507 matches
-
pretextul pentru un tablou de epocă cu „caracterurile” ei. Ultimul film postdecembrist, Dulcea saună a morții (2003), după un scenariu semnat de Petre Sălcudeanu, autorul de romane polițiste, este construit în aceeași formulă exploratorie a periferiilor, de data aceasta cele carcerale. O întreagă umanitate delincvescentă se perindă prin fața camerei, iar regizorul are instinctul felinian al urâțeniei expresive, al contorsiunilor sufletești care gravează, precum aqua forte-le, un relief specific. Și aceste bolgii sunt frământate de spectrul delațiunii, al demonului politic, iar
Memento Andrei Blaier by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5063_a_6388]
-
Aproximativ 200.000 de deținuți politici se află în închisorile din Coreea de Nord, o populație carcerală în creștere netă față de cea din urmă cu zece ani, a subliniat miercuri raportorul special al ONU pentru Coreea de Nord, într-un raport citat de AFP. Ultimele fotografii din satelit, comparate cu cele din 2001, "indică o creștere semnificativă a dimensiunii
Închisorile din Coreea de Nord găzduiesc aproximativ 200.000 de deţinuţi politici () [Corola-journal/Journalistic/59421_a_60746]
-
reconstituit fictiv de Eugen Simion prin extrase din opera marelui scriitor), ci prin opinii exprimate în timp despre el, care conduc nemijlocit la biografie (v. volumul de interviuri Spectacolul personalității, alcătuit de I. Oprișan). Una dintre puținele scrieri consacrate spațiului carceral și nu numai, de care se ocupă C. Coroiu i se datorează lui Petre Pandrea - Memoriile mandarinului valah. Este apreciată, pe bună dreptate, excelenta portretistică, în genere, negativă, a autorului, care "îl poate face gelos pe orice prozator de mare
Un comentator colocvial by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8135_a_9460]
-
de realitate. El citește literatura propagandistică a imperiului moscovit și o decodifică, primește artefactele teoretice despre "națiunea moldoveană" reieșite de la Chișinăul politic și iarăși le decodifică, le limpezește zările oferind spațiul de gândire și reflecție al opțiunii libere în locul celui carceral al sfâșierii (forțate). Înțeleasă astfel, chestiunea basarabenilor este una de creștere și dezvoltare. Moldova, în general, dacă rămâne așa cum am numit-o Dimitrie Cantemir, "mater parens", mama născătoare a neamului românesc, va da izvoare de intelectuali care se vor alege
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Experiențe carcerale În România Cuprinstc "Cuprins" Confesiuni din noaptea detenției (Lucia Hossu Longin) 7 Cuvânt Înainte (Cosmin Budeancă) 9 Arad 13 Vasile Ciobancan 15 Corneliu Ioan Cornea 30 Maria Godea (Ionescu) 40 Sever Ursu 50 Brăila 55 Flaviu George Brezeanu 57 Adrian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Index de antroponime 381 Index de toponime 387 Confesiuni din noaptea detențieitc "Confesiuni din noaptea detenției" Colegii mei mai tineri, de profesie istorici, Încearcă o trăire unică În felul ei, aceea de a Înregistra mărturii din fostul spațiu concentraționar, experiențe carcerale ale celor care au supraviețuit lungii nopți de detenție. De ce să deschidem inimile atâtor oameni traumatizați? Pentru a Înțelege evenimentele mai bine decât leau Înțeles la timpul acela prizonierii din gulagul românesc și, mai ales, pentru a le Înțelege cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de persoanele care au ocupat funcții. Pentru realizarea acestora, IICCR apelează atât la documente din arhive, cât și la mărturiile celor ce au cunoscut În mod direct sistemul represiv comunist. În aceste condiții, În martie 2007, a demarat proiectul „Experiențe carcerale În România comunistă”, care și-a propus: realizarea de interviuri cu foști deținuți politici; publicarea unor volume de mărturii În care să fie prezentate abuzurile, torturile și tratamentele inumane aplicate „dușmanilor politici și de clasă” din perioada 1945-1989; constituirea unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
al etniei, genului, studiilor, cât și al apartenenței politice Înainte de arestare. Desigur că În fiecare județ au rămas numeroși foști deținuți politici care nu au fost intervievați, dar suntem convinși că astfel de demersuri vor avea ecou și alte experiențe carcerale vor ieși la lumină În anii următori. În identificarea posibililor martori am beneficiat de sprijin atât din partea Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, cât și din partea Federației Române a Foștilor Deținuți Politici și Luptători Anticomuniști, cărora le mulțumim și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
se va finaliza în 1943 cu revitalizarea sa, iar Uniunea Sovietică și marxismul într-o nouă eră, aceea a stalinismului. În locul lui Tihon a fost numit ca patriarh Serghei care a dorit să continue linia de neutralitate, însă după experiența carcerală din decembrie 1926-martie 1927, acesta și-a modificat atitudinea: „Dorim să fim ortodocși, dar în același timp să recunoaștem Uniunea Sovietică drept patria noastră. Bucuriile, succesele și eșecurile ei sunt și ale noastre. Fiecare lovitură dată Uniunii Sovietice... o interpretăm
