1,863 matches
-
Maestru de studii (balet, canto, secretar literar muzical), operator imagine, sunet II S 2,747 5,496 184 Maestru de studii (balet, canto, secretar literar muzical), operator imagine, sunet III S 2,509 4,851 185 Maestru de studii (balet, canto, secretar literar muzical), operator imagine, sunet IV S 2,415 4,129 186 Maestru de studii (balet, canto, secretar literar muzical), operator imagine, sunet debutant S 2,368 187 Maestru (balet - dans, corepetitor), maestru de studii balet; I 2,207
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271281_a_272610]
-
Maestru de studii (balet, canto, secretar literar muzical), operator imagine, sunet III S 2,509 4,851 185 Maestru de studii (balet, canto, secretar literar muzical), operator imagine, sunet IV S 2,415 4,129 186 Maestru de studii (balet, canto, secretar literar muzical), operator imagine, sunet debutant S 2,368 187 Maestru (balet - dans, corepetitor), maestru de studii balet; I 2,207 3,319 188 Maestru (balet - dans, corepetitor), maestru de studii balet; II 2,186 2,872 189 Maestru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271281_a_272610]
-
din învățământul preuniversitar de artă se denumește, în termenii prezentului regulament, disciplină principală de specialitate. Articolul 23 Este denumită disciplină principală de specialitate: A. pentru specializarea muzică: a) secția instrumentală: disciplina instrument principal; ... b) secția vocală: disciplina artă vocală interpretativă/canto clasic; disciplina muzică de jazz - muzică ușoară; ... c) secția teoretică: disciplina teorie - solfegiu - dicteu; ... d) secția folclorică: disciplina instrument principal; disciplina muzică vocală tradițională românească/canto popular; ... B. pentru specializarea coregrafie: disciplina dans clasic/dans contemporan; C. pentru specializarea arta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236288_a_237617]
-
muzică: a) secția instrumentală: disciplina instrument principal; ... b) secția vocală: disciplina artă vocală interpretativă/canto clasic; disciplina muzică de jazz - muzică ușoară; ... c) secția teoretică: disciplina teorie - solfegiu - dicteu; ... d) secția folclorică: disciplina instrument principal; disciplina muzică vocală tradițională românească/canto popular; ... B. pentru specializarea coregrafie: disciplina dans clasic/dans contemporan; C. pentru specializarea arta actorului: disciplina arta actorului; D. pentru specializările arte plastice, decorative, arte ambientale, arhitectură, design, restaurare-conservare: disciplina atelier de specialitate. Articolul 24 Pregătirea la disciplinele de specialitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236288_a_237617]
-
arte plastice, decorative, arte ambientale, arhitectură, design, restaurare-conservare: disciplina atelier de specialitate. Articolul 24 Pregătirea la disciplinele de specialitate se efectuează individual, pe grupe și pe clase, după cum urmează: A. învățământ cu program integrat/suplimentar de muzică - disciplinele: instrument principal, canto clasic/popular, improvizație muzicală, acompaniament, pian complementar, instrument secundar, corepetiție se predau individual; orele de teoria muzicii, armonie, contrapunct, forme muzicale se desfășoară pe grupe de 7-15 elevi, disciplina muzică de cameră se normează cu 2-5 elevi pe oră, orele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236288_a_237617]
-
putea da ocazia persoanelor talentate din Sibiu și zona Sibiului să iasă în față. Nu este deloc ușor și ieftin să compui și să înregistrezi o melodie sau să filmezi un videoclip. Noi vrem să le oferim inclusiv lecții de canto, vrem să fie totul cât mai profesionist. R.: Gala Media Music Awards va fi transmisă în direct în peste 50 de țări? Cum ați ajuns la o asemenea expunere? T. M.: Anul acesta avem un parteneriat cu TVR Internațional iar
„Media Music Awards mută capitala muzicii la Sibiu” by http://www.zilesinopti.ro/articole/5962/media-music-awards-muta-capitala-muzicii-la-sibiu [Corola-blog/BlogPost/97822_a_99114]
-
