144 matches
-
puterile anterioare cuceririi musulmane. Întrebarea care apare este aceasta: de ce musulmanii, că e vorba de Mahomed sau de succesorii lui, i-au dat girul unui cuvânt divin."" Știm de asemenea că destule decenii după moartea Profetului, noțiunile de "taxă tip capitație" și de "impozit funciar" erau interschimbabile, iar modalitățile de prelevare erau departe de a fi uniforme. În legătură cu scopul dublu, de spoliere economică dar și acela de umilire, pasajul coranic indicat mai sus este clar în ce privește a doua chestiune (umilința), dar
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
adăuga: "Știu asta din chiar experiența a familiei mele: acei dintre ai mei care au aderat la islam au câștigat bunuri, onoare și glorie, iar cei care au persistat în necredință au cunoscut umilința (dhull), statutul de inferioritate (saghar) și capitația (jizya)." De Prémare comentează: "Membrii familiei lui Tamim care au rămas creștini sunt taxați drept necredincioși (kufr). Ei trebuie să plătească capitația (jizya), ca semn al inferiorității lor și ca semn al înjosirii (saghar) lor. Regăsim în această relatare aceeași
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
și glorie, iar cei care au persistat în necredință au cunoscut umilința (dhull), statutul de inferioritate (saghar) și capitația (jizya)." De Prémare comentează: "Membrii familiei lui Tamim care au rămas creștini sunt taxați drept necredincioși (kufr). Ei trebuie să plătească capitația (jizya), ca semn al inferiorității lor și ca semn al înjosirii (saghar) lor. Regăsim în această relatare aceeași asociere de termeni (din - religie, jizya - capitație și saghar - stare de inferioritate, înjosire) ca în versetul coranic citat mai sus. Dacă această
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
lui Tamim care au rămas creștini sunt taxați drept necredincioși (kufr). Ei trebuie să plătească capitația (jizya), ca semn al inferiorității lor și ca semn al înjosirii (saghar) lor. Regăsim în această relatare aceeași asociere de termeni (din - religie, jizya - capitație și saghar - stare de inferioritate, înjosire) ca în versetul coranic citat mai sus. Dacă această relatare este într-adevăr a tovarășului Profetului, Tamim, a cărei moarte o situăm în jurul anilor 660, asta ne face să concluzionăm că statutul de inferioritate
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
Știm de altfel din surse siriace că abia în 691, sub Abd-al-Malik, a avut loc primul recensământ general al persoanelor și bunurilor populației cucerite, și că acest calif a fost acela care a emis un ordin care făcea obligatorie prelevarea capitației de la populația nemusulmană, care era în covârșitoare majoritate (vezi Istoria Orientului Mijlociu a lui Bernard Lewis, pag. 76 în ediția Albin Michel din 1997). Ca fost treritoriu inclus în ceea ce în dreptul islamic ("șariatul") este desemnat ""dar al-Islam"" (teritoriul islamic), asta
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
secolelor, juriștii musulmani au grupat obligațiile "plătitoruilor de jizya" (zimmi-ilor, "protejaților") dintr-un stat islamic în două categorii: 6 obligații "absolut necesare", iar alte 6 doar "dezirabile". Potrivit celor 6 obligații "absolut necesare", supușii nemusulmani erau obligați: 1. să plătească capitația (jizya), pe trei categorii, în funcție de mărimea averii, ori în funcție de practica locală, impozitul funciar haradj al cărui cuantum se fixa în raport cu întinderea și calitatea pământului ("kharaj wazîfa") ori cu felul culturii și mărimea recoltei ("kharaj mukasama"); 2. - 4.: să manifeste o
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
