517 matches
-
unic pentru personalitățile patologice. Din acest motiv, există numeroase puncte de vedere și dispute între specialiști. Pentru K. Schneider, „personalitățile patologice sunt deviații pur cantitative ale personalității normale”. Se consideră că o personalitate este patologică în cazul în care profilul caracterial al acesteia este rar din punct de vedere statistic, iar atitudinile și comportamentele reprezintă o cauză de suferință atât pentru subiectul însuși, cât și pentru anturajul acestuia. În conformitate cu DSM-III-R, definiția personalităților patologice este mai extinsă în raport cu punctul de vedere a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
situându-se la „frontierele (borderline) nebuniei”. Conceptul are trei surse: în orientarea psihiatrică noțiunea de „stare limită” corespunde grupării situate la frontiera dintre psihozele schizofrenice, starea de dezechilibru mintal și nevroze. în sens psihanalitic, diferitele stări de aparență nevrotică sau caracterială sunt susceptibile de a avea în cursul curei psihanalitice, simptome întâlnite în cazul psihozelor. din punct de vedere psihopatologic se consideră că „stările limită” formează o entitate clinică originală care nu aparține nici nevrozelor și nici psihozelor. Din punct de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și morale, al valorilor interiorizate de acesta prin imitația unor modele pozitive și prin educație și cultură. Modelul psiho-biografic caracterizat prin eșecul destinului trebuie înțeles ca fiind în corelație cu un anumit defect structural al personalității, de regulă de factură caracterială, așa cum este el întâlnit la personalitățile psihopatice. Acești indivizi, de o mare varietate caracteriopatică (impulsivi, instabili, reci, paranoici, expansivi sau reținuți, cruzi, inafectivi, mitomani, sociopați etc.), sunt persoane incapabile de a simți, de a fi și de a se comporta
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
intelectuală care să asigure eficiență în adaptarea și integrarea școlară și socială. Un curriculum școlar adecvat pentru elevii cu cerințe educative speciale trebuie să pună accent, în principal, pe următoarele domenii: a) dezvoltarea trăsăturilor de personalitate din domeniul afectiv, motivațional, caracterial și al socializării - imaginea de sine, scopurile, interesele, pasiunile, motivațiile intrinsece și extrinsece, concordanța dintre potențialul personal, realizări și valoarea produselor realizate, activitățile individuale și în grup, gradul de toleranță și înțelegere față de cei din jur și față de valorile acestora
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
realizări dramatice a scriitorului. În ordinea esențelor însă, cea care contează în demersul teoretic-demonstrativ al lui P., exemplar este, pentru destinul modernității pe cale de a se naște, Robespierre - revoluționarul pur, lipsit de scrupule și ezitări etice („dialectice”), a cărui unilateralitate caracterială, identificată cu inflexibilitatea ideii de revoluție, îl apropie de galeria fenomenologică a personajelor substanțiale - de care îl desparte, totuși, o doză „letală” de schematism convențional. Este, așadar, substanța pandantul filosofic al „fluxului de autenticitate”? Dacă încercările de definire filosofică a
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
pe unele evidențe empirice, dar tendențios interpretate. Tom Burns (1970) oferă un exemplu clardin acest punct de vedere. Teoria sărăciei, curentă la începutul secolului în Anglia, parte a ideologiei burgheze tradiționale, afirmă că aceasta este cauzată de deficiențe personale, morale, caracteriale. Rowntree a întreprins cercetări amănunțite timp de câțiva ani și a demonstrat că marea majoritate a familiilor din Anglia care trăiau în sărăcie nu trăiau astfel din cauza unor caracteristici personale, ci datorită lipsei de mijloace de a controla împrejurările de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
