163 matches
-
albă, fără rușine pișăcioasă în fața ambasadei Franței, cele mai nenorocite mîrțoage, cu coastele ieșite, și căruțele cu lemnul spălăcit, pline cu grămezi de zdrențe și tot felul de fierotenii...” pe bulevardul Dacia! Decorul se întregește: “superbele clădiri în ruină, cu cariatidele lor umilite și desfigurate de tencuiala căzută de pe cioturile lor de brațe” sînt contrapuse blocurilor despotului, al cărui palat, “tot neterminat, deja în refacere, tronează ca o gigantică excrescență a puterii (un tort, de fapt, clădire grotescă la extremitatea unui
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
Articolul 1 Imobilul "Casa cu cariatide" din bd. Lascăr Catargiu nr. 30, sectorul 1, municipiul București, se clasează ca monument istoric, grupa valorică "B", cod în Lista monumentelor istorice B-II-m-B-21051. (2) Coordonatele punctelor de contur ale zonei de protecție a monumentului istoric sunt prevăzute în anexa
ORDIN nr. 2.432 din 20 august 2012 privind clasarea în Lista monumentelor istorice, grupa valorică "B", a imobilului "Casa cu cariatide" din bd. Lascăr Catargiu nr. 30, sectorul 1, municipiul Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245242_a_246571]
-
publicării prezentului ordin. Articolul 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul culturii și patrimoniului național, Puiu Hașotti București, 20 august 2012. Nr. 2.432. Anexa Zona de protecție a imobilului monument istoric "Casa cu cariatide" din bd. Lascăr Catargiu nr. 30, sectorul 1, municipiul București Coordonatele punctelor de contur Nr.
ORDIN nr. 2.432 din 20 august 2012 privind clasarea în Lista monumentelor istorice, grupa valorică "B", a imobilului "Casa cu cariatide" din bd. Lascăr Catargiu nr. 30, sectorul 1, municipiul Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245242_a_246571]
-
principatului, în special în Monte-Carlo, este Belle Epoque. El își găsește cea mai înfloritoare expresie în din 1878-79 în Marea Sală de Concerte creată de Charles Garnier și Jules Dutrou. Elemente decorative, inclusiv turnulețe, balcoane, mozaicuri multicolore de ceramică și cariatide împrumutate și amestecate pentru a crea o fantezie pitorească a plăcerii și luxului, și o ademenitoare expresie a felului în care Monaco a căutat și caută încă să se înfățișeze. Acest capriccio de elemente franceze, italiene și spaniole a fost
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
dorice, precum și primele încercări de a dirija evoluția orașului conform unui plan urbanistic. Caracterul neoclasicist al palatului Știrbey este respectat și de modificările efectuate în 1881, după proiectul arhitectului austriac J. Hartman. Acestor modificări li se datorează fațada împodobită de cariatide și aripile laterale supraînălțate. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea planul orașului căpătă treptat, și datorită proiectelor urbanistice inițiate de Sanjouand, un caracter reprezentativ prin formarea unui centru circular, trasarea unor magistrale largi, ridicarea de edificii monumentale
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
Universitatea din București. Activitatea sa culturală evidențiază următoarele funcții: Opera poetică a lui Ion Gheorghe, cea eliberată „prompt“ de lestul stihuirilor proletcultiste din "Pâine și sare" (roman în versuri - București, Editura pentru Literatură, 1957), "Căile pământului" (București, Editura Tineretului, 1960), "Cariatida" (București, Editura Tineretului, 1964; augmentat, în ediția din 1967) etc., reunește în bogata-i corolă policromă volumele: Este prezent în: Opera poetică a lui Ion Gheorghe ilustrează, după judecățile critice ale lui Ion Pop, „un foarte ambițios program poetic“, «unul
Ion Gheorghe (poet) () [Corola-website/Science/306514_a_307843]
-
