379 matches
-
nivelul aortei un stress parietal de tensiune de Pentru arterele carotide Carallo a obținut valori ale Tc de vârf (calculat pe baza TAS) de iar Jiang și colab. la lotul normal de referință și la lotul cu factori de risc cardio vasculari (Jiang Y, Kohara K, Hiwada K. Association between risk factors for atherosclerosis and mechanical forces in carotid artery. Stroke 2000; 31: 23192324). De notat faptul că velocitatea de vârf determinată de Carallo și colab.10 a fost de iar
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
alimentar din faringe spre esofag, în condițiile în care ridicarea palatului moale oprește accesul în nazofaringe și orificiul laringian este închis de epiglotă prin contracția tireohioidianului Timpul esofagian constă în deplasarea alimentelor de-a lungul esofagului datorită undelor peristaltice. Relaxarea cardiei, sfincter situat la baza esofagului, permite trecerea alimentelor în stomac. Tonusul acestui sfincter se mărește pe măsura progresiei digestiei. Reglarea deglutiției se face prin mecanisme nervoase reflexe. Acest proces începe cu contactul receprorilor de la baza limbii, din palatul moale, amigdalieni
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
începe cu contactul receprorilor de la baza limbii, din palatul moale, amigdalieni cu alimentele. Impulsurile aferente ajung prin ramuri ale glosofaringianului, trigemenului, laringianulu superior și vagului la centrul bulbar al deglutiției, de unde pleacă impulsuri eferente prin hipoglos, trigemen și vag. Tonusul cardiei crește la stimulare simpatică și scade la stimulare parasimpatică. 5.2. Digestia gastrică Stomacul depozitează temporar alimentele ingerate și le pregătește mecanic și chimic pentru digestia intestinală. Pregătirea mecanică se realizează prin motricitatea gastrică, care asigură depozitarea alimentelor, omogenizarea alimentelor
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
glezne. Alergarea Alergarea este un mijloc de deplasare naturală a corpului, mai rapid decât mersul bazat pe mișcări ciclice, la trecerea de pe un picior pe celălalt intervenind o mică fază de zbor cu efecte deosebite asupra aparatului locomotor și sistemului cardio vascular și respirator. Această deprindere constituie mijlocul cel mai important pentru dezvoltarea vitezei și rezistenței, fiind folosită pentru angrenarea treptată a organismului în efort, în combinație cu exercițiile de mers. Exemple de variante de alergare: alegare pe loc în tempo
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
restabilire și antrenare, ceea ce este foarte important pentru oamenii a căror activitate profesională este necesită o activitatea motorie insuficientă, instalarea efecteulor asupra sferei emoțional nervoase. Aceasta formează condiții pentru dezvoltarea disfuncțiilor fiziologice, În primul rând la nivelul sistemelor nervoase și cardio vascular, care se Întâlnesc În proporție de 70% din cazuri la oameni sănătoși În stare de oboseală. În timpul marșului turistic se creează condiții pentru restabilirea capacității de muncă și Întărirea sănătății sub influența unui complex de factori: schimbarea mediului, influența
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
activități fizice. Condiționate de necesitatea existenței În anumite condiții sociale și naturale, la fel efectuarea operațiilor de activitate de zi cu zi cu caracter profesional. Aceste influențe sunt orientate spre marile funcții ale organismului, fiind coordonatoare În realizarea activităților vitale: cardio vasculare, respiratorie, excretoare, nervoasă, endocrină, olfactivă, auditivă etc. Nivelul de dezvoltare a acestor sisteme, multitudinea și stadiul afecțiunii presupune tipul principal de acțiuni de tonifiere ce poate fi permis: pedagogice sau numai medicale și care din ele trebuie să fie
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
toate nivelurile lui, la scăderea intensității desfășurării proceselor vegetative și a tonusului musculaturii. În cazul reducerii activității motorii se produce denaturarea reacțiilor somatico-nervoase și vegetative. În afară de acestea, inactivitatea fizică duce la schimbări esențiale ale homeostazei, la disfuncția sistemului endocrin și cardio. Activitatea motorie adecvată determină dezvoltarea armonioasă din punct de vedere anatomic și funcțional, determină În mare măsură stabilitatea organismului la condițiile nefavorabile ale mediului, crește capacitatea de apărare Împotriva bolilor infecțioase. Limitarea permanentă a efortului poate fi cauza apariției diferitelor