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și forma se modifică. începe să se renunțe la metodele greoaie ale exprimării scolastice. Răsfoirea Expunerii în rezumat a teologiei a lui Toma d’Aquino permite oricui să constate în ce măsură curgerea lină a gândirii fluide poate fi stânjenită de arhitectura carcerală a expozeului: aceasta îngreunează, încetinește inteligența, apasă asupra ei; ea este încorsetată în întrebări, articole, obiecții, refutații, răspunsuri, soluții; fiecare dezvoltare a ei este îngrădită de o logică în trei timpi; sunt citate abundent autoritățile - Biblia, Aristotel - pentru a justifica
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
religioase, și, totodată, confesiunea unui intelectual care judecă lumea în termenii suferinței și ai iubirii. Din acest unghi răul social și demnitatea morală a individului se văd mai bine decât în pamfletele și în confesiunile prezente, de regulă, în literatura carcerală. E suficient ca autorul să înfățișeze într-o jumătate de pagină atmosfera din infirmeria unui penitenciar la începutul anilor ’60 ca să înțelegi, cutremurat, cât de jos poate să fie coborât omul în condiții de detenție, cât de activă este suspiciunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
Cerințele vor fi: 1. Identificați instituția cu rol de supervizor al vieții oamenilor. 2. Pe ce se bazează mecanismul de funcționare a acestor sisteme? 3. Care este raportul călău / victimă? Sunt cei doi măști ale ideologicului? 4. Identificați aspecte ale carceralului. 5. Există vreo soluție de ieșire din acest univers concentraționar? Reflecție didactică Această primă oră își propune familiarizarea elevilor cu conceptul de ideologie ca formă de ruptură între ontologic și axiologic. Elevii vor trebui să înțeleagă mecanismul oricărei forme de
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de la Pitești, încercând și o trasare a liniei de demarcație între mască și rol. 1. Credeți că deținuții cred în ceea ce fac? 2. Care credeți că erau criteriile după care aceștia erau selectați în pușcării? 3. Discutați în contextul existenței carcerale excesul de zel. (E un păcat sau o necesitate?) Secvența 3: 15 min. * Pornind de la sugestiile fragmentelor folosite ca suport ideatic, li se va cere elevilor să formuleze două soluții pentru ieșirea individului din aria de influență a sistemului opresiv
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
individului din aria de influență a sistemului opresiv (compromis, delațiune, mistificare a existenței sau soluție mistică). * Evocator în acest sens este prologul Trei soluții din Jurnalul fericirii de Nicolae Steinhardt. A patra soluție, cea mistică, a fost descoperită în urma experienței carcerale, prin înțelegerea profundă a ideii de jertfă. * Construirea sensului final al parcursului se va face prin apelul la unul din fragmentele din Jurnalul fericirii care insistă asupra soluției soteriologice a credinței. Reflecție didactică Această a doua oră din parcursul didactic
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
și suprimând altele, în funcție de rolul lor în schema lui identitară de ansamblu. Fără o asemenea lectură a urmelor specifice unei existențe, adăpostirea și regenerarea ei devin acte aleatorii, ce riscă să-i transforme necunoașterea de către edili într-un labirint aproape carceral, presărat cu șicane, învârtiri în cerc, capcane, bifurcații și alte fundături ale potrivniciei. Tocmai evitarea unei asemenea erori constituia rațiunea ultimă a vizitei. Șeful delegației descoperise prin arhive rapoarte despre proiecte mai vechi de încadrare socială a nomazilor, în baza
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
personală insuflată de daimon. − E drept că vântul purtător de ciulini s-a sfâșiat ferfeniță prin ruinele marilor ideologii, unde actualmente trăim după ureche. Migrația contemporană în toate sensurile atestă că fostul acasă s-a transformat din grădină în labirint carceral, din care se încearcă obsesiv ieșirea sub efectul panicii crescânde. Ca și cum libertatea noastră n-ar fi nimic altceva decât un imens gâtlej devorator ramificat în toate direcțiile și înfometat de noi. − Că bine zici! aprobă Bart. Monstrul casnic al incintei
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
I. Cuza” din Iași și cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, Departamentul de Istorie Contemporană. Domenii de interes: istoria politică și socială a României contemporane și istoria creștinismului. Volume publicate: Proba Infernului. Personalul de cult În sistemul carceral din România potrivit documentelor Securității, 1959-1962, Scriptorium, București, 2004 (editor); Țărănimea și puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii În România, 1949-1962, Polirom, Iași, 2005 (editor Împreună cu Constantin Iordachi). Andreea Iacob a absolvit Facultatea de științe Politice, secția Jurnalism. Are, de