în cazul egalității de delict, el nu beneficiază de egalitate de pedeapsă". Marele turcolog român Mihai Maxim, relatează într-o lucrare a sa modul în care se desfășura predarea cizyei sau harciului, în anumite timpuri și locuri, cităm: "[...] la predarea capitației sau a haraciului emirului musulman în divan, acesta îl lovea după grumaz pe nemusulmanul venit cu capul plecat și spinarea încovoiată, spunându-i: ""Plătește-ți darea, tu, dușman al singurului Dumnezeu!"", după care un slujitor îl arunca afară." Tot renumitul
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
colectiv de conducere, Sfântul Sinod, având în frunte un funcționar al statului. Petru a reușit să tripleze veniturile bugetare printr-o mulțime de taxe și prin mai buna colectare a acestora. El a introdus un impozit pe cap de om ("capitație"), pentru toți bărbătii cu excepția clerului și aristocraților, ca și o mulțime de taxe indirecte pe alcool, sare și chiar și pe bărbi. Pentru asigurarea cu uniforme și cu arme a armatei, Petru a dezvoltat industriile textilă și metalurgică folosind munca
Istoria Rusiei, 1682-1796 () [Corola-website/Science/302226_a_303555]
-
de contele Lazar și cancelarul transilvan Nicolae Bethlen, deoarece Buccow murise. Prin patentă împărătească, întreg teritoriul supus militarizării a fost declarat liber, viitorii grăniceri urmând a fi scoși starea de iobăgie și scutiți de toate taxele, excepție făcând "taxa capului"(capitația), "taxa marhelor"(vitelor), de un așa zis impozit comercial și unul pe case, stabilit în funcție de sursele de venit ale grănicerului respectiv. Și în acest caz, grănicerii urmau să plătească totuși 2/3 din valoarea acestora, comparativ cu ceilalți locuitori ai
Granița Militară Transilvăneană () [Corola-website/Science/310631_a_311960]
-
sultanul prin " telhis" (raport). Cel mai important volum de documente era Muhimme Defterleri (Condicele Afacerilor Importante), fiind 263 de condici similare. La fel de importante erau " Ecnebi Devletler Defterleri (Condicele Statelor Străine), Ser ive Sicilleri (Condicele tribunalelor religioase), Cizye Defteri (Condici despre capitație), Name-i humayun Defterleri (Condici de scrisori imperiale), care cuprindea scrisori oficiale emise în anii 1687-1908. Sursele dreptului islamic erau doctrinele preislamice, că dreptul cutumiar arab și obiceiurile specifice . Juriștii otomani consideră că existau patru surse fundamentale: al-Kur' an, Sunna ( suma
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
Ahd ( legământ): erau două tipuri de legământ: cel de „protecție tributara” ( zimmet ahdi) și cel de „coexistența pașnică temporară” ( muvada da, mutaraka). zimmet ahdi ( ahd uz zimmet). Se rezumă la obligația nemusulmanului de a se supune suveranului musulman plătind tribut/capitație, în timp ce musulmanul își lua angajamentul să îi ofere protecție. Acest tip de regim aplicat zimmi-ilor este de găsit în perioada otomană ca fiind acordat unor diverse mănăstiri de pe cuprinsul Imperiului Otoman. Armistiții ( hudna, sulh, muvada )- implică o idee de calm
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
de Fleury și Calonne au făcut împrumuturi mai mari. Calonne a oferit 12-16% dobânda, pentru a atrage împrumuturi. În 1786, sursele de împrumuturi s-au epuizat. Calonne a trebuit să înceapă o reforma a sistemului fiscal. Calonne a propus înlocuirea capitație și vingtieme cu un impozit funciar unic, plătibil de toată lumea, chiar și de nobili, cler, și stările periferice. Susținea că va aduce 80 milioane de livre, mai puțin însă decât deficitul prevăzut pentru 1786. Știind că parlamentele se vor opune
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
au fost desființate, principalul impozit fiind asupra pământului, înlocuind "la taille" și "la vingtieme". Urma să acopere 75% din totalul veniturilor. 20% urmau să provină dintr-un impozit pe avere, de care oamenii se plângeau că ar fi fost vechea capitație într-o forma nouă, iar restul taxe vamale. Impozitele urmau să fie percepute de consiliile municipale. Sistemul ar fi putut funcționa dacă ar fi existat o evaluare sistematică a terenurilor, dar pentru asta era nevoie de un număr mare de
