176 matches
-
lor asupra întregii lumi. Cel mai mare templu din Roma era acela al lui "Jupiter Optimus Maximus" pe Colina Capitolină. Aici a fost venerat alături de Iuno și Minerva, formând Triada Capitolină. Temple ale lui Jupiter Optimus Maximus sau ale Triadei Capitoline ca un întreg erau construite de romani în centrul noilor orașe din coloniile lor. Odată se credea că zeul roman Jupiter (Zeus în Grecia) era în fruntea justiției cosmice și că în Roma antică, oamenii jurau către Jove în tribunale
Jupiter (zeu) () [Corola-website/Science/298535_a_299864]
-
judicios. Nu este permisă trecerea numelui orașului sau județului pe scut ori în afara acestuia. Pe scut nu se poate afla stema țării; de asemenea nu sunt permise reprezentări numai ale elementelor generale (vechile steme ale principatelor române, crucea, biserica, lupoaica capitolină, steagul țării etc.). Stemele localităților trebuie timbrate cu o coroană murală corespunzătoare. Crearea stemelor se face în urma unui concurs public, la final alegându-se trei variante ce se supun atenției cetățenilor. În urma acestei etape, trebuie întocmite o serie de documente
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
mare. În aceste timpuri, romanii au dat regiunii numele de Palestina Siriană într-o încercare de eradicare a oricăror legături a evreilor cu aceste pământuri. Și numele Ierusalimului a fost la un moment dat schimbat de împăratul Adrian în Aelia Capitolina. Două dintre cele mai importante texte religioase evreiești, Mișna (Mishnah) și Talmudul din Ierusalim, au fost compuse totuși în comunitățile evreiești rămase în această regiune în timpul acestei perioade. Cele mai sfinte orașe evreiești sunt Ierusalim, Hebron, Țfat (Tzfat) și Tiberias
Țara Sfântă () [Corola-website/Science/306492_a_307821]
-
Pe deal s-a găsit un mormânt al lui Quirinus, pe care Lucius Papirius Cursor l-a transformat în templu spre a sărbători triumful său după al treilea război cu samniții. Unii autori consideră că ar fi posibil ca "triada Capitolină" (Jupiter, Minerva, Iuno) din mitologia romană să fi fost venerată aici cu mult înainte de a fi asociată cu dealul Capitoliului. Tot aici se găsea și sanctuarul zeiței Flora venerată și de osci și de sabini. În anul 446, pe Quirinal
Quirinal () [Corola-website/Science/306650_a_307979]
-
Statuia Lupoaicei (Lupa Capitolina) din Chișinău, a fost dăruită de municipalitatea orașului Roma în primii ani după unirea Basarabiei și Bucovinei cu România, respectiv în anul 1921. Pentru a aminti originea romanică a populației băștinașe din Basarabia și romanitatea lingvistică comună, în 1921 municipalitatea
Statuia Lupoaicei din Chișinău () [Corola-website/Science/308452_a_309781]
-
ani după unirea Basarabiei și Bucovinei cu România, respectiv în anul 1921. Pentru a aminti originea romanică a populației băștinașe din Basarabia și romanitatea lingvistică comună, în 1921 municipalitatea orașului Roma a oferit municipiului Chișinău o copie a statuii "Lupa capitolina" realizată de sculptorul Ettore Ferrari. Statuia a fost instalată în fața clădirii în care „Sfatul Țării” (Parlamentul Basarabiei la Marea Unire) a votat unirea cu România (clădire care a devenit în 1933 sediul "Facultății de Științe Agricole"). O dată cu anexarea sovietică în urma
Statuia Lupoaicei din Chișinău () [Corola-website/Science/308452_a_309781]
-
Bulevardul Eroilor, cu ocazia comemorării centenarului procesului intentat în mai 1894 memorandiștilor, care au avut puterea de a se ridica contra măsurilor de deznaționalizare a românilor, luate de guvernul austro-ungar. Între 1973-1994 pe acest amplasament s-a aflat statuia Lupa Capitolina, care a fost mutată în alt loc. Monumentul Memorandiștilor, inaugurat la 9 iunie 1994, are o înălțime de 18,8 metri și este realizat de sculptorul Eugen Paul. Monumentul are inscripționat un citat de al lui Ioan Rațiu și anume
Monumentul Memorandiștilor din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/302614_a_303943]
-
elenizat din epoca regală: oracolul-cărțile sybiline de la Cumae, adorarea zeilor Heracles și Atena, heroon-ul din Forum-Lapis Niger, zeul local Vulcanus elenizat sub domnia Tarquinilor, prezența Herei că partener de cuplu a lui Zeus din palatul Murlo din Etruria, templul Triadei Capitoline sau sărbătoarea Matraliei din 11 iunie, dedicată zeiței Mater Mâțuță, ce pune la lumina asocierea vechiului rit solar indo-european al Aurorei cu ritul lunar grecizat. Conform tradiției antice, Roma a fost fondată de Romulus, fiul vestalei Rhea Silvia și al
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
