189 matches
-
care eu deja m-am „deconectat“ complet, iar gîndul mi-a zburat fie la noi prezentări de făcut la serviciu, fie, poate, la o oază În care să ne petrecem luna de miere. Dar trebuie să spun că espressorul de cappuccino e minunat și, Doamne, chiar mă bucur că am fost atentă atunci cînd Dan Îmi arăta cum funcționează. L-am primit acum trei zile și l-am folosit de nouă ori. Două cești dimineața, Înainte să plec la serviciu, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
țoalele astea de firmă? Îi șoptesc eu Emmei În cabina de probă a celui de-al doilea magazin de rochii de mireasă, În timp ce ea mă ajută să-mi Închid fermoarul. Linda e afară, purtîndu-se de parcă ar fi regina Însăși, sorbind cappuccino și sporovăind cu vînzătoarele. Emma rîde și-mi răspunde: — Meseria de stilist freelance nu e nici pe departe atît de prost remunerată pe cît pare a crede mama. În plus, primesc reduceri imense, iar jumătate din hainele pe care ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Înghit două tablete de Nurofen, după care Îmi tîrșîi picioarele spre bucătărie ca să fac niște cafea. La zece și jumătate, izbutesc În sfîrșit să mă Îmbrac și sînt pe cale să mă duc la Polish, pentru un mai mult decît necesar cappuccino și un croasant cu migdale, cînd sună telefonul. E Lisa. — Ne vedem lîngă leagăne Într-o oră, Îmi zice, iar eu protestez, căci Într-o zi În care copilul nu e acasă, nu vreau nici În ruptul capului să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
cu alți copii și nici nu aude lucrurile haioase pe care le spune. O bombardez cu povești despre nepotul ei și observ că strategia dă roade. Treptat, Începe să se relaxeze și, În vreme ce tragem amîndouă de cîte o ceașcă de cappuccino, Îi mai spun Încă o dată cît de rău Îmi pare și mă apuc să-i explic de ce nu am putut să vorbesc cu ea, de ce am Învinovățit-o, dar mă opresc. Nu a mai rămas nimic de spus. Nici eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
aș termina de vorbit cu Patricia și l-aș suna. — Da, pur și simplu sunt în perioada aia a lunii, Pat. Știi și tu, mă simt groaznic, absolut secătuită, dar mi-ar plăcea să ne vedem săptămâna viitoare, la un cappuccino. Tare mult. De-abia aștept. Pa. OK, acum că nu mai e la telefon, să-l sun pe Adam. Nu, mai bine îi trimit un mesaj. Dacă îi trimit mesaj, n-o să audă cum îmi tremură vocea. Oricum am o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
fi purtat fotografiile, un lucru era sigur: nici una nu avea nici o legătură cu Milan Kundera. Când fusese deschisă cafeneaua, circula o teorie, scriitorul se afla În Istanbul și, În drum spre alt loc, s-a oprit Întâmplător să bea un cappuccino. Cappuccino-ul nu era prea bun și nu-i plăcea nici biscuitul cu vanilie pe care i-l aduseseră la el, Însă comandase curând altul și chiar scrisese ceva fiindcă nimeni nu-l deranja sau măcar recunoștea. În ziua aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
purtat fotografiile, un lucru era sigur: nici una nu avea nici o legătură cu Milan Kundera. Când fusese deschisă cafeneaua, circula o teorie, scriitorul se afla În Istanbul și, În drum spre alt loc, s-a oprit Întâmplător să bea un cappuccino. Cappuccino-ul nu era prea bun și nu-i plăcea nici biscuitul cu vanilie pe care i-l aduseseră la el, Însă comandase curând altul și chiar scrisese ceva fiindcă nimeni nu-l deranja sau măcar recunoștea. În ziua aceea, localul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
bietele curve nici măcar nu vorbesc engleză. Sunt cumpărate, Învățate cu prafuri, angajate, uzate și aruncate la loc pe stradă când ajung prea jalnice să mai facă un număr ca lumea. Stătură În liniște, ascultând doar fâsâitul plicticos al aparatului de cappuccino și zgomotele slabe ale furtunii de afară, filtrate prin geamurile duble. Logan nu avea de gând să se Întoarcă la birou. Asta-și spusese când Miller Îl lăsase cu mașina la Castlegate. Avea de gând să piardă vremea pe lângă Oddbins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Împrumute banii și În câteva zile va sta și el Împreună cu Uri Gefen și cu soțul Annettei Într-o cafenea plăcută de pe Via Veneto, În compania unor femei emancipate și Îndrăznețe și a unor bărbați amatori de plăceri, va bea cappuccino, va discuta relaxat despre Salman Rushdie și despre Islam, sorbind din ochi fetele bine făcute care treceau pe lângă ei. Sau va sta singur la geamul camerei sale din mica pensiune cu obloane verzi, vechi, privind zidurile vechi, cu un carnet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
