328 matches
-
Noi suntem din Israel, noi nu ne închinam”. La început aceste două cântări au fost interpretate de frații Nicu și Vasile Hojdea la evanghelizări, unde participă și corul bărbătesc. În acest mod, cântările au fost răspândite foarte repede, astăzi sunt cantate pretutindeni în România și peste tot in lume pe unde au ajuns românii. Au trecut anii și în toamna anului 1990, în data de 26 august eram pe peronul gării din Arad, înconjurat de o mare mulțime. Eram în așteptarea
AMINTIRI DESPRE TITI CRĂCIUN-TIRA de PETRU CREŢIU în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347858_a_349187]
-
într’însele cu grijă topește isihia, încremenirii tijă....’’ Ne întrebăm: Ce-l caracterizează pe poet?... Aflăm răspunsul chiar de la autor, din partea a patra a poemului ,,Zamolxeion’’, intitulată ARHEION: ”Avida căutare-în deja găsire, sfântă silaba- OM durării, suprema-i pace -o cantă.’’ Și: ...,, Cât sinea, dăinuitul, irumpe să asume și’înfiorat așterne amprentă fără nume, pe-a binelui cărare, în destinal să fie doar OMUL stă mișcării, mișcând statornicie”.... Se poate afirma că Petru Solonaru invită la o re-edenizare prin cuvânt, prin
POESIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348772_a_350101]
-
îndrăgostitului de frumos, poetul lasă cititorul să-și pună imaginația la contribuție), el prezintă un episod feeric, cu un tablou nocturn și cu elemente ce s-ar putea revendica drept reminiscențe romantice în post-modernism: ,,noapte fericită: chiar sub fereastra mea cantă un greier! (p. 49) Poeziei nu-i lipsește nici comicul, și nici epigrama, scop în care scriitorul face chiar eforturi asemănătoare clasicului, spre a-i da forme similare cu cele prozodice și rimă: ,,musafiri nepoftiți: rachiu de mere acre cu
ION UNTARU-POEME CU OCHII ÎNGUŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346388_a_347717]
-
Închis în sanatorii, bătut și chinuit? Cum l-ai lăsat, Junime, abandonat, pe geniul Ce a vibrat cu tine acolo, la Pogor Și-a strălucit în versuri care străbat mileniul? Ce făcea Maiorescu, Rosetti Theodor? Unde erați cu toții când suferind cantase ”Deșteaptă-te române”, în ultimă lui zi, Cine i-a fost alături când viața-i se scurtase? El, un pahar cu lapte ceru și-apoi muri... Doar un pahar cu lapte-a cerut atunci, bădia! Nici n-a avut pretenții
EL, UN PAHAR CU LAPTE CERU ȘI-APOI MURI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375853_a_377182]
-
frică, Fiindcă nu știe să zică, Nici macar că-l cheamă Rîca! Cucul Cucul veșnic a uitat Unde puiul și- a lăsat Poate-n cuib pe la străini Sau poate prin mărăcini! De -aceea de vreme multă, Singura jalea lui și-o canta! Rici-Arici, Prinre tufe mari și mici Far-a ști mă înțepai La picior, de un arici, Pare-a fi un ghem de scai, Pripasindu-se pe-aici, Ca să caute furnici! Oac-oac Oac-oac, Un brotac, Toată ziua stă pe lac, Și
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI' (1992) PARTEA 1 CONTINUARE de TELA MOCANU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375897_a_377226]
-
au venit ca să-mi ureze Un an plin de bucurii, Și-a mea zi să o serbeze ! Toți sunt veseli și zglobii, Daruri multe, jucării Ei cu drag mi-au dăruit, Si sunt tare fericit ! Florile au înflorit, Pasarele-mi canta-n geam, Patru ani am împlinit, Viata-ntreaga-n fat-o am ! O floare în dar Astăzi la serbare, Mama eu aș vrea, Să-ți aduc o floare, Că e ziua ta! La mulți ani măicuța, Să veghezi mereu, Să
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI (`1992) PARTEA A II A de TELA MOCANU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375899_a_377228]
-
line, S-odata cu ele, Primăvara vine! Vin în stoluri vin, Mii de rândunele, Primăvara vine, Odată cu ele! Pastel de primăvară Pe-nserat raze de luna, Tainic luminând poiana, Vor să spună: Noapte bună! Florile-si închid coroană, Câte-un greier canta-n struna, Trist privește căprioara, Catre luna! Sipoteste lin izvorul, Pasarile-n cuib se-aduna Peste deal se-ude cornul, Cum răsună! Întunericul se cerne, În surdina s-aud șoapte, Peste toate se așterne, Blinda noapte! E vară E vară
