387 matches
-
Mateiu, dar în registru ușor burlesc... O dată mi-a zis: "Măi Mircea, ești și tu acum unul dintre cei mai buni poeți din București, ce dracu, fă-ți și tu niște țoale mai ca lumea, ia uite, nici țintele de la canadiană nu le ai de aceeași culoare". M-am uitat și, într-adevăr: unele capse erau de fier, altele de alamă. Până și poemele și le dactilografia boierește, la un "Remington" străvechi și masiv, pentru care îl invidiam enorm. Foile dactilografiate
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
marginea plină de spuză a rugului. Aproape că mă confundasem cu ei. Focul îmi topise cristalul cortical și rătăceam acum, amețit, expansiv, înfrățit în închipuire cu toți și cu toate, prin noaptea plină de grupuri susurătoare. Mai toți își întinseseră canadienele sau puloverele pe asfalt, pe iarbă sau pe băncile tribunei și pălăvrăgeau, cu câte o sticlă de bere în mâini. Cei mici sugeau și ei, înecîndu-se, din răcoritoarele lor. în mijlocul fiecărui grup se afla de obicei câte o 131 chitară
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
ca de obicei că începe să strângă din pumni până ce unghiile îi intră în carne. — Bine ai venit! fredonă Leigh cu prefăcută bucurie. Ceva din locul ăsta îți încălzește sufletul, nu-i așa? Emmy lăsă geamantanul la ușă, își scoase canadiana și o aruncă pe un scaun din sufragerie, apoi se lăsă să cadă cu un aer stingher pe canapeaua hard-rock îngrozitor de chic a lui Russell. — Ți-aș putea numi imediat treizeci de femei care ar face moarte de om numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
din grăsimea de câine se face cel mai bun ruj. Nu poți face două lucruri deodată. Din diverse cauze. De 1 Mai, domnișoara Any a fost cu tine În Herăstrău, pe la Bordei și În mașina 47 barat ți-ai pierdut canadiana din doc care era nou-nouță. Seara trebuie să mergi la Teatrul de vară 23 August. Intrarea este liberă. Ca să ocupe locuri mai bune, oamenii se duc la teatru În jurul orei două. Așteaptă În soare până pe la ora cinci când Începe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ocupe locuri mai bune, oamenii se duc la teatru În jurul orei două. Așteaptă În soare până pe la ora cinci când Începe spectacolul. Întâi dirijează coruri Gheorghe Danga, pe urmă este muzică populară, dansuri și momente vesele cu Vasile Tomazian. Din cauza canadienei pierdute nu te mai duci la Teatrul de vară. Se produce un mare scandal. Domnișoara Any spune că tu ești vinovat, că de ce te-ai dezbrăcat de canadiană și ai pus-o pe bara din spate, că nu mureai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
urmă este muzică populară, dansuri și momente vesele cu Vasile Tomazian. Din cauza canadienei pierdute nu te mai duci la Teatrul de vară. Se produce un mare scandal. Domnișoara Any spune că tu ești vinovat, că de ce te-ai dezbrăcat de canadiană și ai pus-o pe bara din spate, că nu mureai de cald cinci stații chiar dacă a fost aglomerație, mama ta spune că domnișoara Any este vinovată deoarece tu ești copil și canadiana a costat o groază de bani, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
vinovat, că de ce te-ai dezbrăcat de canadiană și ai pus-o pe bara din spate, că nu mureai de cald cinci stații chiar dacă a fost aglomerație, mama ta spune că domnișoara Any este vinovată deoarece tu ești copil și canadiana a costat o groază de bani, iar taică-tu spune că ești un idiot de tâmpit ce ești. De atunci domnișoara Any nu mai are voie să te ia la plimbare nicăieri. Azi este Duminică. O zi Însorită de iarnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
de iarnă, și domnișoara Any merge la film să vadă Râpa dracului. Filmul joacă la Miorița și la Olga Bancic. După ce te rogi un ceas Încheiat să te lase și pe tine, reușești să-i convingi. Oricum, nu mai ai canadiană. Trebuie să ai grijă de palton și de căciulă. La Râpa dracului nu se mai găsesc bilete așa că luați tramvaiul și intrați la cinema Timpuri Noi unde este săptămâna filmului românesc de păpuși. E foarte frumos, dar se zice că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