spre asistenta lui, o brunetă zveltă cu ochi de căprioară și o expresie temătoare pe chip, care se grăbi să-i pună în palmă o folie de aluminiu. Adriana oftă și-i făcu semn asistentei să-i mai aducă un cappuccino. — Foarte bine. Tu ce mai faci? — Ce frumos din partea ta să întrebi! Gilles se aplecă și o sărută pe obraz. — Să vedem. M-am decis să-mi caut un soț printre bărbații care sunt deja într-o relație stabilă. Bineînțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
în clipa asta) și să punem toate acestea într-o schiță de contract care să fie gata pentru ședința de mâine. Când probabil că vor începe din nou să urle. Mă frec pe fața uscată și iau o gură de cappuccino, când îmi dau seama că am luat paharul greșit - cel rece ca gheața de acum patru ore. Câh. Câh. Și nu prea pot să-l scuip peste masă. Înghit cappuccino-ul de-a dreptul grețos cu o grimasă. Luminile fluorescente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Mă frec pe fața uscată și iau o gură de cappuccino, când îmi dau seama că am luat paharul greșit - cel rece ca gheața de acum patru ore. Câh. Câh. Și nu prea pot să-l scuip peste masă. Înghit cappuccino-ul de-a dreptul grețos cu o grimasă. Luminile fluorescente îmi pâlpâie în ochi și mă simt golită. Rolul meu, în toate aceste megatranzacții, este pe partea financiară - așa că eu sunt cea care a negociat acordul de împrumut dintre clientul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
curioși și le arunc o privire îngrozită. — Mai durează doar câteva minute și începem, spune Hilary ascultând la mobil. Îi așteptăm doar pe cei de la Daily Telegraph. Îi văd pe David Elldridge și Greg Parker în picioare lângă aparatul de cappuccino, tastând pe BlackBerry-uri. Departamentul de PR a ținut să fie prezenți câți mai mulți dintre parteneri pentru fotografia de împăcare, dar nici unul dintre ceilalți n-a putut să vină. Sinceră să fiu, am fost norocoși c-avem măcar atâția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
întorc pentru petrecerea lui Eamonn, spun, încă ținându-l de mână pe Nathaniel. Mai sunt doar câteva zile. O să iau trenul vineri seară și-o să ne petrecem weekendul... Nu weekendul viitor, intervine Guy, presărând niște ciocolată rasă deasupra paharului de cappuccino. Ridică privirea. O să fii la Hong Kong. Poftim ? zic cu un aer tâmp. — Cei de la Samatron sunt încântați că te-ai întors și au cerut să vii și tu la fuziunea asta. Mâine plecăm la Hong Kong. Nu ți-a spus nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
un pumn lui Guy. Nu se știe niciodată. Când trenul pleacă din stație, simt un junghi dureros și închid o clipă ochii, încercând să nu-mi pierd cumpătul. Fac ceea ce trebuie. Toată lumea e de aceeași părere. Iau o gură de cappuccino, apoi încă una. Poate că dacă am să beau destulă cafea, o să mă repun pe linia de plutire. Poate că am să încetez să mă mai simt ca într-un vis urât. Înghesuit în colțul din fața mea se află cameramanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
intrat și am ieșit din magazin, conform planului. Vedeți, dacă vrei, poți. Aceasta este noua Becky Bloowood. Fiind o fată așa de ascultătoare, merit o mică răsplată, așa că mă duc la o cafenea și mă așez în soare, cu un cappuccino în față. Vreau sandalele cu clementină, îmi vine în minte în clipa în care iau prima gură de cafea. Stop. Oprește‑te. Gândește‑te la... altceva. La Luke. La vacanță. La prima noastră vacanță împreună. Doamne, abia aștept. Am vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