Tullus Hostilius ce a organizat armata, sabinului Ancus Marcius ce a reformat economia, precum și etruscilor Tarquinius Priscus, Servius Tullius ce au definitivat organizarea socială și militară, și etruscului Tarquinius Superbus ce a comis abuzuri regale, dar a ridicat templul Triadei Capitoline. Romanii se mândreau de ctitorirea ce avea un caracter complex, de contribuția regilor și comunităților, susținând superioritatea acestora față de greci, având descendența divină direct din zei. Administrativ, există un sfat "senatus" și o adunare a poporului-comitia curiată, ce avea atribuții
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
terenului, Roma antică era deservită de trei sisteme de canalizare independente: Fiecare din aceste sisteme consta dintr-un canal colector în care se vărsau diferite canale de ramificație. Sistemul Campus Martius evacua apele din partea orașului situată la nord de dealurile Capitolin și Quirinal. Din acest sistem rămân doar puține porțiuni, anume: Se pare că inginerii din antichitate au profitat de avantajul drenajului care era furnizat de Petronia Amnis un pârâu care origina din izvorul Cati fons de pe coasta vestică a Quirinalului
Canalizarea Romei antice () [Corola-website/Science/304625_a_305954]
-
La capătul promenadei se află o serie de clădiri de locuințe construite între 1961-1963. Dintr-un capăt în celălalt, la parter se găsesc numeroase magazine. „Lupoaica cu puii”, susținută de un pilon înalt de 5m, este o replică a Lupei Capitolina, dăruită Timișoarei în 1926 de orașul Roma. Fântâna arteziaznă, cunoscută și sub numele de Fântâna cu pești, a fost construită în 1957, în formă de stea cu 5 colțuri. Pe aceasta au fost filmați, în 1969, membrii formației Phoenix cântând
Piața Victoriei din Timișoara () [Corola-website/Science/303534_a_304863]
-
Statuia Lupoaicei sau Monumentul Latinității se află în centrul municipiului Târgu Mureș, pe Strada Primăriei, în apropierea Pieței Trandafirilor. Lupa Capitolina este un monument al latinității amplasat în Roma, Italia. Pentru a omagia originea latină a poporului român, între 1906-1926 statul italian a facut cadou României 4 copii ale celebrei Lupa Capitolina din Roma (București 1906, Cluj 1921, Chișinău 1921, Timișoara
Statuia Lupoaicei din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304306_a_305635]
-
Mureș, pe Strada Primăriei, în apropierea Pieței Trandafirilor. Lupa Capitolina este un monument al latinității amplasat în Roma, Italia. Pentru a omagia originea latină a poporului român, între 1906-1926 statul italian a facut cadou României 4 copii ale celebrei Lupa Capitolina din Roma (București 1906, Cluj 1921, Chișinău 1921, Timișoara 1926). Statuia aflată în Târgu Mureș este o copie după statuia Lupoaicei din București, fiind dezvelită la 23 mai 1924. Statuia este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Mureș, elaborată
Statuia Lupoaicei din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304306_a_305635]
-
Evul Mediu iar Romulus și Remus fiind adăugați în timpul Renașterii, spre a ilustra legenda întemeierii Romei. Pentru a omagia originea latină a poporului român, între anii 1906 și 1926 statul italian a facut cadou României următoarele copii ale statuii "Lupa capitolina" din Roma (ordonare cronologică): Statuia Lupoaicei din Chișinău, topită de sovietici în 1940, a fost ulterior înlocuită de replici oferite de „Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni”. Cea de-a doua copie a statuii a fost instalată în fața “Muzeului
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
în fața “Muzeului de Istorie a Republicii Moldova” din Chișinău la 1 Decembrie 2009. În afara celor 4 statui cu primite cadou din partea statului italian, în România au mai fost instalate în următoarele orașe și sate replici (confecționate în România) după statuia Lupa Capitolină: Alba Iulia, Blaj, Brad, Brașov, Constanța, Cristeștii Ciceului, Dej, Galați, Iernut, Leșu, Luduș, Maieru, Năsăud, Săcele, Satu Mare, Sighișoara, Târgu Mureș, Târnăveni, Toplița, Turda, Zalău. Statuia Lupoaicei din București este, după Robert Bălan, "cea mai nomadă dintre toate statuile lupoaicei și
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
asupra unora dintre „Statuile Lupoaicei”:<br> a) Primite de la Roma<br> b) Confecționate în România<br> Pentru a aminti originea romanică a populației băștinașe din Basarabia, în 1921 municipalitatea orașului Roma a oferit municipiului Chișinău o copie a statuii "Lupa capitolina" realizată de sculptorul Ettore Ferrari. Statuia a fost instalată în fața clădirii în care „Sfatul Țării” a votat unirea cu România (clădire care a devenit în 1933 sediul „Facultății de Științe Agricole”). O dată cu invazia sovietică, statuia a fost topită de către cotropitori
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
că cei doi copii care sug sunt fondatorii Sienei, Aschio și Senio, fiii lui Remus, fugiți din Roma., Statuia a fost înălțată în anul 1610 și se află în piața străjuită de "Chiesa di San Cristoforo" și "Palazzo Tolomei".. Lupa capitolina a fost utilizată ca logo pentru Jocurile Olimpice de vară din 1960, desfășurate la Roma.
