155 matches
-
fluid intens colorat, în compoziția căruia nu există pigment biliar. Chiștii hepatici sunt complet detașați de sistemul de ducte biliare, neexistând comunicare cu acesta. Asocierea lor frecventă cu microhamartoame biliare, denumite complexe Meyenburg (microscopic: elemente chistice mici, rezultate din dilatarea canaliculelor biliare, tapetate de un epiteliu simplu cubic și conținând bilă datorită conectării la tractul biliar, aglomerate în mici focare în spațiile porto-biliare și înconjurate într-o stromă fibroasă; macroscopic: noduli de culoare alb-gri, cu diametrul de maximum 1 cm), susține
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ADPKD este o boală sistemică ce evoluează cu suferință renală, hepatică, pancreatică, a splinei, a veziculelor seminale, a vaselor din întregul organism și cordului, precum și a altor structuri. ADPKD se caracterizează prin: degenerescență chistică la nivelul tubilor nefronilor, la nivelul canaliculelor biliare, pancreasului, splinei și sistemului nervos; afectare funcțională diversă la nivelul tubilor nefronali, chiar nedegenerați chistic (!); dilatații anevrismale ale vaselor cu diferite localizări, dar în special cerebrale; modificări valvulare, în special la nivelul valvulei mitrale. în acest context, hipertensiunea arterială
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Colangiosarcoamele sunt foarte rare în ADPKD; se manifestă cu semne generale (anorexie, scădere în greutate) și hepatomegalie dureroasă. Ecografic, se prezintă ca arii neomogene ce înconjoară chiștii hepatici. Din punct de vedere anatomopatologic, se aseamănă cu colangiocarcinoamele derivate din epiteliul canaliculelor biliare (3). B) CHIȘTII PANCREATICI Chiștii pancreatici sunt o manifestare extrarenală rară a ADPKD. într-un studiu recent (Torra et al., 1997), prevalența globală a chiștilor pancreatici, determinați ecografic, la bolnavii cu ADPKD a fost de 5,6%; dar, luând
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cu caracter inflamatoriu, infecțios și transmisibil, uneori sub formă de epidemii. Boala determină scăderea irigației sanguine la nivelul ficatului, cu reducerea aportului de oxigen, ceea ce provoacă o diminuare a capacității funcționale a celulelor hepatice, apariția primelor leziuni și rupturi ale canaliculelor intralobare, permițând ca o parte din bilirubină să treacă din capilarele hepatobiliare direct În sânge. În funcție de natura evoluției bolii, hepatita poate fi acută sau cronică. a. Hepatita acută Este caracterizată prin necrozarea celulelor hepatice, lezarea inflamatorie a parechimului hepatic și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
a căilor biliare extrahepatice datorită unui obstacol care blochează scurgerea bilei prin canalul coledoc În duoden. Întrucât bila nu poate ajunge În duoden se va revărsa În sânge. Cauzele care determină icterul mecanic sunt: calculoză biliară, blocarea canalului coledoc, ruperea canaliculelor biliare, contracția spastică a sfincterului lui Oddi, pătrunderea În sânge a substanțelor toxice existente În vezica biliară, pancreatita cronică hipertrofică, cancerul capului de pancreas și cancerul ampulei Vater. c. Icterul hepatocelular este o afecțiune hepatică declanșată de cauze toxice sau
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
În sânge a substanțelor toxice existente În vezica biliară, pancreatita cronică hipertrofică, cancerul capului de pancreas și cancerul ampulei Vater. c. Icterul hepatocelular este o afecțiune hepatică declanșată de cauze toxice sau infecțioase, cu leziuni ale celulelor ficatului și ale canaliculelor biliare. Cauzele care declanșează icterul hepatocelular sunt: -icterul infecțios primar, de natură virotică, datorat apariției virusului A sau B (hepatită epidemică virotică); -icterul infecțios secundar În care leziunile ficatului apar după unele Îmbolnăviri grave (pneumonie, malaria, febră recurentă, diferite septicemii
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
lanțuri de cca. 18-20 de aminoacizi). Aceste fragmente sunt încărcate într-un fel de containere moleculare specializate în transportul lor, mai exact în moleculele MHC clasa a II-a. După aceea, moleculele MHC clasa a II-a intră în circuitul canaliculelor care formează reticulul endotelial, ajungând în cele din urmă, prin procesul numit „transport vectorial“,5 la suprafața celulei. Astfel, celule în care s-au produs procesele descrise mai înainte apar drept prezentatoare de antigen (APC = Antigen Presenting Cells), deoarece pe