chiar o cale să strecor ideea asta în Cafeaua de dimineață. „Eu, una, prefer o abordare mai puțin formală a finanțelor personale“, am să spun, zâmbind cald la cameră. Managerul meu de cont și cu mine bem adesea câte un cappuccino împreună, discutând despre strategiile mele financiare curente ca doi buni prieteni...“ — Domnișoară Bloomwood, întâmplarea face că tocmai v‑am scris o scrisoare... zice Derek Smeath, în clipa în care o chelneriță îi pune un expresso dinainte. Vocea lui devine brusc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
și dumneavoastră. Mai ales când e vorba de ceva atât de important ca pensia. Foarte adevărat, zice Derek Smeath. Dar nu pierdeți prea mult timp cu analiza. Banii dumneavoastră nu se economisesc singuri. — Știu! zic și iau o gură de cappuccino. O, Doamne, acum chiar că mă simt puțin aiurea. Poate are dreptate. Poate ar trebui să pun 90 de lire într‑un fond de pensie, în loc să‑mi cumpăr încă o pereche de pantofi. Dar, pe de altă parte - ce poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Abia dacă mai apuc să‑l văd de la o vreme! Michael clatină din cap. — În dimineața asta are o întrevedere cu cei de la JD Slade. Ei fac jocurile. Un chelner vine și ia farfuria lui Greg, iar Michael comandă un cappuccino. Când chelnerul dispare, se uită întrebător la cea de‑a doua gaură a puloverului meu. — Știi, nu, că ai o gaură enormă de la molii în pulover? Eu aș lua măsuri. Haha, ce amuzant. — Dacă vrei să știi, e ultimul răcnet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
ai o gaură enormă de la molii în pulover? Eu aș lua măsuri. Haha, ce amuzant. — Dacă vrei să știi, e ultimul răcnet al momentului, îi explic cu blândețe. Și Madonna are unul exact la fel. — A! Madonna. Îi e adus cappuccino‑ul și ia o gură. — Deci... cum merge treaba? întreb, cu glasul ușor mai scăzut. Luke mi‑a zis că unul dintre susținătorii lui e cam iritat. — Da. Michael dă din cap grav. Nu înțeleg deloc ce se întâmplă. — Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
de grafică... Chipul i se luminează subit. Hei, poate o fi lucrând la compania aia nouă. B and B? BBB? Ceva de genul ăsta. N‑au început încă treaba, de‑asta încă nu i‑am văzut. Ia o gură de cappuccino și eu mă uit fix la el. Mintea îmi face clic. — O nouă companie de PR? Cu sediul aici? Din câte știu eu, da. Au închiriat un spațiu mare, la etajul doi. Gândurile mi se învârt în cap, ca artificiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Suze a sunat‑o pe mama ta, și ea mi‑a spus. De fapt, le reprezint pe maică‑ta și pe maică‑mea, care își doresc unele chestii de aici. Scoate o listă din buzunar. Mama ta vrea aparatul de cappuccino. Dacă e de vânzare. — Da, e de vânzare, spun. Am să‑i spun tipului de la licitație să îl oprească. Și mama vrea pălăria aia cu pene pe care ai purtat‑o la nunta noastră. Am înțeles. Se face. La amintirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
E rândul meu s-o umplu? — Trebuia să faci asta acum vreo două săptămâni. Sunt de principiu că nu trebuie să devin servitoarea grupului, cea care să aibă grijă ca bărbații să aibă lapte, biscuiți scumpi, scorțișoară, cacao pentru veșnicul cappuccino. Când am fost angajată, Barney mi-a spus că nu au secretară - sau manager de birou, cum am spune în termenii corectitudinii politice - pentru că nu e nevoie. Cu toții facem cafea, răspundem la telefon, femeile de serviciu asigurându-se că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
despre întâlnirile persoanelor cu diverse dependențe. Nu suntem pe picior de egalitate și n-am de gând să-l las s-o facă pe fratele mai mare - așa cum se întâmplă cu Davey. Prin urmare, deși tare aș mai bea un cappuccino, dau din cap în semn de refuz. Specialitatea mea este s-o fac pe grozava. Încercăm să citim paginile lăsate de Jake, în timp ce el urcă să-și mai ia o cafea. Alcoolicii Anonimi - Doisprezece pași 1. Să recunoaștem că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
râs isteric. Toți ceilalți sunt la birou și se dau peste cap să-i facă impresie bună lui Jack Harper. Iar eu ies cu cel mai firesc aer din lume, chiar sub nasul lui, și mă duc să beau un cappuccino. Îmi pare rău că te-am Întrerupt, spune Katie repede, În timp ce intrăm pe ușile de la Starbucks. Mai ales că era și Jack Harper acolo. Habar n-am avut că stă, pur și simplu, acolo ! Dar n-ai nici o grijă, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]