537 matches
-
drept și biruitor, smerit și călare pe asin, pe mânzul asinii." (Zaharia 9, 9) , cât și textele liturgice ale slujbei praznicului. Pe scaun în cer și pe mânz pe pământ fiind purtat, Hristoase Dumnezeule, laudă de la îngeri ai primit și cantare de la tinerii cei ce strigau: Binecuvântat ești Cel ce vii sa chemi pe Adam (Condacul praznicului). "Și în Sfânta Cetate ai intrat cu ucenicii Tăi, Șezând pe mânzul asinii, ca și cum Te-ai fi purtat pe heruvimi, plinind propovăduirea proorocilor." (Stihira
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
des vers (le nombre de syllabes contenues par chaque vers en français est diminué). Cela n'affecte pourtant pas le rythme ou la musicalité du texte d'arrivée. Nicio suferință nu-i asa de mare Să nu se preschimbe în cantare. (Catren) (Blaga, 2010 : 439) Aucun malheur n'est și grand qu'il ne se transforme en chant. (Quatrain) (Miclău, 1978 : 549) 12 syllabes > 7 syllabes 10 syllabes > 8 syllabes Afin de reconstruire la mesure des vers, le traducteur et obligé
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la traduit de manière adéquate. Le nom " ispita " (" tentation "), tout comme le verbe " a ispiti " (" tenter "), qui se retrouve parfois à la voix pronominale, șont fréquents dans leș poèmes de Blaga : " mă ispitesc singur să cred/că lumea e o cantare " " dans l'ombre mă propre tentation me porte à croire/que le monde est une chanson " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " je m'incite à croire/que le monde est un chant. " (Biographie) (Stolojan, 1992 : 57). Le verbe " a (se
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Leș pensées d'un mort) (Miclău, 1978 : 219) ; " sânii materiei " " leș seins de la matière " (Lucrătorul/L'ouvrier) (Miclău, 1978 : 301) ; " adiere de om " " brise humaine " (Semne/Signes) (Miclău, 1978 : 305) ; " senteur humaine " (Leș signes) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 169) ; " lumea e o cantare " " le monde est une chanson " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " păduri de somn " " forêts de sommeil " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (Miclău, 1978 : 333) ; " forêts de sommeil " (Paysage transcendant) (Stolojan, 1992 : 67) ; " păreri de valuri " " des illusions de vagues " (Peisaj transcendent
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
verrait comment la chanson/consomme la matière. " (Supremă ardere/Suprême combustion) (Miclău, 1978 : 465) ; Le verbe " a se preschimba " (" se modifier ", " se changer ") est traduit par " se muer " : Nicio suferință nu-i atât de mare/să nu se preschimbe-n cantare. " " Aucun mal n'est și grand/qu'il ne puisse se muer en chant. " (Catren/Quatrain) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 257) ; " Aucun mal n'est și profond/qu'il ne se mue en chant. " (Quatrain) (Poncet, 1996 : 194) ; L'adjectif " zăvorât " (" fermé
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ales in Isaia și își are originea în textul care proclama solemn sfințenia lui YHWH - relatarea celebrei teofanii din capitolul 6 al Cărții lui Isaia. Profetul îl vede pe YHWH pe tron, în templul ceresc, slăvit de serafimi cu neîncetata cantare: Q":Äš, q":Äš, q":Äš YHWH Te>"’ÄÖ... (Is 6,3a). Pentru a putea fi trimisul lui la oameni, lui Isaia i se purifica buzele cu un cărbune aprins (6,6-7). În textul citat, q":Äš este predicat nominal
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
et vivre” (BJ); „kills and brings to life” (RSV). YHWH mQmiÖ ó-meƒayyeh / mÄr: Še’Äl wayya‘al (1Sam 2,6): „Domnul nimicește și dă viață, aruncă în tărâmul morților și aduce înapoi.” (t.n.) Acest verset face parte din celebra cantare a Anei, mama profetului Samuel. Versetele următoare accentuează aceeași idee a stăpânirii universale și totale a lui Dumnezeu asupra vieții omului: „Domnul face sărac și îmbogățește, El smerește și înaltă; ridică din pulbere pe cel lipsit și din gunoi îl
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cunoști voia lui și să vezi pe Cel Drept (tòn díkaion)...” (G-R) - În 1Pt 3,18 se spune ca Hristos a suferit moartea „El, Cel Drept, pentru cei nedrepți (díkaios hypèr adíkÄn)”. Toate aceste pasaje trimit limpede la a patra cantare a Slujitorului lui YHWH din Is 53, unde este vorba de jertfă Dreptului care se împovărează cu păcatele celor mulți și îi răscumpără prin suferință să. Creștinii au văzut în această cea mai clară profeție despre Hristos din întreg Vechiul Testament
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
demult,/ Înfometat/ De dragoste,/ De spațiu,/ De pajiști verzi,/ De drumuri,/ Și de cer,/ De aurite/ scări,/ De tei înalți” - Aur), fără a refuza rimă și chiar metrul popular, U. este un scrupulos șlefuitor al cuvântului: „Sunt în a Cuvântului cantare/ Îndelunga, migăloasa căutare”. Diverși specialiști ar găsi de fiecare dată ceva nou de spus în fața operelor atât de variate ale lui Uscătescu. Există însă unii scriitori care trebuie citiți în întregime, în timp ce operele lor separate ne lasă nesatisfăcuți. Îndrăznesc deci