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
mare decât metabolismul de bază zilnic. Oamenii antrenați fizic se Îmbolnăvesc mai rar, se Însănătoșesc mai rapid decât cei neantrenați, cu mai puține situații de agravare (care implică zile de concediu medical), la ei sunt mai puține cazuri de boli cardio vasculare, de invaliditate; au rezistență crescută la bolile pulmonare, la oboseală; scade numărul copiilor cu deficiențe de dezvoltare, procesul de Îmbătrânire survine mai greu. De aceea tot numărul bolilor și pierderea capacității de lucru la cei care practică regulat exercițiile
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
lunii. Alegerea formei (orientare) exercițiilor se face În funcție de nivelul stării fizice specifică. Starea fizică scăzută cu un nivel inferior se caracterizează prin starea sănătății la pragul dintre normal și patologic. Aceste persoane au un risc crescut de a dezvolta boli cardio vasculare (supraponderali mai mult de 30%, hipertensiune arterială, afectarea metabolismului lipidic, activitate fizică scăzută, nivel scăzut al rezistenței și performanței fizică). La majoritatea se evidențiază Înrăutățirea abilităților fizice: rezistența, forță-viteză, flexibilitate. Rezistența organismului scăzută la factorii nefavorabili de mediu determină
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
cunoștinței. Starea generală este bună cu funcțiile principalelor organe în limitele normale. Uneori se produce vindecare spontană în 7 zile, dar frecvent pot să apară complicații consecutiv decubitului prelungit. Tratamentul constă în administrare de compuși fosfo calcici, glucoză, corticoizi, tonice cardio vasculare, vitamine C și D. Prevenirea plăgilor decubitale se face prin așternut gros de paie. b) Tetania puerperală Denumită și eclampsia vituleră sau forma tetanică a febrei vitulere se caracterizează printr-o hiperexcitabilitate neuromusculară ce poate să apară în primele
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o secundă. Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ 5-6 secunde datorită undelor peristaltice care-l conduc către cardia. Tranzitul este mai rapid (circa o secundă) în porțiunea cervicală a esofagului (care este formată exclusiv din musculatură striată); în porțiunea toracală superioară a esofagului (alcătuită din musculatură netedă și striată) tranzitul durează aproximativ 2 secunde; iar în porțiunea inferioară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
sănătoși, dar și la subiecții în vârstă (când se pot opune deglutiției). Joncțiunea eso-gastrică Esofagul se termină printr-o porțiune de aproximativ 2-5 cm situată deasupra joncțiunii cu stomacul, unde musculatura circulară a esofagului este îngroșată, realizând sfincterul esofagian inferior (cardia). In mod normal acest sfincter prezintă o contracție tonică, spre deosebire de porțiunile mijlocii și superioare ale esofagului, care sunt relaxate. Unda de relaxare care precede peristaltica esofagiană relaxează și cardia permițând pătrunderea bolului alimentar în stomac. Odată cu bolul alimentar mai pătrund
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
unde musculatura circulară a esofagului este îngroșată, realizând sfincterul esofagian inferior (cardia). In mod normal acest sfincter prezintă o contracție tonică, spre deosebire de porțiunile mijlocii și superioare ale esofagului, care sunt relaxate. Unda de relaxare care precede peristaltica esofagiană relaxează și cardia permițând pătrunderea bolului alimentar în stomac. Odată cu bolul alimentar mai pătrund în stomac și mici cantități de aer. La relaxarea sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
precede peristaltica esofagiană relaxează și cardia permițând pătrunderea bolului alimentar în stomac. Odată cu bolul alimentar mai pătrund în stomac și mici cantități de aer. La relaxarea sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