el, un ateist ar însemna să îi atribuim o altă religie. El scormonește. Ceea ce gândește el nu vrea să producă nici un citat. Doar pe dinafară a mai rămas câte ceva ce nu și-a pierdut culoarea: de pildă, pantalonii militari și canadiana americană căptușită, colorată în ruginiu. Căciula lui de lână - tot din dotările armatei americane - îl încălzește cu nuanța ei verde-oliv. Arată aproape ca un civil. Singură ranița a rămas cenușie, culoare de campanie. Pentru a putea fi eliberat, a trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
indubitabil că vremurile se schimbaseră. Era În aprilie 1990. Fusesem definitiv conectați la civilizație, de-acum Încolo urma să fim fericiți, rafinați, fotogenici, de-acum Încolo aveam să scriu așa cum doream. Mă puteam În sfîrșit dezlănțui. Am pipăit În buzunarul canadienei hîrtia tare, cu antet, și-n vreme ce-o pipăiam vagoanele s-au smucit. Mi-a căzut țigara din gură. Pe hîrtie era bătută la mașină una dintre acele decizii ce-ți transformă viața eram convins că munca la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de ea! Hai să chiulim și să ne jucăm în zăpadă! îți promit că vin la ziua ta dacă vii și tu acum cu mine! Georgiana izbucnește în râs și aprobă din cap, ghidușă. Dăm buzna în clasă. Ne înhățăm canadienele și servietele și o zbu ghim pe ușă, anunțându-ne colegii că noi chiulim. Fugim pe scări chicotind și ajungem în curte deja îmbujorate de fugă. Ne aruncăm servietele cât colo și încercăm să ne batem cu bulgări, dar zăpada
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
odată nu mai am chef de nimic. Vreau să fiu singură. — Cred c-ar fi mai bine să plec, șoptesc, mai mult pentru mine. îți las pagina, s-o citești în liniște, și vorbim după aceea... îmi pun în grabă canadiana pe mine, fără să mai trag fermoa rul. Vreau să plec cât mai repede. Simt nevoia să fiu singură. — Te conduc, se oferă Eduard mai mult din politețe, consul tându-și involuntar ceasul. — Nu, tu stai și gândește-te la roman
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
că da, expedițiile sunt importante! mârâi eu. Mai importante decât un roman pe care vrea să-l scrie o liceană tembelă! Privirea cenușie a lui Eduard se întunecă deodată. — Trebuie să vorbim, îmi spune, trăgându-mă de mâneca neagră a canadienei, și gestul ăsta atât de banal mă face dintr-o dată să tresar. Trebuie neapărat să vorbim! La ce oră termini azi? Vin să te iau și mergem undeva să stăm de vorbă. încă îi simt atingerea, tulburătoare, deși mă străduiesc
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
brânză... Am primit o mențiune la olimpiadă... O banală diplomă... Nu contează... Se oprește din nou pe trotuar și mă privește zâmbind, așezân du-și mâinile pe umerii mei și atingându-i ușor, parcă pentru a le simți conturul sub canadiană. îi simt atingerea parcă direct pe piele și mă înfior până în vârful degetelor. — Ba contează, ochelaristo! mă contrazice el cu blândețe. Contează al naibii de mult! Sunt mândru de tine! Mă farmeci neîncetat! Mă sărută iar, prelung. De data asta, chiar îl
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de tine! Mă farmeci neîncetat! Mă sărută iar, prelung. De data asta, chiar îl cred. Suntem numai noi doi în lume și nu am cum să nu-l cred. îmi dau oche larii jos, mi-i pun în buzunarul de la canadiană și îi cuprind și eu obrajii cu palmele. îi simt pielea moale și răcoroasă a obrajilor și-mi vine să o mângâi iar și iar. Mă înalț puțin în vârful picioarelor și îl sărut și eu. Un sărut nesfârșit. E
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mână. Eu nu cutez să mă uit spre el, ca să nu mă dezintegrez de emoție. Nu e nimeni la el acasă. E doar o tăcere învelită de o așteptare încordată, care atârnă în aer. Eduard mă ajută să-mi scot canadiana și se apleacă să-mi scoată cizmele. Mă mângâie ușor pe corp, parcă pentru a-l reconstitui în minte, ca un orb. Trece ușor cu palmele peste umeri, peste conturul sânilor, peste talie, peste șolduri, nescăpându-mă din priviri și
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
moment nu-mi arde de nimic. Vreau doar să fiu eu cu mine însămi și nimic altceva. îmi aduc aminte, chiar în clipa în care deschid ușa, că singură mi-am scos ochelarii și mi i-am pus în buzunarul canadienei atunci când m-am oprit pe stradă să-l sărut pe Eduard. Mi s-a părut atunci o mare dovadă de curaj din partea mea, fără să-mi pot imagina, cu mintea mea zbârnâitoare, că în mai puțin de-o oră voi