particularitățile vânzării-cumpărării fondului de comerț ca act de comerț în raport cu vânzarea-cumpărarea civilă; • să argumenteze riguros științific soluția speței, adoptând limbajul juridic corespunzător. b) afective: • să-și controleze elementele de expresivitate ale afectivității în condițiile unei simulări de procedură juridică. c) caracteriale: • să-și pună în valoare spiritul de dreptate, apreciind soluția propusă din punctul de vedere al legalității sale. Obiectul: Criminalistică Tema: Particularități metodologice privind investigația criminalistică a infracțiunilor din domeniul traficului de stupefiante Obiective generale: - îmbogățirea cunoștințelor juridice privind metodele
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
a asemănărilor și deosebirilor infracțiunii de „tâlhărie” cu/față de infracțiunea de „șantaj”. 5. Caracterizarea trăsăturilor caracteristice ale: - elementului material al faptei; - urmăririi imediate; - momentului consumativ; - laturii subiective; - laturii obiective. privind infracțiunea de „tâlhărie”. 6. Valorificarea potențialului intelectual al studenților. • afective - caracteriale: 1. Sensibilizarea studenților față de astfel de acte sau fapte dăunătoare desfășurării în condiții normale a vieții sociale. 2. Dezvoltarea simțului critic și a spiritului civic privind conduita proprie și a semenilor. 5. Cultivarea spiritului de dreptate. 7. Formarea în sensul
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Compararea alegerilor din aprilie 1875 cu cele din martie 1876. 5. Precizarea unor practici politice prin care liberalii au luptat pentru răsturnarea guvernului conservator. 6. Menționarea perioadei în care PNL ajunge la guvernare. 7. Valorificarea potențialului intelectual al studenților. - afective - caracteriale: 1. Sensibilizarea studenților față de trăsăturile de caracter necesare unui bun politician, valoros pentru țară. 2. Dezvoltarea simțului critic în analiza vieții politice. 3. Cultivarea spiritului civic. 4. Formarea și educarea unor trăsături pozitive de caracter. Strategii de instruire: Metode predominante
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
practică a fiecăruia dintre caracterele juridice ale mandatului cu reprezentare. - afective: 1. Să participe cu interes la curs atât prin răspunsuri la întrebări, cât și prin întrebări proprii. 2. Să capteze interesul și atenția colegilor prin întrebări adecvate obiectului cursului. - caracteriale: 1. Să-și amplifice spiritul de analiză prin observarea detaliilor, problemelor legate de această temă. 2. Să-și dezvolte capacitatea de comunicare cu cel de la catedră, precum și cu ceilalți studenți. 3. Să dezvolte curiozitatea ca trăsătură de caracter. Strategii de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
nu. 10. Expunerea aspectelor procesuale. - afective: 1. Dezvoltarea capacității de a sensibiliza față de astfel acte sau fapte dăunătoare vieții sociale. 2. Dezvoltarea capacității de a aprecia fenomenele juridice în funcție de gravitatea acestora. 3. Formarea spiritului practic în desfășurarea activității profesionale. - educative (caracteriale): 1. Dezvoltarea capacității de a încadra just faptele din realitate. 2. Dezvoltarea simțului de dreptate. 3. Formarea unui caracter în sensul faptelor. 4. Însușirea eticii profesionale corespunzătoare. Strategii de interacțiune: Metoda dominantă: prelegerea (expunerea dialogată). Metode și procedee: explicația; demonstrația
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
de drept; - dezvoltarea motivației, curiozității și interesului pentru disciplina drept civil. - afective: - sensibilizarea elevilor față de importanța și sfera de aplicare a dreptului civil; - dezvoltarea capacității de apreciere a fenomenului juridic în general; - formarea unui spirit civic; - cultivarea spiritului justiției. - educative (caracteriale): - să-și amplifice spiritul de analiză și atenție; - dezvoltarea curiozității. Strategii didactice: conversația (expunerea dialogată); problematizarea; explicația; dezbaterea; exercițiul. Desfășurarea activității: Proiect de lecție 1tc "Proiect de lecție1 " Disciplina: Cultură civică Clasa: a VII-a Tema: Cetățenia Subiectul: Ce este
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