tablouri, mobilier luxos, porțelanuri fine, parcuri înmiresmate. Totul inspiră sobrietate, armonie, eleganță. Școala de la Fontainbleau, fondată de regele Francisc I (1515-11547), era un adevărat centru de creație, cu participarea unor artiști italieni (Primatice, Rosso, Cellini) care introduc elemente renascentiste (ghirlande, cariatide, grații). Artiști locali (Philibert de L’Arme, Pierre Lescaut, Jean Goujon, Gemain Pilon), prelucrând tradițiile locale și influențele din Italia și Țările de Jos, au creat o artă puternică și originală. Castelul Blois, locul de naștere al regelui Ludovic al
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
î.Hr. și în decursul secolelor al IV-lea și al III-lea î.Hr., pe vremea când era probabil capitala statului get, numindu-se Daosdava ("daòi" este denumirea de origine traco-frigiană pentru „lupi”). Celebre sunt picturile murale și reliefurile celor zece cariatide care împodobesc un mormânt din incinta metropolei, consacrate înfățișării celor zece trepte ale drumului spre nemurire (vezi formele tracice ale orfismului). Acest mormânt este impresionant și prin dimensiuni: cripta are o înălțime de 4,45 m și o lungime de
Mormântul tracic de la Sveștari () [Corola-website/Science/304422_a_305751]
-
mormânt din incinta metropolei, consacrate înfățișării celor zece trepte ale drumului spre nemurire (vezi formele tracice ale orfismului). Acest mormânt este impresionant și prin dimensiuni: cripta are o înălțime de 4,45 m și o lungime de 3,92 m. Cariatidele sunt, conform orfismului tracic, organizate într-un grup de patru, care „susține” arhitrava, și două grupuri de câte trei, care împodobesc laturile încăperii. Picturile, rămase neterminate, o înfățișează pe Zeița Mamă, asistată de patru purtătoare de daruri și cununi, învestind
Mormântul tracic de la Sveștari () [Corola-website/Science/304422_a_305751]
-
decorative de metal.În centru se află un chioșc de grădină înălțat, construit de Arnaud de Saint Jouan, arhitectul șef al clădirilor istorice, care oferă o priveliște completă asupra întregii zone ale labirintului.Labirintul oferă și ocazia de a descoperi "cariatidele" adăugate de Caterina de Medici pe fațada castelului; la 300 de ani după ce au fost plasate pe castel, cariatidele au fost date jos și plasate în grădină, dar acum ele se află la locul lor inițial, grație arhitecților. Aflată în
Castelul Chenonceau () [Corola-website/Science/311664_a_312993]
-
șef al clădirilor istorice, care oferă o priveliște completă asupra întregii zone ale labirintului.Labirintul oferă și ocazia de a descoperi "cariatidele" adăugate de Caterina de Medici pe fațada castelului; la 300 de ani după ce au fost plasate pe castel, cariatidele au fost date jos și plasate în grădină, dar acum ele se află la locul lor inițial, grație arhitecților. Aflată în partea de sus a castelului (din punctul de vedere al curgerii râului), grădina e protejată de eventualele inundații pentru că
Castelul Chenonceau () [Corola-website/Science/311664_a_312993]
-
fost înălțate în a doua jumătate a secolului V î.Hr. (culme a perioadei clasice) pentru a înlocui clădirile distruse din timpul războaielor medice. Pe lângă Parthenon, pe Acropolis se mai află și mai micul templu al lui Atena Nike, Erecteum, cu cariatidele lui distinctive (stâlpi sculptați sub formă de femei) și o mare poartă de intrare, numită Propylea. Pericle, omul de stat atenian, a pus în aplicare acest program ambițios al construirii de clădiri. Lucrările de construcție au fost supravegheate de Fidias
Arta în Grecia antică () [Corola-website/Science/309078_a_310407]
-