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mângâindu-mă pe obraz. L-am convins și pe tata că nu mai ești o puștoaică, ești ditamai domnișoara, chiar dacă te porți încă de parc-ai fi o puștoaică! Uite numai cum te-ai stropit cu noroi pe ciorapi! Și canadiana e plină de noroi! — Ei, lasă și tu acum! spune tata împăciuitor. Lasă copilul să se bucure de cadou, că-l merită! — Păi da, are tot timpul să se bucure, că noi plecăm acum și-o lăsăm de capul ei
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
părea străină de tot sub stratul de omăt. Și parcul era pustiu, abandonat de orice formă de viață. Ce căuta ea oare pe stradă la ora asta? Totul era încremenit și mort. Tocmai atunci, doamna Ionescu zări două fete în canadiene colorate, una galbenă și una roșie, alergând prin zăpadă și trântindu-se pe spate în troiene, înțepenind acolo, ca niște mane chine de plastic fără viață, peste care continua să se prăbușească un puhoi de fulgi. Doamna Ionescu icni speriată
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Nu-și suporta colegii profesori de la școală, iar pe copii pur și simplu nu-i înțelegea. Vorbeau parcă într-o limbă paralelă. Și nu aveau nici un fel de tragere de inimă pentru materia ei, nici măcar unul dintre ei. Fata în canadiană roșie sări brusc în sus, ca împinsă de un arc, scuturându-și părul creț. Pe neașteptate, doamnei Ionescu îi răsări în minte un chip. Un chip vesel, cu pistrui, părul cârli onțat. Colega ei de bancă, la un moment dat
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
săpuni cu îndârjire. Se săpuni absentă, privindu-se în oglindă și studiindu-se cu atenție, încercând să descopere în trăsăturile femeii pe care o contempla ceva, oricât de puțin, din fata care fusese. Zări pentru o clipă o siluetă subțire, în canadiană neagră, care se hârjonise cu colega ei în ninsoare, trăgând cu coada ochiu lui la o făptură neclară care se mișca în depărtare și aruncân du-se apoi în zăpadă, cu ochii închiși, declarându-și fericirea și jurându-și că
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
-i meserie? Păi un zidar sau o casieră de la «Distrigaz» câștigă de două ori mai mult ca tine!“ Despre cum se terminau zilele, în cârciumă, la lumina lumănărilor, nu-și mai amintește nimeni. Picoteam pe mese, înfofoliți în paltoane sau canadiene, cu căciulile rusești pe cap, legate cu șnur sub bărbie. Beam bere gheață, ne ieșeau aburii din gură, parcă fumai când vorbeai. Sticlele se înghesuiau pe diagonale, le apucam stângaci, copilărește, cu mănușile gonflate, cu un singur deget, sub care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
am fi s] îl lu]m pe Kohlberg ad literam, atunci indivizi care la Etapa 4 adopt] ideologia nazist] antisemit] ar manifestă la fel de mult] dezvoltare moral] că și canadienii contemporani care la Etapa 4 adopt] ideologia egalitarist] a societ]ții canadiene. Această pentru c] la Etapa 4 nu exist] valori morale de adoptat, ci doar valori ale societ]ții. Pare destul de rezonabil s] susținem c] abilitatea de a se identifică cu o serie din ce in ce mai larg] de oameni și, în final, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru că nu le cunoaște decât În mod indirect, Încearcă să li se integreze, dar (temporar sau definitiv) fără a reuși (Lipiansky, 1998a, p. 25; de Queiroz și Ziolkovski, 1994, p. 51). Așa se face că francofonii din comunități „periferice” (belgiene, canadiene, africane etc.) pun În balanță apartenența lor efectivă la comunitatea respectivă cu o anumită aspirație la integrarea În comunitatea de limbă (comunitate mitică, de altfel) a francezilor din Franța, percepuți ca deținători ai legitimității lingvistice. Această aspirație se traduceîn diverse
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
romanului Asasinul orb ĂEditura Leda, traducere de Lidia Grădinaru, prefață de Florin Irimia) care intuiește 689 de pagini fără să se „izbească“ de nimic, din greșeală. Sunt fană Margaret Atwood - căci despre ea este vorba -, poate cea mai influentă scriitoare canadiană de literatură contemporană. Acum ceva vreme povesteam, tot în „Supliment“, despre crezul ei ĂScrisul pornește, spune Atwood, de la aceleași întrebări pe care și le pune un om de știință: ce ar fi dacă?; de ce?; cum funcționează? Diferența este că acestea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]