concurs organizat în România, dar și datorită carierelor de succes și recunoașterii mondiale ulterioare de care s-au bucurat de-a lungul timpului laureații săi. Derulat anual din 1994, concursul a inclus alternativ diferite discipline: pian, vioară, clarinet, flaut, compoziție, canto, 2016 fiind dedicat pianului. Misiunea concursului este de a descoperi, a premia și a promova valorile noii generații a muzicii clasice, de a sprijini tinerii artiști în construirea unei cariere de succes, de a încuraja mobilitatea și a oferi o
EUROPAfest – Jeunesses International Music Competition Dinu Lipatti by http://uzp.org.ro/europafest-jeunesses-international-music-competition-dinu-lipatti/ [Corola-blog/BlogPost/92786_a_94078]
-
I, ca solista vocală a corului. Următorul pas pe cărarea spre esplanada scenei de mai tarziu, căreia curând îi va deveni slujitoare pe viață și efigie a ei, va fi la Scoala Populară de Artă din București, unde va studia canto cu profesorii Gheorghe Oancea și Ana Armășeșcu. Întorcându-se după absolvire, la vatră sa natală, se va angaja la orchestră populară „Doina Argeșului” din Pitești. Odată revenită acasă, cu o pasiune așezată și clarificata, precum și cu o acumulare de cunoștințe
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434962317.html [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
pentru inteligența, spontaneitatea energia voioasă exprimate în arta moderării emisiunilor tv și ca maestru de ceremonialuri, Anca Țurcașiu a participat la prima ediție a emisiunii „Dansez pentru tine”, la Pro tv ca artist dansator concurent, a funcționat ca profesor de canto și actorie la grădinița Kids Club, între 2002-2010, a participat ca invitat în emisiuni de divertisment, talk show-uri, la Tvr 1, Tvr 2, Pro tv, Acasă tv, Antena 1, Antena 2, în perioada 2000-2010. Între 2007-2010 a reprezentat imaginea
ANCA ŢURCAŞIU. FRUMUSEŢE UMANĂ ŞI HAR RAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420459368.html [Corola-blog/BlogPost/352226_a_353555]
-
alături de care, altele noi îmbogățesc peisajul artistic severinean de vreme ce, presa vremii consemnează cu îndreptățită mândrie că orașul a devenit cu adevărat un centru de cultură care poate rivaliza cu oricare centru din România 164. Din rândul acestora evidențiem Societatea de canto Col Rina, menționată pentru prima dată într-un document din anul 1907165, Societatea Vioara, înființată în anul 1911166, iar la Șantierul naval, a luat ființă un Comitet al muzicii 167. În anul 19]12 acest comitet coordona activitatea unei școli
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_viata_cultural_varvara_magdalena_maneanu_1384510455.html [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
Poezia lui trece prin apele postmodernismului, spălată de zgura metaforelor fără sens. În « Singurătatea-frumoasa mea mamă » înserarea rămâne neterminată (ce frumos !), vântul face din plopi un fluviu care curge la marginea înserării. 20. Michaela Al Orescu, bucureșteancă, artist plastic, muzicant- canto clasic,membră a Societății Scriitorilor Români și a altor societăți, cu diplomă în dacologie, colaboratoare la multe publicații, cu câteva cărți de poezie publicate și multe antologii de poezie și proză, scrie o poezie în dulcele stil clasic cu tematică
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1419592896.html [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
Matthäus Passion de Johann Sebastian Bach), iar în anul 2007 a prezentat, alături de Filarmonica din Romă, o lucrare contemporană - oratoriul Sân Camillo de Lellis de Collafranceschi. A pregătit și condus peste 10 proiecte de operă cu studenții specializării Interpretare Muzicală - Canto din cadrul Facultății de Muzică Brașov, între care amintim Bastien und Bastiennne în anul aniversar Mozart (2006), Îl trittico în anul aniversar Puccini (2008) - spectacol transmis de TVR Cultural, The little sweep de Britten (2011), ș.a. Reunind studenții celor trei specializări
Concert inedit de muzică gospel by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105696_a_106988]