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
adie Purtând puf de păpădie, Doar în vârful unui nuc A rămas un guguștiuc! Soarele la drum ne-mbie Strălucind de bucurie, Iar zorelele din glastra, Stau de pază la fereastra Noaptea sub un con de luna Câte-un greier canta-n sttruna Iar albinele din zori, Culeg roua de pe flori! Culorile toamnei Zilele-s de farmec pline, Coapte-s holdele-n câmpii Când în țară toamnă vine Prin livezi, grădini și vii! Copți sunt strugurii gălbui Când în țară toamnă
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
gălbui Când în țară toamnă vine, Cu aromă de gutui Și cu gem dulceag de prune! Copate-s merele-n livezi Nucile se bat să cadă, Se culeg pepenii verzi Stau dovlecii copți grămadă! Noptile-s de farmec pline, Greierii mai canta-n struna, Când în țară toamnă vine, Cu parfum de flori și brumă! Brăduțul A primit astăzi Vladut, De la iarnă un brăduț Încărcat cu multe daruri, Si podoabe fel de fel, Toate numai pentru el! Iarnă de-unde l-ai
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
zestre pe care nimeni nu are dreptul să o știrbească! Noi trebuie să adăugăm valori la valori, nimeni nu ne dă dreptul să mutilam ce ne-au lăsat strămoșii noștri ... îmi plac toate zonele folclorice, în special regăsite în cântece cantate din suflet! Artiștii nu mor niciodată, ei trăiesc în operele lor! Mara Circiu: Ce fel de muzică ascultați atunci când nu ascultați muzică populară? Nicoleta Voica: De obicei ascult muzică populară când apare un album nou ... noi, soliștii consacrați avem datoria
VREAU SA TRAIESC ATAT TIMP CAT POT SA CANT...INTERVIU CU SOLISTA DE MUZICA POPULARA DIN BANAT, NICOLETA VOICA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372641_a_373970]
-
cauzelor care au determinat decăderea fabricii și apoi încetarea funcționării ei în 1867. Asachi n-a fost singurul om al epocii care a încercat să fondeze o fabrică de hârtie. Alături de el se cunosc și alte încercări întreprinse de N. Canta în 1834, Andrei Reindenbach în 1838 și mănăstirea Neamț în 1852. Documentele însă nu ne dau posibilitatea să aducem preciziuni în legătură cu soarta acelor încercări. Ele, fără îndoială, n-au fost puse în practică, așa încât între anii 1848 și 1864 fabrica
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aici, în țară, se află o mulțime de suspecți de naționalitate poloneză sub nume false, care, sub pretextul în aparență de afaceri întreprinse, urmăresc scopurile lor revoluționare [...]. Asemenea indivizi se află pe la cârciumile de pe lîngă frontieră, pe la moșiile boierilor Cantacuzino, Canta, Mavrocordat, Moruzi, Lățescu și Bașotă”. Eisenbach a izbutit să alcătuiască o listă a polonezilor suspecți, pe care intenționa s-o remită domnitorului și să-i „aducă aminte de promisiunea dată pentru îndepărtarea acestor indivizi din Moldova”. La începutul anului 1848
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
patria mea trădata”. O impresionantă reprezentație a avut loc cu ocazia legendarului concert al Crucii Roșii la Madison Square Garden pe 25 Mai 1944 în fața unei audiențe în delir. Textul modificat a rămas împreună cu Imnul Național American și au fost cantate de un cor de 600 de persoane, în timp ce Internațională a fost eliminată personal de către Toscanini din orchestrație: poate o licărire a primului conflict cu lumea comunistă. Verdi s-a întors în Italia pentru a trăi la Genova. Înspre finele anului
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
al Ordinului Otoman. Încă din Septembrie 1871 Verdi își îndreptase atenția asupra producției cu opera Aida la Scală, programată în Februarie 1872. El se ocupă de principalii interpreți la el acasă, la Șanț’ Agață (printre ei Tereza Stolz, cea care cantase și la prima reprezentare italiană a operei Don Carlos la Bologna și a operei La Forza del Destino la Milano) și să asigurat că orchestră și corul de la Scală erau în priză. Nu e un secret faptul că Verdi scrisese