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Sutele de mii de Întemnițați reveneau la masa milioanelor de concetățeni care Își aveau rezervată partea lor de suferință. Totul se petrecea Însă În tăcere, În teama de a nu oferi nici cel mai mărunt motiv de a repeta experiența carcerală, fatală pentru câteva zeci de mii de oameni și ruinătoare, fizic și psihic, pentru sute de mii de supraviețuitori. Din 1948, masiv prefigurată propagandistic, dar și prin numeroase acte de violență ce au mers până la suprimarea fizică a unora dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Închisorile existente la acea dată (ședința șefilor MAI din 4 mai 1949 - nota 7 - aprecia că era necesară și construirea unor penitenciare), precum și Întemnițaților de drept comun plecarea la Canal le apărea ca o alternativă salvatoare pentru ieșirea din spațiile carcerale, ale căror condiții ajunseseră extrem de greu suportabile. Munca În aer liber și soare, cu rații alimentare mai consistente, era considerată preferabilă regimului celular. Memorialiștii detenției confirmă această realitate. Începând cu primele luni ale anului 1950, se formează loturi care pleacă
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
un proces, iar Țurcanu („păpușă” a reeducării, dar și „păpușar” al demascărilor, cum Îl numește un Înalt funcționar al aparatului de represiune) și câțiva dintre complici (optsprezece la umăr) sunt executați. Rezultatul reeeducărilor de la Pitești, Gherla și din alte spații carcerale unde s-a Încercat exportarea fenomenului sunt 30 de victime ucise (după estimarea autorităților comuniste) sau peste 60 (după unele victime), 780 de torturați (după autorități), câteva mii de torturați ( În opinia victimelor), sute dintre aceștia rămânând cu traume fizice
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
comenta mostrele autodenigratoare. Intransigenții care nu au cedat presiunilor au perceput acest gest ca pe o lepădare, În sens teologic, de Dumnezeu. Regimul miza, În acceptarea autocriticii, pe faptul că rezistența deținuților politici devenise minimă după atâția ani de regim carceral dur, aceștia fiind, prin urmare, vulnerabili (fizic și psihic) și implicit mai puțin recalcitranți la ideea de reeducare pe care o parte dintre victime au acceptat-o În cele din urmă. Autocritica era obligatoriu secondată de elogiul adus comunismului și
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
arestări și detenții În perioade diferite. În plus, BRU a fost singura Biserică suprimată de autoritățile comuniste, prin Decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948, iar aproape Întreaga elită ecleziastică (episcopi, canonici, preoți-profesori și protopopi) a fost aruncată În sistemul carceral comunist. Începând cu lunile septembrie-octombrie 1948, asupra preoților uniți s-au exercitat presiuni infernale, fizice și morale, pentru a trece la ortodoxie, după modelul pus În practică de sovietici cu doi ani Înainte În Ucraina. Probabil un număr important dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
lui Nicolae Ceaușescu: Comitetul Creștin Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință (ALRC)”, În Romulus Rusan (ed.), Anii 1973-1989: cronica unui sfârșit de sistem, Fundația Academia Civică, București, 2003. Dobrincu, Dorin (ed.), Proba infernului. Personalul de cult În sistemul carceral din România potrivit documentelor Securității, 1959-1962, Scriptorium, București, 2004. Dură, Ioan, Din istoria Bisericii Ortodoxe Române a anilor 1945-1989. Evidențe și realități din viața acesteia, postfață de Mihai Rădulescu, Ramida, București, 1994. Ionescu Stăniloae, Lidia, „Lumina faptei din lumina cuvântului
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
solidare, omenoase. Îi este dor de coana Ioana și de baba Leana și de Verona, care plângeau când celelalte deținute cântau O, ce veste minunată. Ca N. Steinhardt, V. descoperă în cele din urmă un sens religios în experiența sa carcerală: Dumnezeu a vrut să-i pună credința la încercare. Trebuie spus că este vorba de o încercare dincolo de capătul răbdării. Femeia credincioasă se simte pustiită pe dinăuntru și părăsită de Dumnezeu. Se îndoiește în credința ei și reproșează divinității chiar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
de asemenea, a coordonat volumele Dimensiunile urii interetnice în Secuime (1998), Atitudini și valori în administrația publică locală (2001), Organizațiile sindicale și dilemele tranziției (2001). Este membru al Asociației Române de Sociologie. Bruno Ștefan, Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală (c) 2006 Institutul European, Iași www. euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17, 700198, C.P. 161 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ȘTEFAN, BRUNO Mediul penitenciar românesc : cultură și civilizație carcerală / Bruno Ștefan
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]