-
care amintim Bastien und Bastiennne în anul aniversar Mozart (2006), Îl trittico în anul aniversar Puccini (2008) - spectacol transmis de TVR Cultural, The little sweep de Britten (2011), ș.a. Reunind studenții celor trei specializări ale Facultății de Muzică din Brașov (Canto, Pedagogie și Interpretare Muzicală), Ciprian Tuțu a coordonat și dirijat o serie de proiecte vocal simfonice, dintre care amintim: în 2006 Petite messe solennelle de G. Rossini, în 2008 Matthäus Passion de J.S. Bach, în 2009 Nelsonmesse de J. Haydn
Concert inedit de muzică gospel by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105696_a_106988]
-
la un nivel internațional de prim rang, în așa fel încât să devină un adevărat brand de țară. Citește și: Începe Festivalul Național de Teatru! Acum, Ioan Holender este consilier artistic la Metropolitan Opera, membru permanent în juriile concursurilor de canto Operallia, Placido Domingo și International Vocal Competion ‘s-Hertogenbosch. Totodată realizează o serie de emisiuni Kul Tour mit Holender a postului de televiziune Servus din Viena, transmisă în fiecare sâmbătă la o oră de mare audiență, filmată în toate țările europene
Ioan Holender, Cetățean de Onoare al Iașiului: “Sunt mândru că vin din țara aceasta” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104444_a_105736]
-
să lucreze sub îndrumarea Maestrului Corneliu Fănățeanu, obținând o bursă oferită de CEE Musiktheater din Viena. Muzicianul a câștigat Concursul de tenori din Szczecin - Polonia (în 2008) și s-a clasat pe locul al II-lea la Concursul Internațional de canto „Francisco Viñas” din Barcelona (în 2010), distincție care i-a adus prima colaborare cu Gran Teatre del Liceu în anul 2012, cu rolul Rodolfo din Boema lui Puccini. Debutul său internațional a avut loc în ianuarie 2009 pe scena Operei
Teodor Ilincăi, starul Operei Regale Covent Garden, la ICR Londra by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105591_a_106883]
-
̦i de critică de specialitate. Mihaela Alexa (Voce) este absolventă a Facultății de Interpretare Muzicală din cadrul Universității Naționale de Muzică București, secția Canto, absolventă a cursurilor de Master, secția Canto. În prezent este prim-solistă la "Teatrul Muzical Nae Leonard" din Galați unde susține spectacole de operă, operetă și musical. De-
Sorin Zlat Quartet, la Festivalul European de Jazz de la Izmir by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105782_a_107074]
-
Voce) este absolventă a Facultății de Interpretare Muzicală din cadrul Universității Naționale de Muzică București, secția Canto, absolventă a cursurilor de Master, secția Canto. În prezent este prim-solistă la "Teatrul Muzical Nae Leonard" din Galați unde susține spectacole de operă, operetă și musical. De-a lungul timpului a obținut numeroase
Sorin Zlat Quartet, la Festivalul European de Jazz de la Izmir by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105782_a_107074]
-
de R. Wagner. A înregistrat și susținut recitaluri de muzică românească contemporană (Una volta alla corte del Principe de Felicia Donceanu, 2013), făcând parte din Arhiva de Aur a Discotecii Radio. A câștigat diverse premii în cadrul unor concursuri internaționale de canto (România, Suedia, Grecia). A colaborat cu dirijorii Horia Andreescu, Ludovic Bacs, Marek Janowski, Cristian Mandeal, Mark Mast, Adrian Morar, Clark Rundell, Julien Salemkour, Alexandru Samoilă, Tiberiu Soare, Jin Wang, precum și cu regizorii Ștefan Janski, Waltraud Lehner, Alexandre Hausvater, Ion Caramitru
Camerata Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105448_a_106740]
-
Janski, Waltraud Lehner, Alexandre Hausvater, Ion Caramitru, Hero Lupescu, Anda Tăbăcaru. De curand a debutat în rolul titular din opera Carmen pe scena operei din Iași. Soprana IRINA IORDĂCHESCU, fiica baritonului Dan Iordăchescu, este absolventa a UNMB, la clasa de canto a doamnei Maria Slatinaru-Nistor. Palmaresul sau cuprinde premii importante la concursuri naționale și internaționale, inclusiv Premiul Iosif Sava (Radiodifuziunea Română). Prim-solistă a Operei Naționale București, Irina Iordăchescu a colaborat (în ordine cronologică) cu dirijori români de mare valoare națională