întâi veniră trunchiurile mari de brazi / din camioane pe-ntuneric descărcate / pe brațe duse în tăcere-adâncă / și stivuite-aproape de primejdii / să fie la-ndemâna minții agere și chibzuite / pe urmă începură să se-nalțe / să sprijine coloșii / descumpăniți de piatră / cariatide vechi de lemn // o uriașă mină / la lumina zilei / o fantastică pădure / un codru viu în împietrire salvatoare / și fără de coroane și de rădăcini / cu multele-i coloane numai drepte iuți / vestind cu glas de om și de zăpadă-nvârtejită / acolo
Grigore Hagiu () [Corola-website/Science/310533_a_311862]
-
traseu definitoriu al Capitalei. Palatul Știrbei - arhitect francez Michel Sanjouand, construit în 1835. Caracterul neoclasicist al palatului Știrbei este respectat și de modificările efectuate în 1881, după proiectul arhitectului austriac J. Hartman. Acestor modificări li se datorează fațada împodobită de cariatide și aripile laterale supraînălțate. Muzeul Județean de Artă Prahova - clădirea este realizată în stil clasic, și a fost proiectată pentru Ghiță Ionescu, negustor, petrolist și primar. După moartea proprietarului, în 1910, casa a fost vândută Prefecturii Prahova, și ulterior a
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
școală piaristă. Stilul baroc este evident. Scările sunt acoperite cu o structură de bolți și arcuri, iar treptele, realizate din lemn, sunt originale. Deasupra ușii de la intrare este o placă de piatră cu o inscripție în limba latină. Casa cu cariatide a fost construită în 1890, în stil eclectic. În prezent, la parter își desfășoară activitatea una dintre librăriile sighetene. Imobilul destinat Tribunalului Comitatens (1893-1895) a funcționat ca spital militar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În momentul de față
Centrul istoric din Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/314173_a_315502]
-
pânză); Înțelepciune (2000, ulei/pânză); Testament (2000, ulei/pânză); Patru apostoli (2000, ulei/pânză); Fuga (2001, ulei/pânză); Arcul vieții (2001, ulei/pânză); Parcul îndrăgostiților (2001,ulei/pânză); Natură statică cu vază roșie (2001,ulei/pânză); Edificiu (2001, ulei/pânză); Cariatidele odihnindu-se (2002, ulei/pânză); Timpul cariatidelor (2002, ulei/pânză); Corabia visurilor (2002, ulei/pânză); Lucia (2002, ulei/pânză); 7 martie 2003 (2003, ulei/pânză); Teză (2003, ulei/pânză); Antiteză (2003, ulei/pânză); Portretul lui Silviu Fusu (2003, ulei/pânză
Victoria Rocaciuc () [Corola-website/Science/314197_a_315526]
-
ulei/pânză); Patru apostoli (2000, ulei/pânză); Fuga (2001, ulei/pânză); Arcul vieții (2001, ulei/pânză); Parcul îndrăgostiților (2001,ulei/pânză); Natură statică cu vază roșie (2001,ulei/pânză); Edificiu (2001, ulei/pânză); Cariatidele odihnindu-se (2002, ulei/pânză); Timpul cariatidelor (2002, ulei/pânză); Corabia visurilor (2002, ulei/pânză); Lucia (2002, ulei/pânză); 7 martie 2003 (2003, ulei/pânză); Teză (2003, ulei/pânză); Antiteză (2003, ulei/pânză); Portretul lui Silviu Fusu (2003, ulei/pânză); Povestea romantică (2003, ulei/pânză); Poarta spre
Victoria Rocaciuc () [Corola-website/Science/314197_a_315526]
-
de interne al României respinge proiectul monumentului lui Spiru Haret comandat cu un an înainte. Brâncuși va păstra lucrarea în atelier și o va intitula "Fântâna lui Narcis". În 1915, începe să execute primele lucrări în lemn, printre care "2 Cariatide" și "Fiul risipitor". La Paris, în 1919, apare volumul „La Roumanie en images” cu cinci reproduceri după lucrări ale lui Brâncuși. Un an mai târziu, participă la expoziția grupării „La Section d'Or” în Franța, la expoziția grupării „Arta română
Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/297109_a_298438]
-
Săptămâna, Viața Românească, Albina, Ifiumuncacs. A ilustrat volumele: Poeme de Theodor Balș, Libertatea de a trage cu pușca de Geo Dumitrescu, Veșmânt și culoare de Cristina Anghelescu, Coloana fără sfârșit de Mircea Eliade. Prima expoziție personală, de sculptură și desen, Cariatide, a fost realizată în anul 1969, la Galeria Simeza. I-au urmat expozițiile de sculptură din anii 1970, 1972, 1974, la Galeria Apollo; 1975 expoziția de desen la Galeria Amfora; 1976 expoziția de sculptură la Galeriile de artă ale municipiului