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
spusese la rândul său că doar o voce cu un sunet pătrunzător precum cel al lui Giovanni Martinelli putea da glas rolului lui Otello. Cu ceva ani mai înainte, Martinelli fusese la rândul sau confruntat cu Antonio Trantoul, cel care cantase rolul Otello la Scală în anii 20’ și era considerat un exemplu strălucitor de interpret al rolului Otello. Dar toți cei care își aminteau că îl ascultaseră pe Francesco Tamango - primul interpret al rolului titular din opera Otello, l-au
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
caută să se impună publicând frenetic. Numit, în 1911, inspector în Ministerul Cultelor și Artelor, are de suportat alte atacuri în presă. Extenuat psihic, cu o viață conjugală furtunoasă, lucrează foarte puțin. Câteva proze și poezii, unele semnate Ola (Olla) Canta (pseudonim folosit în colaborare cu Leon Feraru), ce apar în „Flacăra” și în „Înfrățirea”, sunt ultimele scrieri. La 27 octombrie 1914, în cursul unei dispute violente cu soția sa, recurge la revolver. Glontele, destinat doar să o sperie pe Natalia
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
à la langue roumaine. Îl a offert au public roumain un panoramă de la poésie du monde dès leș temps leș plus anciens : N-am intenționat să dau, cu această culegere, o antologie a poeziei lirice universale. Citind și recitind stihuri cantate în vechiul Egipt, în antichitatea greacă sau chineză, în pădurile negre din străfundurile Africei, subt cerul italic sau galic, s-a ivit în mine dorința arzătoare de a anexă și a asimilă graiului nostru o seama de poezii, dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Aceste texte, care „nefiind teatru, s-au giucat la păpușării”, au meritul de a încerca trasarea unor caractere în acțiune și de a cuprinde replica personajelor în versuri destul de fluide, cu o vădită dispoziție către amuzamentul motivat. Comedie banului Constandin Canta ce-i zâc Căbujan și Cavaler Cucoș, scrisă în colaborare cu Neculai Dimachi și Dumitrache Beldiman, este o satiră împotriva zgârceniei și arghirofiliei. Giudecata femeilor, datată 1 decembrie 1806, admonestează, într-un limbaj uneori cel puțin nonconformist, moravuri și năravuri
CONACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
în vara anului 2005) sunt expuse multe recipiente pentru diverse remedii pe bază de opium : Theriaca, Mithridatum, Papavera etc. Despre domnitorul moldovean de la mijlocul secolului al XVIII-lea Constantin Racoviță Cehan (căsătorit cu o turcoaică din Istanbul), cronicarul Ioan (Ioniță) Canta scria : „De atâta era strașnic că mânca afion dimineața și la vreme de chindii [= după-amiaza] bea pelin cu ulciorul, și preste toată ziua se afla tot vesel”. Este puțin probabil ca domnitorul Racoviță Cehan să fi consumat vin dres cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sub titlul Letopisețul Țării Moldovei, asigurând astfel conservarea și transmiterea textelor marilor cronicari, iar cea rusească, într-un manuscris masiv, semnalat și descris de Gheorghe Bogaci. S-a presupus că pentru perioada 1741-1769 a folosit o scriere a lui Ioan Canta, dar în ediția din 1987 a acestei scurte istorii Aurora Ilieș demonstrează că M. este autorul cronicii, concluzie întărită cu argumente lingvistice-stilistice de N.A. Ursu. În acest caz, meritele lui M. ar fi cu mult mai mari, el alăturându-se
MAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288070_a_289399]
-
Gabriel Ștrempel, [„Letopisețul” lui Vartolomei Măzăreanu], în Ion Neculce, Opere, București, 1982, 136-140; Gheorghe Bogaci, Alte pagini de istoriografie literară, Chișinău, 1984, 33-50; Aurora Ilieș, Introducere la Pseudo-Enache Kogălniceanu, Letopisețul Țării Moldovei; Aurora Ilieș, [„Letopisețul” lui Vartolomei Măzăreanu], în Ioan Canta, Letopisețul Țării Moldovei, îngr. Aurora Ilieș și Ioana Zmeu, București, 1987, XLI-LXX, LXXVII-LXXXIII; Păcurariu, Dicț. teolog., 255-256; Dicț. scriit. rom., III, 164-165; Ursu, Contribuții, 76-132. C.T.
MAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288070_a_289399]
-
Este licențiat în litere și drept al Universității din Montpellier. Debutează în revista ,,Lumea israelită” a lui S. Grossman. Mai tânăr prieten și colaborator al lui D. Anghel, a publicat împreună cu acesta câteva poezii (Halucinații, Orologiul, Vezuviul) sub pseudonimul Ola Canta. În 1913 părăsește România, stabilindu-se în cele din urmă la New York, din cauza unor scandaluri xenofobe, ca acela stârnit de reprezentarea piesei Manasse de Ronetti-Roman. F. păstrează și după emigrare contactul cu revistele din țară, cărora le trimite reportaje, impresii
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
și cărți populare, frate cu bunicul viitorului om de cultură pașoptist -, dar ipoteza rămâne insuficient argumentată. De cultură mijlocie, ignorând cronica lui Ion Neculce, cu care expune paralel evenimentele deceniului 1733-1743, ca și pe aceea, mai modestă, a contemporanului Ioan Canta, autorul Letopisețului anonim al Moldovei consemnează istoria unei epoci de declin feudal și de apogeu al fanariotismului în Țările Române. Cronicarul prezintă faptele onest, detaliat, fără comentarii inutile, fără elanuri și efuziuni lirice. Vremurile, pe care le înregistrează cu anume
LETOPISEŢUL ANONIM AL MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287785_a_289114]
-
leninism, apreciere pe care o va corecta. SCRIERI: Du Dialogue intérieur. Fragment d’une anthropologie métaphysique, Paris, 1947; ed. (Despre dialogul interior. Fragment dintr-o antropologie metafizică), tr. Mona Antohi și Sorin Antohi, postfață Virgil Nemoianu, București, 1995; Sarea pământului. Cantată pe două voci despre rostul poetic, București, 1978; A fi, a face, a avea, București, 1985; Eu & tu & el & ea... sau Dialogul generalizat, București, 1990; Firul ierbii, Craiova, 1998; Câteva crochiuri și evocări, Craiova, 2000; Filosoficale. Filosofia ca viață, București
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
G. Gr. Caïr, M. Sadoveanu, C. Cosco, P. Cerna, C. Cantilli, P. Vulcan, E. Ștefănescu-Est, V. Podeanu, A. Steuerman, I. Minulescu (semna I. M. Nirvan), precum și Cecilia Mârzea, I. Bălănescu, N. Bosnieff-Paraschivescu, V. Gherasimescu, M. Rusu, N. G. Niculescu, D. Canta, Ersilia Ghenovici, A. de Eder, N. Burlănescu-Alin, Blanche Duca. Proza - nuvele și schițe - aparține lui M. Sadoveanu (semna M. S. Cobuz), N. Gr. Mihăescu-Nigrim, D. Karr (D. Karnabatt), V. Cozmin, Iuliu Dragomirescu, D. T. Negreanu, S. Ivanovici, G. Gr. Caïr
CARMEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286115_a_287444]