870 matches
-
cardiovasculare au o prevalență crescută la persoanele vârstnice cu diabet, iar afectarea cardiacă este multiplă, din cauza afectării concomitente a vaselor cu calibru mare și a celor cu calibru mic. Elementele patogenice ale cordului diabetic sunt (11): ‒ macroangiopatia coronariană; ‒ microangiopatia coronariană; ‒ cardiomiopatia diabetică; ‒neuropatia autonomă cardiacă. Afectarea cardiacă atât de complexă modifică nefavorabil atât prognosticul pe termen scurt, cât și prognosticul pe termen lung, bolnavii diabetici având o rată de reinfarctizare și de insuficiență cardiacă (IC) mai mare decât non-diabeticii (Melchior și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
VLDL). În afara patologiei aterosclerotice bine cunoscute (cardiopatia ischemică, cu formele sale - infarctul de miocard, angina pectorală, ischemia miocardică silențioasă (IMS), moartea subită), pacienții diabetici mai pot dezvolta o altă formă de boală cardiacă numită „boală diabetică a mușchiului cardiac” sau cardiomiopatie diabetică, ce presupune afectare mio - cardică difuză, cu coronare indemne, datorată acumulării de colagen glicozilat în miocard și depozitelor de mucopolizaharide în spațiul subendotelial al arteriolelor intramurale. Neuropatia autonomă cardiacă contribuie la alterarea funcției miocardice prin creșterea pragului dureros (infarct
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
în timp util al debutului infarctului sau poate fi o simplă descoperire la efectuarea ECG sau la necropsie. Sindromul confuzional, apariția dispneei, oboselii, vărsăturilor inexplicabile pot fi semnele de debut ale unui infarct în 32-42% dintre cazuri (55,57). Prezența cardiomiopatiei diabetice și a hipertrofiei ventriculare stângi repre - zintă factori de agravare a prognosticului bolii cardiace. Complicațiile precoce ale infarctului miocardic sunt mai severe decât la nediabetici, inregistrându-se reinfarctizări, rupturi de cord, mai ales în localizarea anterioară. Diabetul este un factor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
Factorii determinanți ai HVS la diabetici sunt multipli, iar prezența sa se materializează în anomalii de umplere diastolică ventriculară, tulburări de ritm atriale și ventriculare și reducerea rezervei coronare. HVS reprezintă un factor de risc independent pentru disfuncția diastolică din cardiomiopatia diabetică. Apariția sa poate fi independentă de existența HTA deoarece în DZ tip 1 cu control metabolic precar, pe o lungă perioadă de timp, în urma fenomenului de glicozilare proteică, se produce o importantă depunere de material PAS+, colesterol și colagen
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
special a peretelui posterior al VS, și hipertrofie septală. HVS apare precoce în DZ, independent de tensiunea arterială, și determină multiple anomalii funcțio - nale cardiace (55,57,58). Yukdin (58) arată ca HVS este un factor de risc major pentru cardiomiopatia diabetică. Atunci când indexul de masă VS crește la aproximativ 125 g/m 2, riscul de deces crește de 28 de ori. Valensi și colaboratorii săi (57), studiind determinanții masei VS la diabeticii asimptomatici, folosind tehnici non-invazive radioizotopice, monito- rizare Holter
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
și atribuite alterărilor în expresia sau activi - tatea metaloproteinazelor matriceale (35). Depunerea de amiloid în cordul uman este semni - ficativ asociată cu vârsta și sexul feminin, apare la aproximativ 50% dintre vârstnicii peste 70 de ani și determină aspectul de cardiomiopatie infiltrativă (12). Procesul contribuie la geneza FA și a insuficienței cardiace (IC). Este importantă diferențierea față de amiloidoza primară, deoarece amilodiza senilă este un proces lent cu prognostic mai bun (36). 2.2.2.3. Funcția cardiacă Este consecința directă a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
ESV sunt utilizate ocazional și în scop diagnostic: pe baza analizei variabilității frecvenței cardiace după apariția acestora; creșterea contractilității postextrasistolice într-un segment miocardic hipokinetic este semn de viabilitate miocardică; creșterea gradientului valvular aortic (SA) sau subaortic în situația unei cardiomiopatii hipertrofice obstructive sau a unei stenoze aortice duce la apariția elementelor clinice la acești pacienți, altfel complet asimpto- matici (2,4). Bătăile ventriculare de scăpare și ritmul idioventricular Bătăile ventriculare de scăpare și ritmul idioventricular sunt similare cu ESV, dar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
