of the School of Oriental and African Studies, nr. 22, pp. 66 sqq. Campanile, E. (1983), „Sulla struttura del matrimonio indoeuropeo”, În Studi Classici e Orientali, nr. 33, pp. 273 sqq. Campanile, E. (1988), „Tradizione storiografica romana e ideologia indoeuropea”, În E. Campanile (coord.), Alle origini di Roma, Pisa, pp. 6 sqq. Campanile, E. (1990), La ricostruzione della cultura indoeuropea, Pisa. Campanile, E. (1991), „Aspetti del sacro nella vita dell’uomo e

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
School of Oriental and African Studies, nr. 22, pp. 66 sqq. Campanile, E. (1983), „Sulla struttura del matrimonio indoeuropeo”, În Studi Classici e Orientali, nr. 33, pp. 273 sqq. Campanile, E. (1988), „Tradizione storiografica romana e ideologia indoeuropea”, În E. Campanile (coord.), Alle origini di Roma, Pisa, pp. 6 sqq. Campanile, E. (1990), La ricostruzione della cultura indoeuropea, Pisa. Campanile, E. (1991), „Aspetti del sacro nella vita dell’uomo e della società celtica”, În J. Ries (coord.), Trattato di Antropologia del

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
sqq. Campanile, E. (1983), „Sulla struttura del matrimonio indoeuropeo”, În Studi Classici e Orientali, nr. 33, pp. 273 sqq. Campanile, E. (1988), „Tradizione storiografica romana e ideologia indoeuropea”, În E. Campanile (coord.), Alle origini di Roma, Pisa, pp. 6 sqq. Campanile, E. (1990), La ricostruzione della cultura indoeuropea, Pisa. Campanile, E. (1991), „Aspetti del sacro nella vita dell’uomo e della società celtica”, În J. Ries (coord.), Trattato di Antropologia del sacro, vol., II, Milano, pp. 149 sqq. Darmesteter, J. (1883

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
În Studi Classici e Orientali, nr. 33, pp. 273 sqq. Campanile, E. (1988), „Tradizione storiografica romana e ideologia indoeuropea”, În E. Campanile (coord.), Alle origini di Roma, Pisa, pp. 6 sqq. Campanile, E. (1990), La ricostruzione della cultura indoeuropea, Pisa. Campanile, E. (1991), „Aspetti del sacro nella vita dell’uomo e della società celtica”, În J. Ries (coord.), Trattato di Antropologia del sacro, vol., II, Milano, pp. 149 sqq. Darmesteter, J. (1883), Etudes iraniennes, Paris. Dumézil, G. (1930), „La Préhistoire iranienne

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Watkins, C. (1974), „«god»”, În Gedenkschrift Guntert, Innsbruck, pp. 101 sqq. Watkins, C. (1990), „Some Celtic Phrasal Echoes”, În Festschrift Hamp, Van Nuys, pp. 47 sqq. tc "" RELIGIA SLAVILOR ȘI A BALTICILORTC "RELIGIA SLAVILOR șI A BALTICILOR" Enrico Campaniletc "Enrico Campanile" 1. RELIGIA SLAVILORTC "1. RELIGIA SLAVILOR" 1. Izvoaretc "1. Izvoare" La popoarele slave scrierea apare abia după creștinare, astfel Încât, spre deosebire de alte popoare vechi din Europa, din perioada anterioară convertirii, de la slavi ne lipsesc mărturiile indigene, iar cunoștințele noastre despre religia

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
deoarece și panteonul altor popoare indo-europene cunoaște perechi de gemeni ca exponenți ai funcției a treia: Dioscurii În Grecia, Așvinxe "Așvin" În India, Freyrxe "Freyr" și Freyjaxe "Freyja" În zona nordică; chiar și Remusxe "Remus" și Romulusxe "Romulus" la Roma (Campanile, 1988). Însă mult mai ușor pot fi recunoscute ca exponente ale acestei funcții toate acele divinități feminine pe care Gimbutas le considera a fi dezvoltări ale unor figuri divine pre-indo-europene; problema originii lor este diacronică și nu are relevanță În

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Letten”, În Acta Universitatis Upsaliensis, Historia Religionum, nr. 5. Boyer, R. (1990), „L’uomo e il sacro presso gli Slavi”, În J. Ries, Trattato di antropologia del sacro, vol. II, L’uomo indoeuropeo e il sacro, Milano, pp. 213 sqq. Campanile, E. (1988), „Tradizione storiografica romana e ideologia indoeuropea”, În E. Campanile (coord.), Alle origini di Roma, Pisa, pp. 9 sqq. Dumézil, G. (1977), Les dieux souverains des Indo-Européens, Paris. Georgiev, V. (1967), „Indoevropejskij termin «*deywos» v slavjanskich jazykach”, În To