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cu o imunitate satisfăcătoare, procesul de prezentare a antigenului (mijlocit de MHC cl. I-a) se desfășoară la nivel molecular, ca în fig. 7-18. Oligopeptidele provenite din descompunerea antigenului înglobat și digerat în citosolul macrofagelor (puncte roșii), sunt transportate în canaliculele reticulului endoplasmatic de către molecule transportator specializate, respectiv tAP (transportors Associated with Antigen Presen tation, în verde închis) și b-2-mi cro glo bulina din structura MHC cl. I-a (for ma țiu nile brune). tAP și b-2-micro glo bulina introduc încărcătura
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de ficat spre lumenul intestinal. Anatomic descriptiv se disting căile biliare intrahepatice și cele extrahepatice [1,2 ]. CĂILE BILIARE INTRAHEPATICE Reprezintă complexul canalar de drenaj biliar situat în interiorul parenchimului hepatic. Originea acestei arborizații canalare se află în spațiul port, interlobular, canaliculul biliar fiind unul din componentele triadei spațiului port. Mai multe canalicule lobulare formează niște colectoare supralobulare care se constituie în canale subsegmentare pentru a converge la un colector biliar, bine individualizat anatomic, pentru fiecare segment hepatic. Acestea din urmă intră
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
intrahepatice și cele extrahepatice [1,2 ]. CĂILE BILIARE INTRAHEPATICE Reprezintă complexul canalar de drenaj biliar situat în interiorul parenchimului hepatic. Originea acestei arborizații canalare se află în spațiul port, interlobular, canaliculul biliar fiind unul din componentele triadei spațiului port. Mai multe canalicule lobulare formează niște colectoare supralobulare care se constituie în canale subsegmentare pentru a converge la un colector biliar, bine individualizat anatomic, pentru fiecare segment hepatic. Acestea din urmă intră în constituția pediculilor glissonieni, fiind în raport anatomic constant cu elementul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
accesorie (colecistul) și calea biliară principală (hepato-coledocul) (fig. 119). Colecistul (calea biliară accesorie) Este situat pe fața inferioară a lobului drept, în patul veziculei biliare, sau foseta veziculară, fiind conectat de ficat cu un țesut celular lax, care poate conține canalicule biliare aberante, venule și limfatice Fundul colecistului corespunde scobiturii cistice a marginii inferioare hepatice, proiectându-se pe peretele abdominal anterior, în unghiul format de limita rebordului costal cu marginea laterală a mușchiului drept abdominal - punctul vezicular, unde devine accesibil palpării
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
lacrimal - anatomia și fiziologia aparatului lacrimal - semiologia afecțiunilor aparatului lacrimal - anomalii congenitale ale aparatului lacrimal (principii de diagnostic și tratament) - aparatul secretor = glandele lacrimale (anatomie, fiziologie, patologia glandelor lacrimale, inflamații, tumori ale glandelor lacrimale) - căile lacrimale = afecțiuni ale punctelor lacrimale, canalicule, sac lacrimal, inflamații, tumori - patologia secreției lacrimale (secreția anormal��, deficit de secreție lacrimală, hipersecreția lacrimală) - tumorile aparatului lacrimal 12. Patologia orbitei - anatomie, fiziologie, semiologia patologiei orbitare - anomalii congenitale ale orbitei și ale conținutului său - afecțiunile inflamatorii ale orbitei - exoftalmia și
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
lacrimal - anatomia și fiziologia aparatului lacrimal - semiologia afecțiunilor aparatului lacrimal - anomalii congenitale ale aparatului lacrimal (principii de diagnostic și tratament) - aparatul secretor = glandele lacrimale (anatomie, fiziologie, patologia glandelor lacrimale, inflamații, tumori ale glandelor lacrimale) - căile lacrimale = afecțiuni ale punctelor lacrimale, canalicule, sac lacrimal, inflamații, tumori - patologia secreției lacrimale (secreția anormală, deficit de secreție lacrimală, hipersecreția lacrimală) - tumorile aparatului lacrimal 12. Patologia orbitei - anatomie, fiziologie, semiologia patologiei orbitare - anomalii congenitale ale orbitei și ale conținutului său - afecțiunile inflamatorii ale orbitei - exoftalmia și