Camerata Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105448_a_106740]
-
București și Carmina Burana în iunie 2017, cu Filarmonica George Enescu. Absolvent al Seminarului Teologic Ortodox Constantă și al Facultății de Teologie, Secțiile Artă Sacra și Pastorala, MIHAI URZICANA este în prezent masterand al Universității Naționale de Muzică București, secția canto clasic, clasa Prof. Univ. Dr. Bianca Manoleanu. Tenorul este solist al Coralei Armonia din Constantă, ansamblu alături de care a susținut numeroase concerte în țară și străinătate și a câștigat Medalii de Aur la competiții mondiale corale din S.U.A
Camerata Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105448_a_106740]
-
coloană, unele operații fiind realizate în premieră, cu tehnici inedite, inventate ad-hoc, dar care au salvat sute de vieți. A murit în 2008. Hariclea Hartulari-Darclée- privighetoarea din Carpați Vitoarea soprană a studiat pianul în particular și a luat lecții de canto la pensionul „Lobkovitz” din Viena cu profesoara Marchesi, la București cu profesoara de origine franceză Madame La Kerre și la Paris cu E. Duvernois de la Conservator. A debutat la 14 decembrie 1888 cu rolul „Margaretei” din Faust, de Charles Gounod
Patru românce care au făcut istorie în lume - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102245_a_103537]
-
noastre”, iar Enciclopedia dello Spettacolo „cea mai mare cântăreață a lumii timp de 25 de ani”. A primit mai multe decorații. S-a întors definitiv în România, în septembrie 1936, marea ei dorință de a înființa o școală românească de canto, negăsid susținere din partea statului. A murit în sărăcie, uitată, fără ca autoritățile române să se intereseze de soarta ei. A fost înmormântată la Cimitirul „Bellu”, funeraliile fiind finanțate de către Ambasada Italiei. În 1960 a avut loc premiera filmului Darclée, regizat de
Patru românce care au făcut istorie în lume - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102245_a_103537]
-
funeraliile fiind finanțate de către Ambasada Italiei. În 1960 a avut loc premiera filmului Darclée, regizat de Mihai Iacob, iar la Brăila a fost creat, în 1995, când s-au împlinit 135 de ani de la nașterea marii soprane, Concursul Național de Canto care-i poartă numele. Nadia Comăneci- primul 10 din istoria Jocurilor Olimpice Nadia Comăneci s-a născut pe 12 noiembrie 1961 la Onești. A început să practice gimnastica în orașul său natal, concomitent cu viața de elev. Descoperită de către cuplul de
Patru românce care au făcut istorie în lume - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102245_a_103537]
-
mari nume, de monștri sacri carismatici sau, măcar, consacrați. “Nu este o meserie pentru contabili, cu tot respectul pentru contabili care totuși au o anumită utilitate”, scria într-un articol criticul Alberto Mattioli. “Această artă nu suportă mediocritatea”, afirma despre canto Giulio Caccini atunci când Opera abia fusese inventată și situația nu s-a schimbat. Desigur, dorim dive care să fie cu adevărat dive și nu care se pretind ca atare. Nu sunt de ajuns capriciile, nici popularitatea sau fotografiile spirituale pe
14 minute de aplauze frenetice pentru Anna Netrebko în "La Traviata" by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105707_a_106999]
-
din toate facultățile din țară pentru faptul de a fi participat la aceste manifestări. O mare nedreptate care i-a creat o altă traiectorie a vieții... Până în 1959 a fost antrenor de tenis, asistent regizor și a început să studieze canto. Din 1959 se stabilește la Viena. Era epoca lui Herbert von Karajan. "Eram ca un burete uscat care absorbea conștient și inconștient absolut tot. Doream să aflu cât mai multe, mă duceam în fiecare seară la Operă și stăteam în
Ioan Holender, un arhitect al dialogului între muzică și beneficiarii ei by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105828_a_107120]