identifice instituțiile care asigură respectul drepturilor cetățeanului, atât în România, cât și în context internațional. - afective: - să manifeste interes față de drepturile, libertățile și obligațiile cetățenești; - să dezvolte un simț civic privind conduita proprie și a celorlalți, în calitate de cetățeni ai României. - caracteriale: - să aprecieze potențialul civic al elevilor și respectul drepturilor cetățenești de către aceștia. Strategii didactice: Metode și procedee: conversația euristică, discuții în grup, dezbaterea, discuția-dialog, explicația, brainstormingul, jocul didactic. Mijloace de învățământ: manualul, un exemplar din Constituția României. Desfășurarea activității: 1
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
lui Chandler constă în păstrarea secretului privitor la această fisură mortală din identitatea adâncă a eroului. Cititorul își dă seama de ea prea târziu, când și-a construit propria lui variantă, propriul portret-robot. Cu această biografie și cu aceste date caracteriale, Marlowe este o întrupare a străinului, a inadaptatului, a singuraticului nu doar incapabil să se integreze, ci și adversar natural al acestui univers. Ființă-aruncată-în-lume, el are senzitivitatea unui ecorșeu și reactivitatea unei mimoze. Platoșa verbală e mânuită cu abilitate - însă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
și sordid. Pentru Marlowe, mizerabilă nu e sărăcia, ci starea de nepăsare, aroganță, abrutizare și violență la care conduce automat posesia marilor sume de bani. Este o viziune, firește, limitativ-resentimentară - dar e singura la care un personaj cu datele sale caracteriale poate avea acces. În nici unul dintre romane - și cu atât mai puțin în The Long Goodbye - Marlowe nu încearcă să-și schimbe statutul social. Valorile lui sunt expuse cu claritate, cu un soi de mândrie irepresibilă, ca și cum postura de underdog
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
în permanență activ. Putem observa că, în calitate de energie de investire, contrainvestirea prezintă anumite caracteristici ale stabilității simptomului, și chiar ale conservării acestuia atunci când atinge o dimensiune patologică. Sistemul de protecție, de obicei suplu, diversificat, se transformă astfel în blindaj - „cuirasa caracterială”, după expresia lui Reich (1933/1971) - și paralizează funcționarea psihicului, ceea ce poate antrena o „retracție a eului” (A. Freud, 1936/1993). Putem presupune că, în patologia psihotică, unde nimic nu se opune unei crize de delir, acest sistem de protecție
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pe pacient. Widlöcher (1971-1972) observă că, la pacienții săi, „conversia este suficientă pentru a drena conflictul” și că, de altfel, personalitatea subiecților pare a fi normală, la fel și răspunsurile lor la probele proiective. Ei nu sunt isterici, în sensul caracterial al termenului. În schimb, caracterele isterice fără semne de conversie somatică manifestă alte consecințe ale refulării: scotomizarea realului, lipsă de atenție, blocaj în verbalizare, lacune de memorie etc. O refulare care eșuează poate deci să provoace la fel de bine simptome somatice
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sensibili la manifestările patologice ale unei regresii care încetează să mai fie un principiu de dezvoltare normală pentru a deveni o manifestare simptomatică, împiedicând astfel procesul de maturizare și, după cum spune A. Freud (1965/1968), putând constitui temelia unei formațiuni caracteriale de tip oral, anal, uretral sau falic. Erikson (1950/1974) relatează cazul unui copil de 4 ani, Pierre, în sprijinul căruia a fost solicitat. Băiețelul se abținea de-a lungul unei săptămâni întregi de la a defeca și mergea până acolo
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
conducerea procesului de antrenament). În consecință, antrenamentul sportiv are mai multe componente: 1. pedagogică: prin procesul didactic cu care operează; 2. biologică: prin efectele obiective în planul dezvoltării funcționale și al nivelului adaptiv al organismului uman; 3. psihologică: prin implicațiile caracteriale, morale emoționale ale personalității sportivului; 4. sociologică: prin raporturile și modul lui de integrare și omogenizare în mediul social, economic și cultural; 5. igienică: prin condițiile specifice de alimentație, odihnă și de mediu ambiant în care sportivul se antrenează și