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
lacrimal - anatomia și fiziologia aparatului lacrimal - semiologia afecțiunilor aparatului lacrimal - anomalii congenitale ale aparatului lacrimal (principii de diagnostic și tratament) - aparatul secretor = glandele lacrimale (anatomie, fiziologie, patologia glandelor lacrimale, inflamații, tumori ale glandelor lacrimale) - căile lacrimale = afecțiuni ale punctelor lacrimale, canalicule, sac lacrimal, inflamații, tumori - patologia secreției lacrimale (secreția anormală, deficit de secreție lacrimală, hipersecreția lacrimală) - tumorile aparatului lacrimal 12. Patologia orbitei - anatomie, fiziologie, semiologia patologiei orbitare - anomalii congenitale ale orbitei și ale conținutului său - afecțiunile inflamatorii ale orbitei - exoftalmia și
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
lacrimal - anatomia și fiziologia aparatului lacrimal - semiologia afecțiunilor aparatului lacrimal - anomalii congenitale ale aparatului lacrimal (principii de diagnostic și tratament) - aparatul secretor = glandele lacrimale (anatomie, fiziologie, patologia glandelor lacrimale, inflamații, tumori ale glandelor lacrimale) - căile lacrimale = afecțiuni ale punctelor lacrimale, canalicule, sac lacrimal, inflamații, tumori - patologia secreției lacrimale (secreția anormală, deficit de secreție lacrimală, hipersecreția lacrimală) - tumorile aparatului lacrimal 12. Patologia orbitei - anatomie, fiziologie, semiologia patologiei orbitare - anomalii congenitale ale orbitei și ale conținutului său - afecțiunile inflamatorii ale orbitei - exoftalmia și
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
lacrimal - anatomia și fiziologia aparatului lacrimal - semiologia afecțiunilor aparatului lacrimal - anomalii congenitale ale aparatului lacrimal (principii de diagnostic și tratament) - aparatul secretor = glandele lacrimale (anatomie, fiziologie, patologia glandelor lacrimale, inflamații, tumori ale glandelor lacrimale) - căile lacrimale = afecțiuni ale punctelor lacrimale, canalicule, sac lacrimal, inflamații, tumori - patologia secreției lacrimale (secreția anormală, deficit de secreție lacrimală, hipersecreția lacrimală) - tumorile aparatului lacrimal 12. Patologia orbitei - anatomie, fiziologie, semiologia patologiei orbitare - anomalii congenitale ale orbitei și ale conținutului său - afecțiunile inflamatorii ale orbitei - exoftalmia și
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
lacrimal - anatomia și fiziologia aparatului lacrimal - semiologia afecțiunilor aparatului lacrimal - anomalii congenitale ale aparatului lacrimal (principii de diagnostic și tratament) - aparatul secretor = glandele lacrimale (anatomie, fiziologie, patologia glandelor lacrimale, inflamații, tumori ale glandelor lacrimale) - căile lacrimale = afecțiuni ale punctelor lacrimale, canalicule, sac lacrimal, inflamații, tumori - patologia secreției lacrimale (secreția anormală, deficit de secreție lacrimală, hipersecreția lacrimală) - tumorile aparatului lacrimal 12. Patologia orbitei - anatomie, fiziologie, semiologia patologiei orbitare - anomalii congenitale ale orbitei și ale conținutului său - afecțiunile inflamatorii ale orbitei - exoftalmia și
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
lacrimal - anatomia și fiziologia aparatului lacrimal - semiologia afecțiunilor aparatului lacrimal - anomalii congenitale ale aparatului lacrimal (principii de diagnostic și tratament) - aparatul secretor = glandele lacrimale (anatomie, fiziologie, patologia glandelor lacrimale, inflamații, tumori ale glandelor lacrimale) - căile lacrimale = afecțiuni ale punctelor lacrimale, canalicule, sac lacrimal, inflamații, tumori - patologia secreției lacrimale (secreția anormală, deficit de secreție lacrimală, hipersecreția lacrimală) - tumorile aparatului lacrimal 12. Patologia orbitei - anatomie, fiziologie, semiologia patologiei orbitare - anomalii congenitale ale orbitei și ale conținutului său - afecțiunile inflamatorii ale orbitei - exoftalmia și
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