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
leagă de papa Iulius al II-lea, care după alegerea sa ca papă în 1503 a expus diferite sculpturi antice în grădina numită "Belvedere", permițînd artiștilor să le poată admira. În 1734 papa Clement al XII-lea a fondat Muzeul Capitolin într-un edificiu proiectat de Michelangelo); în 1756 și în 1767 au fost create în Vatican alte două mici muzee: cel de artă sacră și cel de artă romană. Pașii decisivi au fost făcuți de papii Clement al XIV-lea
Muzeele Vaticane () [Corola-website/Science/305519_a_306848]
-
reprezentarea realistă a naturii. Interesante sunt și mozaicurile realizate de Sosos din Pergamon, în secolul al II-lea î.Ch., de ex. cele aflate în prezent în Muzeul din Vatican, sau compoziția ""Bazin de apă cu porumbei"", aflat la Muzeul Capitolin din Roma. Epoca elenistică marchează un declin al picturii pe vase. Vasele cele mai răspândite sunt de culoare închisă, decorate cu motive simple stilizate de flori și ghirlande. În această epocă apar vase cu motive în relief, imitând vasele din
Arta elenistică () [Corola-website/Science/314636_a_315965]
-
pe propriul său fiu, un sclav eliberat, fără să-l adopte, totuși. La Roma, duce o viață mondenă de literat profesionist, este introdus la curtea imperială (sub Domițian) și încununat, în numeroase rânduri, la jocurile poetice, precum "jocurile albane", "jocurile capitoline" sau la Neapole, în 78, sub privirile tatălui său. Bolnav fiind din 95, el își petrece timpul în Roma și în Neapole. După 96, nu mai se cunosc informații în privința sa. Este plauzibil că a murit la Roma, ocupându-se
Statius () [Corola-website/Science/323019_a_324348]
-
de trei ani evreii au menținut, în condiții vitrege, o structură politică independentă. Consecințele înfrângerii au fost în cele din urmă foarte grele pentru ei. Ierusalimul, interzis pentru un timp accesului evreilor, s-a transformat pentru un timp în Aelia Capitolina, fiind numit astfel în onoarea împăratului roman Aelius Hadrianus. Nu toți evreii exilați de Tiglat Pileser și de Nabucodonosor s-au întors în Israel după edictul de eliberare dat de împăratul Cirus, o parte din ei au rămas pe meleagurile
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
de aur, formată din șase raze. În cartierul patru, pe fond de argint, se află un personaj purtând costum popular, ținând în mâna dreaptă o sulița, iar în cea stânga, un scut cu ornament floral. Semnificația elementelor însumate: Acvila, lupoaica capitolina și deviza evocă originea latină a poporului român. Personajul îi amintește pe grănicerii români din Năsăud. Scutul cu capul de bour face aluzie la posesiunile deținute de domnii Moldovei în zonă și la relațiile existente în epoca feudala între domnii
Județul Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/296649_a_297978]
-
prin hotărârea de guvern nr. 221/2006 și publicată în Monitorul Oficial nr. 190/28 februarie 2006. Se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, sfertuit. În partea superioară, în primul cartier, în dreapta, pe fond auriu, se află „Lupa Capitolina”, de culoare neagră. În partea superioară, în al doilea cartier, în stânga, pe fond albastru, se află o cunună de grâu aurie. În partea inferioară, în al treilea cartier, în dreapta, pe fond albastru, se află o carte argintie deschisă. În partea
Județul Cluj () [Corola-website/Science/296653_a_297982]
-
pe fond albastru, se află o carte argintie deschisă. În partea inferioară, în al patrulea cartier, în stânga, pe fond auriu, se află doi lei afrontați de culoare neagră, cu limba roșie, care susțin un stejar dezrădăcinat, de culoare neagră. Lupa Capitolina este simbolul romanității, fiind donația statului italian în anul 1920. Semnifică istoria județului, Clujul având mai multe așezări romane: Napoca (Cluj), Potaissa (Turda) și castrele romane de la Turda, Gilău, Bologa, Gherla și Cășeiu. Cununa de grâu aurie reprezintă snopul de
Județul Cluj () [Corola-website/Science/296653_a_297982]
-
de Partidul Național-Țărănesc, în cadrul unei vaste campanii de răsturnare a guvernului liberal, o adunare la care au participat circa 100.000 de cetățeni. În anul 1933 orașul nord-italian Alessandria a donat orașului Alba Iulia o copie a “Statuii Lupoaicei” (“Lupa Capitolina”), ca semn al moștenirii culturale latine comune. La data de 13 aprilie 2007 a avut loc inaugurarea oficială a „Pieței Allessandria” în Alba Iulia, în care este amplasată statuia „Lupa Capitolina”, ca simbol al înfrățirii dintre cele două orașe. În urma
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]