se manifestă în cazul unor TV polimorfe) sau reintrare (realizată prin obstacole fixe ce creează zone de conducere lentă prin ariile de separare a miocitelor de zone de fibroză specifice cica - tricilor postnecrotice din cardiopatia ischemică, dar și din alte cardiomiopatii sau afectări ale conexinei);boala subiacentă: ischemică sau non-ischemică;morfologia QRS și regularitate: TV poate avea originea în unul sau mai multe focare în oricare dintre ventriculi (TV monomorfă sau polimorfă). Morfologia complexului QRS definește și câteva forme particulare de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
de pe urma implantării unui ICD în prevenția primară. Când se evaluează un pacient pentru a stabili indicația de ICD în prevenția primară, este necesară definirea bolii cardiace structurale, precum și a comorbidită ilor asociate. De asemenea, trebuie identificată o cauză tratabilă a cardiomiopatiei. Cardiomiopatia aritmo - genică de VD necesită diagnostic RM sau prin ventriculografie dreaptă. Testele genetice sunt utilizate în diagnosticul canalopatiilor, cum ar fi sindromul QT lung, sindromul Brugada sau TV polimorfă catecolaminergică. Ele nu sunt folosite pe scară largă deoarece sunt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
implantării unui ICD în prevenția primară. Când se evaluează un pacient pentru a stabili indicația de ICD în prevenția primară, este necesară definirea bolii cardiace structurale, precum și a comorbidită ilor asociate. De asemenea, trebuie identificată o cauză tratabilă a cardiomiopatiei. Cardiomiopatia aritmo - genică de VD necesită diagnostic RM sau prin ventriculografie dreaptă. Testele genetice sunt utilizate în diagnosticul canalopatiilor, cum ar fi sindromul QT lung, sindromul Brugada sau TV polimorfă catecolaminergică. Ele nu sunt folosite pe scară largă deoarece sunt costisitoare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
și dorsocervical. 3.4. Sindroame genetice complexe 3.4.1. Sindromul Alstrom Este o boală cu transmitere recesiv autosomală, caracterizată prin pierderea vederii secundar degenerării pigmentare retiniene, pierderea auzului prin afectare neuracustică, care debutează în copilărie, asociind obezitate, dislipidemie, hipogonadism, cardiomiopatie dilatativă și disfuncție hepatică, alături de insulinorezistență severă și acanthosis nigricans. 3.4.2. Displazia mandibuloacrală Boală cu trasmitere recesivă autosomală, se caracterizează prin statură mică, hipoplazie mandibulară și claviculară și lipodistrofie la membre alături de elemente de insulinorezistență.
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92243_a_92738]
-
hipertrofii (musculatură moleților în special dar și deltoidul, maseterii, musculatură limbii). În cursul evoluției survin retracții tendinoase care compromit funcționalitatea segmentelor respective. Reflexele osteotendinoase diminua progresiv până la abolire. Acești bolnavi nu prezintă tulburări de sensibilitate. În cursul evoluției se constată cardiomiopatie distrofica, aritmie, modificări E.K.G. ale complexului ventricular, fără a se ajunge decât în mod excepțional la o insuficiență cardiocirculatorie. Simptomatologia pulmonară este expresia hipoventilației permanente, iar infecțiile căilor respiratorii sunt foarte comune. Testele paraclinice de diagnostic - diagnosticul de certitudine al
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
mai ales reumatismul articular acut grvat de complicații redutabile de tipul carditei reumatismale și a valvulopatiilor. La adulții tineri predomină afectarea cordului de cauze endocrine sau psihiatrice, pentru ca ulterior să apară afecțiuni de tipul HTA, cardiopatie ischemică acută și cronică, cardiomiopatii, cord pulmonar cronic, insuficiența cardiacă, angina pectorală, infarctul de miocard și, nu în ultimul rând, moartea subită. La bătrâni, predominante sunt ateroscleroza sistemică, arteriopatiile obliterante la nivelul membrelor inferioare, insuficiența circulatorie, accidentul vascular. * Sexul În cazul sexului feminin se constată
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