medie 1 mm, crește la nivelul marginii posterioare a testiculului, îndeosebi în jumătatea superioară, unde este mult mai mare și alcătuiește mediastinum testis, sau corpul lui Highmore. Prin vârful acestuia pătrund, în testicul, vasele sangvine și ies din el 10-15 canalicule (ductuli efferentes), ce aparțin căilor spermatice, care străbat tunica albuginee și pătrund în capul epididimului. De la nivelul vârfului și fețelor laterale ale mediastinului pornesc radial în toată grosimea organului numeroase septuri conjunctive, care împart testiculul în lobuli. Aceștea, de formă
Testicul () [Corola-website/Science/307534_a_308863]
-
ale mediastinului pornesc radial în toată grosimea organului numeroase septuri conjunctive, care împart testiculul în lobuli. Aceștea, de formă piramidală sau conică, a căror bază este situată pe albuginee, opusă ca dispoziție mediastinului, sunt în număr de 200-300 și conțin canaliculele seminifere contorte (tubulli seminiferi contorti). Lungimea acestor canalicule foarte flexuoase este între 0,70-0,80 m, numărul lor variază de la 1-4. Ele formează parenchimul testicului (parenchyma testis) și reprezintă porțiunea glandulară a acestuia, constituită dintr-o membrană bazală, pe care
Testicul () [Corola-website/Science/307534_a_308863]
-
numeroase septuri conjunctive, care împart testiculul în lobuli. Aceștea, de formă piramidală sau conică, a căror bază este situată pe albuginee, opusă ca dispoziție mediastinului, sunt în număr de 200-300 și conțin canaliculele seminifere contorte (tubulli seminiferi contorti). Lungimea acestor canalicule foarte flexuoase este între 0,70-0,80 m, numărul lor variază de la 1-4. Ele formează parenchimul testicului (parenchyma testis) și reprezintă porțiunea glandulară a acestuia, constituită dintr-o membrană bazală, pe care se găsesc două feluri de celule: celule germinative
Testicul () [Corola-website/Science/307534_a_308863]
-
spermatozoizii sau spermiile), care sunt implantate în celelalte celule ale tubilor, în celulele de sprijin ale lui Sertoli. Între tuburile contorte, în țesutul conjunctiv se găsesc celulele interstițiale ale lui Leydig, cu funcție secretoare internă. Tuburile contorte se unesc în canaliculele drepte, ce se continuă cu rețeaua testiculară a lui Haller din mediastin, din care iau naștere ducturile eferente, ce se deschid în capul epididimului. Membrii tribului Bubal, situat între Kenia și Somali, folosesc în alimentație secrețiile menstruale ale bovinelor, care
Testicul () [Corola-website/Science/307534_a_308863]
-
înseamna "în interiorul citoplasmei", iar "reticul" înseamna "pânză/rețea mică". RE modifică proteine, produce macromolecule și distribuie substanțele în celulă. În esență, reticulul endoplasmatic este sistemul elaborat de transport al celulei eucariote. Reticulul endoplasmatic este structurat ca un sistem tridimensional de canalicule, vezicule și cisterne ramificate și anastomozate. El face legătura între membrana plasmatică și membrana nucleară. RE are aspect neted (reticul endoplasmatic neted - REN.) sau rugos (granular) când se asociază cu ribozomii (reticul endoplasmatic granular - REG.). REG lipsește în hematiile mature
Reticul endoplasmatic () [Corola-website/Science/302324_a_303653]
-
în interior ca fibrele optice și conduc razele ultraviolete spre pielea lor neagră, unde sunt absorbite. Este foarte călduroasă, iar temperatura corpului rămâne neschimbată atunci când este foarte frig. Sistemul lor de încălzire este foarte eficient (în părul blănii se găsesc canalicule microscopice pline cu aer care asigură o izolare termică excelentă) și de aceea uneori se tăvălesc prin zăpadă pentru a se răcori. Labele din față sunt folosite pentru înot fiind mari și membranate pentru a asigura propulsia. Cele posterioare au
Urs polar () [Corola-website/Science/302329_a_303658]
-
solubilă(bilirubina inițial este greu solubilă la pH fiziologic, bilirubina indirectă sau bilirubina neconjugată), denumită bilirubină directă sau bilirubină conjugată.Bilirubina directă poate fi conjugată cu acid glucuronic, dar și cu glucoză, xyloză sau sulfat. Bilirubuna conjugată este excretată în canaliculele biliare printr-un proces energo-dependent.În intestin flora bacteriană deconjugă și reduce bilirubina la compuși de tipul stercobilinogenului.Acești compuși se excretă de regulă prin fecale, colorînd materiile fecale în brin , culoarea lor caracteristică;cantități destul de mari sunt reabsorbie și
Bilirubină () [Corola-website/Science/304651_a_305980]