salivar și mai ales prin aciditatea sucului gastric; secreția unor hormoni care au printre altele rolul de a adapta funcția motorie și secretorie gastrică la conținutul gastric. 3.1. Motilitatea gastrică Umplerea gastrică Pe măsură ce alimentele pătrund în stomac prin orificiul cardia, ele se dispun cât mai aproape de pereții gastrici de la nivelul fundusului și corpului gastric, astfel că ultimele alimente ingerate sunt dispuse spre cardia. Stomacul poate primi un volum de aproximativ 1,5 l fără o creștere marcată a presiunii intragastrice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
gastrică la conținutul gastric. 3.1. Motilitatea gastrică Umplerea gastrică Pe măsură ce alimentele pătrund în stomac prin orificiul cardia, ele se dispun cât mai aproape de pereții gastrici de la nivelul fundusului și corpului gastric, astfel că ultimele alimente ingerate sunt dispuse spre cardia. Stomacul poate primi un volum de aproximativ 1,5 l fără o creștere marcată a presiunii intragastrice, fenomen datorat proprietății corpului și fundusului gastric de a-și adapta volumul la conținut numită destindere receptivă. Destinderea receptivă are loc și prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o secundă. Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ 5-6 secunde datorită undelor peristaltice care-l conduc către cardia. Tranzitul este mai rapid (circa o secundă) în porțiunea cervicală a esofagului (care este formată exclusiv din musculatură striată); în porțiunea toracală superioară a esofagului (alcătuită din musculatură netedă și striată) tranzitul durează aproximativ 2 secunde; iar în porțiunea inferioară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
sănătoși, dar și la subiecții în vârstă (când se pot opune deglutiției). Joncțiunea eso-gastrică Esofagul se termină printr-o porțiune de aproximativ 2-5 cm situată deasupra joncțiunii cu stomacul, unde musculatura circulară a esofagului este îngroșată, realizând sfincterul esofagian inferior (cardia). In mod normal acest sfincter prezintă o contracție tonică, spre deosebire de porțiunile mijlocii și superioare ale esofagului, care sunt relaxate. Unda de relaxare care precede peristaltica esofagiană relaxează și cardia permițând pătrunderea bolului alimentar în stomac. Odată cu bolul alimentar mai pătrund
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
unde musculatura circulară a esofagului este îngroșată, realizând sfincterul esofagian inferior (cardia). In mod normal acest sfincter prezintă o contracție tonică, spre deosebire de porțiunile mijlocii și superioare ale esofagului, care sunt relaxate. Unda de relaxare care precede peristaltica esofagiană relaxează și cardia permițând pătrunderea bolului alimentar în stomac. Odată cu bolul alimentar mai pătrund în stomac și mici cantități de aer. La relaxarea sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
precede peristaltica esofagiană relaxează și cardia permițând pătrunderea bolului alimentar în stomac. Odată cu bolul alimentar mai pătrund în stomac și mici cantități de aer. La relaxarea sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
salivar și mai ales prin aciditatea sucului gastric; secreția unor hormoni care au printre altele rolul de a adapta funcția motorie și secretorie gastrică la conținutul gastric. 3.1. Motilitatea gastrică Umplerea gastrică Pe măsură ce alimentele pătrund în stomac prin orificiul cardia, ele se dispun cât mai aproape de pereții gastrici de la nivelul fundusului și corpului gastric, astfel că ultimele alimente ingerate sunt dispuse spre cardia. Stomacul poate primi un volum de aproximativ 1,5 l fără o creștere marcată a presiunii intragastrice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
gastrică la conținutul gastric. 3.1. Motilitatea gastrică Umplerea gastrică Pe măsură ce alimentele pătrund în stomac prin orificiul cardia, ele se dispun cât mai aproape de pereții gastrici de la nivelul fundusului și corpului gastric, astfel că ultimele alimente ingerate sunt dispuse spre cardia. Stomacul poate primi un volum de aproximativ 1,5 l fără o creștere marcată a presiunii intragastrice, fenomen datorat proprietății corpului și fundusului gastric de a-și adapta volumul la conținut numită destindere receptivă. Destinderea receptivă are loc și prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]