frecvența crescută a HTA esențială sau secundară, cardiopatia ischemică și insuficiența venolimfatică. În cazul sexului masculin mai frecvent apar valvulopatiile aortice de etiologie reumatismală sau luetică. După vârsta de 40 de ani sexul masculin se caracterizează prin incidența crescută a cardiomiopatiei etanolice, cardiopatiei ischemice, iar tardiv, HTA și cord pulmonar cronic. * Antecedentele heredo-colaterale Există o serie de afecțiuni cardiovasculare cu determinism genetic, dintre care menționăm: HTA, cardiopatia ischemică, cardita reumatismală, cardiomiopatia dilatativă și restrictivă, arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare, etc. * Antecedentele
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de ani sexul masculin se caracterizează prin incidența crescută a cardiomiopatiei etanolice, cardiopatiei ischemice, iar tardiv, HTA și cord pulmonar cronic. * Antecedentele heredo-colaterale Există o serie de afecțiuni cardiovasculare cu determinism genetic, dintre care menționăm: HTA, cardiopatia ischemică, cardita reumatismală, cardiomiopatia dilatativă și restrictivă, arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare, etc. * Antecedentele personale Fiziologice: în perioada de activitate reproductivăa femeii prezența ciclurilor menstruale poate decompensa unele cardiopatii, iar sarcina poate avea efecte agravante, așa după cum este cazul stenozei mitrale sau HTA. Datorită
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dreaptă apare secundar bolilor cronice pulmonare de tipul BPOC, astm bronșic, cu apariția cordului pulmonar cronic; o TBC pulmonară poate determina apariția pericarditelor tuberculoase acute uscate sau exudative; o hipertiroidismul poate determina tahicardie, aritmii, HTA, adică cardiotireoza. Hipotiroidismul favorizează apariția cardiomiopatiei; o diabetul zaharat determină apariția micro și macroangiopatiei diabetice, cu toate complicațiile lor, ateroscleroza, cardiopatia ischemică dureroasă (incidență crescută a infarctului miocardic); o obezitatea favorizează ateroscleroza, cardiopatia ischemică, HTA, insuficiența respiratorie cronică, cordul pulmonar cronic; o anemiile severe pot duce
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
vizate afecțiuni cardiovasculare de către factorii de mediu. Sedentarismul și alimentația hipercalorică, hiperglucidică, hiperlipidică, hiperproteică predispun la obezitate, ateroscleroză, cu toate complicațiile ei, diabet, sindrom dislipidemic. Fumatul și consumul de alcool sunt factori decisivi în accelerarea aterogenezei, a dezvoltării cardiopatiei ischemice, cardiomiopatiilor dilatative, tulburărilor de ritm, infarct de miocard, accident vascular cerebral, arteriopatie obliterantă aterosclerotică. * Simptomele din bolile cardiace Simptomele din bolile cardiace pot fi specifice cordului sau nespecifice, anamneza constituind etapa esențială inițială care poate da informații privind etiopatogenia acestora. * Durerea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
evidențiate poate fi stabilită prin palparea regiunii precordiale. Concomitent pot apare modificări ale conformației toracelui în diferite boli cardiace, din care menționăm: bombarea regiunii precordiale apare în mod normal la persoanele slabe sau, patologic, în insuficiența aortică, bloc atrioventricular total, cardiomiopatii hipertrofice; bombarea hemitoracelui stâng apare în pericardita exudativă cu cantitate mare de lichid, la pacienții cu valvulopatii dobândite în copilărie; prezența pulsațiilor cordului la nivel epigastric apare în hipertrofia de ventricul drept; prezența pulsațiilor cordului în focarul pulmonarei (spațiul II
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cardiopatiile se clasifică în două categorii: Grup A (cu risc crescut): proteze valvulare, cardiopatii congenitale cianogene, antecedente de endocardită infecțioasă Grup B (cu risc mai mic): valvulopatii (insuficiență aortică, insuficiență mitrală, prolaps de valvă mitrală), bicuspidie aortică, cardiopatii congenitale necianogene, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă. Etiologie Etiologia endocarditelor variază după poarta de intrare, după proveniența germenului (comunitar sau nozocomial), după terenul pe care se grefează, pe valve native sau proteze valvulare. Etiologia probabilă după poarta de intrare: Dentară: streptococi orali si negrupabili, HACEK