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
trunchiul trebuie stabilizate va avea o eficiență redusă. El va trebui, fie suplimentar, fie în principal să facă exerciții care să cuprindă ambele aspecte, cum ar fi spre exemplu genuflexiuni libere sau genuflexiuni cu anumite sarcini de 32 echilibru, cu cantare laterală, etc. Modalitățile de lucru ale mușchilor scheletici. Musculatura lucrează pozitiv dinamic/ concentric (spre exemplu, la desprindere) sau negativ dinamic/ concentric (spre exemplu, la aterizare) sau static/ izometric (spre exemplu, încordare fără scurtare). Viteza Adrian Dragnea (1991) definește această calitate
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
franceze 596 Giovanni Boccaccio, Teseida, a cura di A. Limentani, în Tutte le opere, vol. III, Mondadori, Milano, 1974, p. 204. 597 Judith Serafini-Sauli, op. cit., pp. 17-18. (trad. n.) 163 ale secolului al XII-lea și posibil și dintr-o cantare 598 ce a circulat și în spațiul italian. „Numit de câțiva critici literari <<primul roman din literatura europeană>>, Cele treisprezece întrebări despre dragoste este lung și plin de digresiuni; deși personajele principale au o origine nobilă, acțiunea diversificată în călătorii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mijloace, să-i despartă. În cele din urmă o vând pe Biancifiore unor negustori, care o aduc în Orient și o cedează amiralului Alexandriei. Florio își ia un nume fals pentru a se deghiza, acela de Filocolo, și 598 „Aceste cantare populare proveneau din istorisiri spuse oamenilor în piețe publice de către trubaduri sau cantastorie, și erau bazate, în mare parte, pe romanele franțuzești, deși unele puteau fi și orientale ca proveniență. Cantare reprezenta un gen popular prin excelență. Protagoniștii erau nobili
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a se deghiza, acela de Filocolo, și 598 „Aceste cantare populare proveneau din istorisiri spuse oamenilor în piețe publice de către trubaduri sau cantastorie, și erau bazate, în mare parte, pe romanele franțuzești, deși unele puteau fi și orientale ca proveniență. Cantare reprezenta un gen popular prin excelență. Protagoniștii erau nobili plini de farmec, intrigile dramatice, simple și dinamice, cu treceri rapide de la un moment la altul. Nu exista observație psihologică, remarcăm rara prezență a dialogului, iar evenimentele cunoșteau un deznodământ fericit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și nu realizează <<că Iubirea, cu săgețile ei, locuiește în razele acelor ochi încântători>> I, 29.”950 Deși întâlnim elemente ale dragostei curtenești, totuși „principala sursă de inspirație din Filostrato o reprezintă creațiile populare, cunoscute în epocă sub denumirea de cantare. Reprezintă un roman de factură populară, peste care s-a suprapus însă și influența literaturii cavalerești. Este direct, simplu și realist, la fel ca un roman popular. Dinamismul cu 948 „așa sfârșit cunoaște zadarnica speranță/ a lui Troilo în infama
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și nici nu încarcă narațiunea cu procedee retorice ori trimiteri erudite. Dacă comparăm această lucrare cu retorica înaltă și cu numeroasele digresiuni întâlnite în Filocolo, observăm că, într-un stil simplu, se îndreaptă rapid spre deznodământ. Multe tehnici din popularele cantare pot fi regăsite, cum ar fi de exemplu vocea naratorului care anticipă acțiunile, folosirea proverbelor și a maximelor familiare auditoriului. Limbajul din Filostrato este de asemenea popular, deși sunt fragmente în care de resimte strident diferența între cuvintele comune juxtapuse
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
loc comun în literatura vremii, acela potrivit căruia toate femeile își doresc dragostea și sunt mai rezervate doar din teama de a nu fi dezonorate.”952 Criseida relevă o dimensiune mult mai umană, pe care nu o putem regăsi în cantare sau în alegoriile vremii. La început este sinceră în grija de a-și păstra 951 Ibidem, p. 31. (trad. n.) 952 Ibidem, p. 32. (trad. n.) 257 onorabilitatea, gingașă și angelică, ca o fecioară, în pasiunea ei pentru Troiolo, manifestând
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