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
Însă selectivă. Eu Îmi aleg prietenul după un model ideal personal, care este interior persoanei mele. Din acest motiv, fiecare persoană are prietenii care i se potrivesc, sau pe care-i merită. Prietenii unei persoane sunt reflexul imaginii sale psihologice, caracteriale și morale. De aici și proverbul: „Spune-mi cu cine te Însoțești ca să-ți spun cine ești”. Fiecare individ se vede și se recunoaște pe sine În prietenii și În prieteniile sale. Stabilitatea, seriozitatea, durabilitatea unei prietenii depind de caracterul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
-se În felul acesta accentul nu pe aspectul structural și dinamic, ci pe cel al frecvenței statistice. Toate clasificările psihologice privind tipurile de personalitate sunt de acord În a recunoaște existența a trei categorii principale de tipuri: somatofizice, psihologice și caracteriale. În această privință, lucrurile sunt bine stabilite. Psihologia Morală urmărește Însă delimitarea unor tipuri morale de personalitate care, departe de a schimba sau de a contrazice tipurile psihologice, le aduc o completare, prin sublinierea raportului dintre psihic și moral. Tipurile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În această privință, lucrurile sunt bine stabilite. Psihologia Morală urmărește Însă delimitarea unor tipuri morale de personalitate care, departe de a schimba sau de a contrazice tipurile psihologice, le aduc o completare, prin sublinierea raportului dintre psihic și moral. Tipurile caracteriale sunt limitate de către mulți specialiști, cadrele tipologice despre care unii autori cred că răspund intențiilor Psihologiei Morale. După părerea acestor specialiști, tipurile caracteriale răspund necesităților de a explica tipurile morale. Trebuie să admitem că lucrurile sunt mult mai nuanțate și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de a contrazice tipurile psihologice, le aduc o completare, prin sublinierea raportului dintre psihic și moral. Tipurile caracteriale sunt limitate de către mulți specialiști, cadrele tipologice despre care unii autori cred că răspund intențiilor Psihologiei Morale. După părerea acestor specialiști, tipurile caracteriale răspund necesităților de a explica tipurile morale. Trebuie să admitem că lucrurile sunt mult mai nuanțate și că este absolut necesar, pentru definirea și delimitarea acestor tipuri de personalitate, să se aibă În vedere, În primul rând, corelația dintre psihic
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
o monstruozitate; eă Dorința celor aflați În dificultate ca nenorocirile și suferințele lor să-i lovească și pe ceilalți reprezintă un act de transfer, o descărcare proiectivă asupra celorlalți. Este ura pe care o dă suferința, schimbarea de atitudine și caracterială a celor nefericiți față de situația normală a celorlalți. Cui se datorează aceste atitudini negative ale unor persoane față de cei aflați În dificultate? Fie unei indiferențe sufletești și morale, fie unor frustrări sau complexe existente. De multe ori, aceste atitudini se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
morală permanentă. Persoanele care acordă ajutor Cine sunt persoanele care pot acorda ajutor? Practic, orice persoană, Întrucât fiecare individ are o stare potențială morală de „a-fi-cu-și-Împreună-cu-celălalt”. În ceea ce privește ajutorul, acesta depinde foarte mult de structura sufletească, intelectuală, morală, educativ-culturală, religioasă și caracterială a celui care se angajează În acțiunea de ajutorare. În sensul acesta, J. Moore pune un mare accent pe aptitudinile persoanelor care Își consacră timpul și activitatea ajutorării celorlalți, „ocrotirii persoanelor aflate În dificultate”. Este adevărat că toți vor să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]