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
toxic (medicamentos), infecțios, carențial (cașexie, anemie, deficit Zn, Se, Fe). Cauzele infecțioase asociate cu tulburări cardio-vasculare sunt M. tuberculosis, Cryptococcus neoformans, Histoplasma capsulatum, stafilococi, CMV, HSV sau chiar HIV. Afecțiunile cardiace asociate cu HIV/SIDA sunt: aritmiile, hipokineziile, dilatația ventriculară, cardiomiopatia dilatativă, pericardita, endocardita bacteriană/ nebacteriană, hipertrofia ventriculară stângă prin hipertensiune pulmonară, moartea subită. Patologia vasculară în contextul infecției HIV este reprezentată de vasculita inflamatorie, vasculita cerebrală, procesele fibrocalcare, anevrismele coronariene sau cerebrale. Afecțiuni digestive asociate HIV/SIDA Esofagitele se manifestă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
o neuropeptidă cu acțiune vasodilatatoare (adrenomedulina), dar contribuția sa la apariția hipotensiunii nu este cunoscută. Manifestări cardiace domină în unele cazuri simptomatologia angină pectorală, infarct miocardic pot apărea în afara unei coronaropatii (posibil datorită creșterii consumului de oxigen și spasmului coronarian), cardiomiopatii (hipertrofică sau congestivă). Alte afecțiuni asociate Simptome gastrointestinale greață, vărsături, dureri abdominale constipație efect direct al CA de inhibare a contracției mușchilor intestinali diaree apoasă asociată cu hipokaliemie și aclorhidrie (WDHA, sd. Verner-Morrison) producție ectopică de VIP colelitiază 15-20%. Precauții
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
mortalitate mai mare față de nediabetici, consecință a asocierii miocardiopatiei diabetice și a neuropatiei diabetice vegetative. Moartea subită se întâlnește mai frecvent la diabetici, fie datorită unui infarct miocardic atipic, fie datorită unor tulburări de ritm precipitate de ischemie pe fondul cardiomiopatiei diabetice. Accidentele vasculare cerebrale, expresia clinică a macroangiopatiei la nivel cerebral, sunt mai frecvente la diabetici, inducând o mortalitate crescută. Leziunea cea mai frecventă este cea ischemică, dar este citată în literatură și forma cu infarctizări mici, repetate, care se
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
zaharat, hipercolesterolemie severă); bolnavilor rămași simptomatici după operația de by-pass aortocoronarian; bolnavilor rămași simptomatici după multiple angioplastii percutane transluminale. După unii autori (61) nu au indicație în etapa actuală: bolnavii cu boală vasculară a grefei după transplantul cardiac; bolnavii cu cardiomiopatie la care se suspicionează, fără a fi dovedită, o microangiopatie. Revascularizarea transmiocardică cu LASER are drept consecință o ameliorare semnificativă a simptomatologiei și creșterea toleranței la efort la aproximativ două treimi din pacienți. Ameliorarea perfuziei miocardice a fost evidențiată cu ajutorul
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
metabolic defectuos. Preeclampsia, prin spasmul arteriolelor spirale, duce la ischemie placentară și hipoxie fetală. În prezența cetoacidozei diabetice mortalitatea intrauterină fetală crește la peste 50%, datorită hipovolemiei și hipotensiunii arteriale pe care le induce cetoacidoza, cu agravarea ischemiei utero- placentare. Cardiomiopatia diabetică Este caracterizată printr-o hipertrofie importantă a septului interventricular, asociată cu hipertrofia pereților ventriculilor stâng și drept (64). În apariția sa un rol important îl are hiperinsulinismul fetal, secundar hiperglicemiei materne, știut fiind că miocardul fetal are o sensibilitate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
32-proinsulinei la subiecții cu diabet zaharat tip 2 sunt asociate cu un profil negativ al factorilor de risc major cardiovascular. Mecanismul acțiunii acestor precursori nu este încă bine precizat. 2.3. Alte complicații cronice ale diabetului zaharat 2.3.1. Cardiomiopatia diabetică Insuficiența cardiacă la pacientul diabetic are drept cauze ateroscleroza coronariană (macroangiopatia diabetică), hipertensiunea arterială (la peste o treime din cazuri) și, nu în ultimul rând, o afectare specifică miocardică, așa-numita cardiomiopatie diabetică. Studiul populațional de la Framingham atestă mortalitatea
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]