franceze 596 Giovanni Boccaccio, Teseida, a cura di A. Limentani, în Tutte le opere, vol. III, Mondadori, Milano, 1974, p. 204. 597 Judith Serafini-Sauli, op. cit., pp. 17-18. (trad. n.) 163 ale secolului al XII-lea și posibil și dintr-o cantare 598 ce a circulat și în spațiul italian. „Numit de câțiva critici literari <<primul roman din literatura europeană>>, Cele treisprezece întrebări despre dragoste este lung și plin de digresiuni; deși personajele principale au o origine nobilă, acțiunea diversificată în călătorii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mijloace, să-i despartă. În cele din urmă o vând pe Biancifiore unor negustori, care o aduc în Orient și o cedează amiralului Alexandriei. Florio își ia un nume fals pentru a se deghiza, acela de Filocolo, și 598 „Aceste cantare populare proveneau din istorisiri spuse oamenilor în piețe publice de către trubaduri sau cantastorie, și erau bazate, în mare parte, pe romanele franțuzești, deși unele puteau fi și orientale ca proveniență. Cantare reprezenta un gen popular prin excelență. Protagoniștii erau nobili
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a se deghiza, acela de Filocolo, și 598 „Aceste cantare populare proveneau din istorisiri spuse oamenilor în piețe publice de către trubaduri sau cantastorie, și erau bazate, în mare parte, pe romanele franțuzești, deși unele puteau fi și orientale ca proveniență. Cantare reprezenta un gen popular prin excelență. Protagoniștii erau nobili plini de farmec, intrigile dramatice, simple și dinamice, cu treceri rapide de la un moment la altul. Nu exista observație psihologică, remarcăm rara prezență a dialogului, iar evenimentele cunoșteau un deznodământ fericit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și nu realizează <<că Iubirea, cu săgețile ei, locuiește în razele acelor ochi încântători>> I, 29.”950 Deși întâlnim elemente ale dragostei curtenești, totuși „principala sursă de inspirație din Filostrato o reprezintă creațiile populare, cunoscute în epocă sub denumirea de cantare. Reprezintă un roman de factură populară, peste care s-a suprapus însă și influența literaturii cavalerești. Este direct, simplu și realist, la fel ca un roman popular. Dinamismul cu 948 „așa sfârșit cunoaște zadarnica speranță/ a lui Troilo în infama
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și nici nu încarcă narațiunea cu procedee retorice ori trimiteri erudite. Dacă comparăm această lucrare cu retorica înaltă și cu numeroasele digresiuni întâlnite în Filocolo, observăm că, într-un stil simplu, se îndreaptă rapid spre deznodământ. Multe tehnici din popularele cantare pot fi regăsite, cum ar fi de exemplu vocea naratorului care anticipă acțiunile, folosirea proverbelor și a maximelor familiare auditoriului. Limbajul din Filostrato este de asemenea popular, deși sunt fragmente în care de resimte strident diferența între cuvintele comune juxtapuse
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
loc comun în literatura vremii, acela potrivit căruia toate femeile își doresc dragostea și sunt mai rezervate doar din teama de a nu fi dezonorate.”952 Criseida relevă o dimensiune mult mai umană, pe care nu o putem regăsi în cantare sau în alegoriile vremii. La început este sinceră în grija de a-și păstra 951 Ibidem, p. 31. (trad. n.) 952 Ibidem, p. 32. (trad. n.) 257 onorabilitatea, gingașă și angelică, ca o fecioară, în pasiunea ei pentru Troiolo, manifestând
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pr. ec. Gh. Șușnea (Antihriștii versuri), Petre Cazacu. Cu interes erau citite versuri reproduse după: V. Militaru (Psalm 132), Al. Vlahuță (Hristos a înviat), Șt.O.Iosif (lisus), dar și ziceri după La Fontaine, N.Nicoleanu, Costache V. Carp, V.Cantar, I. Agârbiceanu, Anton Pan, Jaferson. Nu lipsea din revistă; bibliografie, nume de reviste sosite la schimb: „Brazda literară" din București, „Cuvânt Moldovenesc" de la Chișinău, „Gorjanul" de Târgu Jiu, „Vestitorul" de la Galați, „Vestitorul satelor" de la Fălticieni, „Glasul nostru" de la Băsești-Fălciu, „Curierul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Spaniolă -și câștigat de mai tânărul Ramón Menéndez Pidal -, își văzuse respinsă o monografie amplă și extrem de solidă - cum avea să se constate, mult timp după moartea sa, cu prilejul redescoperirii manuscrisului - despre limba și contextul istoric al epopeii medievale Cantar de Mío Cid, izbutise să ocupe, abia în 1891, amintita catedră de greacă veche la Universitatea din Salamanca.) Din acel moment preocupările lui Unamuno aveau să se centreze exclusiv pe domeniul filozofico-literar (termen la drept vorbind destul de cenușiu și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cărți spaniol extrem de răspândit și cunoscut mai multe variante, în care se indică o culoare ca „triumf“ și câștigă - sau „cântă“ - jucătorul care obține cel mai mare punctaj sau reunește cei patru regi sau cei patru valeți. De aici expresia cantar a uno las cuarenta, lit. „a anunța realizarea celor patruzeci de puncte“ sau, fig., „a spune cuiva verde-n față, a certa pe cineva cu severitate, a lua la refec“. Expresia apare în Don Quijote, II, 23 și 24. Azorín, pseudonimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]