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
1990), „L’uomo e il sacro presso gli Slavi”, În J. Ries, Trattato di antropologia del sacro, vol. II, L’uomo indoeuropeo e il sacro, Milano, pp. 213 sqq. Campanile, E. (1988), „Tradizione storiografica romana e ideologia indoeuropea”, În E. Campanile (coord.), Alle origini di Roma, Pisa, pp. 9 sqq. Dumézil, G. (1977), Les dieux souverains des Indo-Européens, Paris. Georgiev, V. (1967), „Indoevropejskij termin «*deywos» v slavjanskich jazykach”, În To Honor Roman Jakobson, ed. cit., pp. 734 sqq. Gimbutas, M. (1967

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
nell Europa precristiana, Milano. Pisani, V. (1950b), „Russo «potolok»”, În Ricerche Linguistiche, nr. 1, pp. 271 sqq. Puhvel, J. (1987), „Baltic and Slavic Myth”, În Comparative Mythology, Baltimore, Londra, pp. 222 sqq. tc "" RELIGIA CELȚILORTC "RELIGIA CELȚILOR" Enrico Campaniletc "Enrico Campanile" 1. PROBLEMA IZVOARELORTC "1. PROBLEMA IZVOARELOR" Reconstrucția religiei celtice prezintă astăzi dificultăți de ordin istoric și documentar destul de serioase. Vechii celți, deși cunoșteau scrierea (de exemplu, galii cunoșteau atât alfabetul grec, cât și pe cel latin; leponții foloseau alfabetul etrusc

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
că multe studii foarte relevante au fost publicate numai În revistele de specialitate. Printre lucrările cu caracter de manual sau care tratează În capitole ample despre religia celtă, putem aminti: Bruneaux, J.-L. (1986), Les Gaulois. Sanctuaires et rites, Paris. Campanile, E. (1991), „Aspetti del sacro nella vita dell’uomo e della società celtica”, În J. Ries(coord.), Trattato di antropologia del sacro, vol. II, L’uomo indoeuropeo e il sacro, Milano. Davidson, H.E. (coord.) (1989), The Seer in Celtic and

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
II, pp. 207-22). Vendryes, J. (1948), La religion des Celtes, Paris. Webster, G. (1986), The British Celts and their Gods under Rome, Londra. Usener, H. (1869), M. Annaei Lucani Commenta Bernensia, Lipsiae. tc "" RELIGIA GERMANILORTC "RELIGIA GERMANILOR" Enrico Campaniletc "Enrico Campanile" 1. NUMELE DE „ZEU”TC "1. NUMELE DE „ZEU”" Un discurs sintetic despre religia germanică antică trebuie să evidențieze structurile subiacente și să sublinieze lucrurile cele mai semnificative În plan general, trecând, la nevoie peste fiecare aspect particular legat de

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Hr. În pădurea Teutoburg pentru a-i oferi lui Quintilius Varus și soldaților săi uciși În bătălie o ultimele onoruri, arată clar că În acea ocazie au fost aduși ca jertfă Într-un ritual enorm și monstruos toți prizonierii (cf. Campanile, 1990a, p. 168): Pe Germanicus Îl cuprinde atunci dorința de a aduce ultimele onoruri soldaților și generalului lor. Toată armata prezentă era covârșită de milă, gândindu-se la rude, prieteni și, În sfârșit la nenorocirile războiului și soarta oamenilor ș

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
și Lunaxe "Luna"; despre ceilalți nici măcar n-au auzit”. Trebuie să spunem imediat că diferența nu este de ordin cronologic și, probabil, nici de ordin etnic, ci este mai degrabă de natură sociologică. Așa cum am demonstrat și cu altă ocazie (Campanile, 1981, pp. 75 sqq.), În sânul religiei indo-europene, alături de panteonul bine structurat pe care Îl numim pe scurt indo-european și care aparținea cu siguranță claselor dominante, existau diferite elemente de credință populară de la care se mai păstrează doar urme palide

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
societății. Nu este Însă o reconciliere pe baze egale, ci una În care prevalează substanțial aria sacră și cea militară, iar cea economică Își păstrează un aspect subordonat. Panteonul european, coerent pe deplin cu ideologia generală a acelor popoare (cf. Campanile, 1990b), avea o structură tripartită: sacru, aria militară și cea economică. Germanii păstrează această tipologie, dar, din motive pe care le vom vedea mai jos, unesc aria sacrului cu cea a militară, având drept rezultat, În locul unui panteon tripartit, unul

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]