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
iar a nouă parte era dată nobilului. Trebuia să aducă daruri în piei de animale vânate, diverse daruri cu ocazia sărbătorilor religioase sau sărbătorilor nobilului, și lucrau un număr de zile pe săptămâna. Tarataii plăteau pentru fiecare poartă-gospodărie, plăteau censul, capitația sau birul pe cap de familie. Plăteau subsidium pentru susținerea războaielor cu turcii. De asemenea, serviciul militar era obligatoriu. Iobagii primeua în folosință loturi-sesii și dacă își achitau obligațiile față de stăpân, se mutau în altă parte. Sesiile puteau fi moștenite
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
vitelor și a altor bunuri asemănătoare. Declararea obiectelor personale, de aur și argint, de exemplu, depindea de conștiința fiecărei persoane. Toți banii rezultați erau împărțiți săracilor, orfanilor, voluntarilor în războiul sfânt, în vederea răscumpărării sclavilor și prizonierilor. Tributul impus dușmanilor străini, capitația impusă supușilor nemusulmani ("gizya"), impozitul funciar ("harag"), impozitul pe mărfurile importate de nemusulmani în teritoriile islamice constituiau alte surse importante de venit. De la nemusulmani impozitul funciar a avut ponderea cea mai mare în totatul impozitelor destinate nemusulmanilor. Cadiul apare ca
Organizarea militară și politică abbasidă () [Corola-website/Science/329016_a_330345]
-
general au fost persecutați puternic în timpul domniei sale. Negustorii grecii erau obligați să plătească o serie de taxe, care aduceau venituri importante la visteria statului. De asemenea, grecii, la fel cu restul creștinilor, trebuiau să plătească "jizia" (un impozit de tip „capitație”, funcție de numărul de persoane și nu funcție de avere sau dimensiunea proprietății funciare), diferit de „zakat”, pe care o plăteau musulmanii în conformitate cu cei cinci „stâlpi” ai islamului. Neplata jizia îl „elibera” pe sultan de obligația apărării vieții și averii creștinilor, aceștia
Grecia Otomană () [Corola-website/Science/325867_a_327196]
-
arabă: جزية, turcă otomană; "cizye", ambele derivate din cuvântul persan gaziyat), o taxă per capita cerută de la cetățenii nemusulmani, o taxa suplimentară impusă populației de altă religie decât islamul, din interiorul granițelor statului islamic ("califatului"). Jizya este un impozit tip ""capitație"" (funcție de numărul de persoane și nu funcție de avere sau dimensiunea proprietății funciare, în contrast cu alt impozit musulman, anume "haraciul" (kharaj (arabă), harac (turca otomană)). Din punctul de vedere al monarhilor musulmani, jizya era dovada de necontestat a acceptării de către nemusulmani a
Tribut () [Corola-website/Science/325693_a_327022]
-
între care, canaanită, israelită, elenistică, iudeeană herodiană, romană și bizantină A fost cucerită în anul 634 de oastea califului arab Omar, sub comanda lui Amr Ibn al-As, care a cruțat locuitorii și bunurile lor în schimbul unui impozit de tip capitație. După mărturia lui Al Mukaddasi a făcut parte din provincia Djund Filistin. În vremea Regatului Ierusalimului înființat de cruciați Sebastia era sediul unui episcop catolic. Prin 1184 a fost recucerită de musulmanii sub conducerea lui Saladin (Salah ad Din). Cucerirea
Sebastia () [Corola-website/Science/330387_a_331716]
-
în fața unui om liber, el era obligat să descalece și eventual să-i ofere acestuia calul. Convertirile în masă la islam au provocat o criză grea Imperiului Umayyad. Teoretic, convertiții ar fi trebuit scutiți de plata impozitului funciar și a capitației. Realitatea a fost alta. Numai puțini convertiți au reușit să obțină dreptul de a plăti în locul haraciului doar a zecea parte din recolta obținută de pe un anumit teren (adică dijma - ‘ușr). Scutirea în totalitate ar fi avut urmări catastrofale pentru
Mawālá () [Corola-website/Science/329407_a_330736]