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
la București. Intenția de a se întoarce în Italia i-a fost zădărnicită de izbucnirea Primului Război Mondial. În vara anului 1915, arhitectul Nicolae Nenciulescu, care realiza atunci Teatrul de vară - cinema Alhambra - i-a încredințat lui Spiridon Georgescu executarea celor două cariatide din dreapta și din stânga scenei. Deși au fost modelate din gips, la peste 80 de ani de la realizare, cariatidele executate ireproșabil de Spiridon Georgescu încadrează și în prezent scena fostului teatru Alhambra. În vara anului 1916 a fost încorporat, rămânând în
Spiridon Georgescu () [Corola-website/Science/321295_a_322624]
-
anului 1915, arhitectul Nicolae Nenciulescu, care realiza atunci Teatrul de vară - cinema Alhambra - i-a încredințat lui Spiridon Georgescu executarea celor două cariatide din dreapta și din stânga scenei. Deși au fost modelate din gips, la peste 80 de ani de la realizare, cariatidele executate ireproșabil de Spiridon Georgescu încadrează și în prezent scena fostului teatru Alhambra. În vara anului 1916 a fost încorporat, rămânând în armată până în 1918, perioadă în care a făcut schițe cu scene din război. Pe baza lor, a realizat
Spiridon Georgescu () [Corola-website/Science/321295_a_322624]
-
pe comoditate. Formele mobilierului sunt rectangulare. Scaunele au spătarele drepte, picioarele masive. Patul este caracteristic stilului: are două spătare inegale, curbate spre exterior. Sunt preferate și paturile drepte, dar care au cele două spătare prevăzute cu pilaștri în formă de cariatide. Mesele sunt în general rotunde și susținute de un stâlp central care se încheie cu trei picioare în partea inferioară. Același tip de ornamente îl întâlnim și la mobilă: picioarele meselor, scaunelor și suporturile au forme de dragon, labe de
Stil Empire () [Corola-website/Science/325993_a_327322]
-
general rotunde și susținute de un stâlp central care se încheie cu trei picioare în partea inferioară. Același tip de ornamente îl întâlnim și la mobilă: picioarele meselor, scaunelor și suporturile au forme de dragon, labe de animal, sfinx înaripat, cariatidă, gât de lebădă etc. Ca materiale, preferințele se îndreaptă către lemn de acaju, abanos, bronz, metal, marmură. O altă caracteristică o constituie existența mobilierului pentru toaletă și a celui pentru spălat, prevăzut cu oglinzi ovale sau rotunde. Cei mai impotanți
Stil Empire () [Corola-website/Science/325993_a_327322]
-
îmbrăcată în costum popular, care poartă pe umăr un ulcior Aleea Restaurației, care ducea spre fântână, a fost flancată de 20 statui din piatră artificială, amplasate câte 10 pe fiecare parte a aleii, fiecare grup fiind unit printr-o arhitravă. Cariatidele reprezintă țărănci din Muscel și Mehedinți, cu ulcioare pe cap, diferențiate după poziția mâinilor. Pe cele 2 pile de zidărie din partea sudică a ansamblului sunt plasate 2 steme, realizate în bronz, ale Municipiului București- cea de la 1879 (stânga) și cea
Fântâna Modura () [Corola-website/Science/325868_a_327197]
-
după poziția mâinilor. Pe cele 2 pile de zidărie din partea sudică a ansamblului sunt plasate 2 steme, realizate în bronz, ale Municipiului București- cea de la 1879 (stânga) și cea actuală (dreapta), motiv pentru care acum aceasta poartă numele de „Aleea Cariatidelor”. În prezent, la capătul dinspre Piața Charles de Gaulle a Aleii Cariatidelor, pe același ax cu , dar cu spatele către aceasta, se află statuia lui Charles de Gaulle, inaugurată în 2006. La 6 iunie 1930, în urma pierderii unuia din rezervoare
Fântâna Modura () [Corola-website/Science/325868_a_327197]