839 matches
-
asceză, apă, Edenului, lui Epicur, și inițiere, paradisului, și picătură, personaj conceptual, transcedentală, opus creștinismului persistență, plăcere în acord cu natura călăuză a virtuților, ca bine suveran, Erezii. bibliografie, docetism, și credință, hedoniste, texte păstrate, Estetică arhitectură, muzică, pictură, poezie, Carmina Burana, Catul, Properțiu, Ronsard, sofisticată, Tibul, Femei egale cu bărbații, erotică feministă, folosința femeilor, Montaigne și femeile, prima teză feministă, de rând, rol major, ca obiect al urii, Filosofi I Antichitate Antistene, Aristip din Cirene, Aristotel, Cicero, Cinicii opera arsă
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Petrarca și Carducci, la Eminescu și Heine impresionează acel aliaj intim de expresivitate și inefabil, durează impresia de rotunjime genuină sub cerul armoniei. Peste textele unor orchestratori de zile mari pribegind prin intermundii, suflă duhul dez-mărginirii. Sinonimia Poezie-Carmen (la plural Carmina), vizibilă la Horațiu, țintea infinitul logosului. "Poate prin Muzică (argumenta Edgar Poe) sufletul se apropie cel mai mult de marele țel pe care se luptă să-l atingă atunci când e animat de Sentimentul Poetic crearea Frumuseții absolute" (Principiul poetic, ed.
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
tea și sufletul. Îmblânzindu-le, face pe om mai bun. Dumnezeu îl va primi bine la județul său. Abatele ascultă cu luare-aminte și aprobă. Trei lucruri - susținu el la rândul său - trei lucruri, dacă nu sunt foarte bune, sunt rele: carmina, vina, pepo; stihurile, vi nul, har buzul. Ca și cum s ar fi înțeles deplin asupra unor grave ch estii, amândoi deodată se îmbrățișară; ceea ce văzând lăutarii, începură din nou să hăulească și să plângă. Atunci beizade Alecu, înălțând fruntea, îi privi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
obnubilând spiritul critic. Epigramele din Vin și apă (1936) par să plece de la paradoxul amatorului de vinuri care se lasă convins de medici să meargă la o cură de ape la Karlovy Vary („Karlovy-Very-Dry”) și de la preceptul horațian „Nec vivere carmina possunt/quae scribuntur aquae potoribus”. Din acesta iau ființă și parodiile la poezii de Mihai Eminescu, G. Topîrceanu, Ion Minulescu și Adrian Maniu, schimbul de sonete bahice cu Mihai Codreanu sau poemele libertine rămase prin arhivele confraților cărora le sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
antice). Este tărâmul poeziei, întrezărit, la modul simbolist, într-un absorbant „dincolo de orizont”. Instalat într-o Romă imaginară, poetul face, epicureic, elogiul vieții (Petronius către Eunyce), închină ode principiilor vitale (Isis, Lacrimile Soarelui), amestecând vis și realitate sau plasticizând grațios (Carmina). Recea detașare parnasiană, „teoretizată” într-o ars poetica, lipsește. Nota elegiacă, mai plină în volumul Domus taciturna, mișcă desenul și îi imprimă rezonanțele caducității. Elementele simboliste (parcul, grădina, parfumuri, mirajul depărtării, cântecul și plânsul fântânilor) tulbură „helenicul vis” al poetului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285211_a_286540]
-
Alain Leygonie Animalul este, oare, un dobitoc? ALAIN LEYGONIE, Les animaux sontils bêtes ? (c) KLINCKSIECK, PARIS, 2011 (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Alain Leygonie Animalul este, oare, un dobitoc? Traducere de Ioana Carmina Bostan Ediție îngrijită și Cuvânt înainte de Brîndușa Grigoriu EDITURA JUNIMEA IAȘI, 2014 ANANTA. Studii transdisciplinare Colecție coordonată de Tiberiu Brăilean Theodor Codreanu, Transmodernismul, 2005 Tiberiu Brăilean, Grădinile lui Akademos, 2005 Gnoza de la Bilca, 2007 Fundamente filosofice ale economiei, 2008 Sisteme
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
poeziilor profane. Totodată, nu se înțelege bine cît de justificat este acest titlu, dat fiind că s-ar putea referi doar la evenimentele legate de originile Romei. Pe baza tuturor acestor considerații, ansamblul a fost numit, mai generic, Poezii minore (Carmina minora). în consecință, culegerea nu are deloc aspectul unui tot unitar și probabil că potrivit intențiilor celui ce o alcătuise trebuia să conțină doar poeziile profane ale lui Draconțiu, așa cum se găseau ele. Poemele nu au fost încă supuse unui
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Beiheft 5, 1972, pp. 381-397; E. Clerici, „Due poeti: Emilio Blossio Draconzio e Venanzio Fortunato”, în Rend. Instit. Lomb., 107 (1973), pp. 108-150; R. Herzog, Die Bibelepik der lateinischen Spätantike, Finck, München, 1975; J.M. Diaz de Bustamante, Draconcio y sus carmina profana, Santiago de Compostela, 1978; J. Fontaine, Naissance de la poésie..., cit. 5. Poeți africani minori Nu se cunoaște autorul unui Poem pentru Flavius Felix despre învierea morților și judecata Domnului (Ad Flavium Felicem de resurrectione mortuorum et de iudicio Domini
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cîțiva ani mai tîrziu, acesta s-a reîntors pe scaunul episcopal și a murit în 489. Producția literară a lui Sidonius se divide în două perioade. în prima, el s-a dedicat exclusiv compunerii de opere profane: douăzeci și patru de Poezii (Carmina), din care primele opt sînt panegirice, scrise în hexametri, care conțin prefețe și alte poezii legate de panegirice, în distihuri elegiace. în aceste scrieri, Sidonius imită maniera celuilalt mare poet de curte de la sfîrșitul secolului precedent, Claudianus, care a trăit
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
repetitivă și parțial inexactă. Criticii muzicali au fost de acord cu faptul că această piesă a compozitorului austriac este una satirică, datorită greșelilor ritmate care ies ușor în evidență și care nu definesc stilul mozartian. Un cântec identificat în colecția Carmina Burana, „In taberna quando sumus” reprezintă o capodoperă muzicală având în centru un motiv asemănător cu al lui Mozart; în acest caz însă nu se cunoaște cu exactitate originea manuscrisului latin descoperit în 1803, lângă o mănăstire bavareză Benediktbeuern. Animat
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
CÎteva exemple: Buc. I 2: siluestrem Quint., agrestem Verg.; Aen. II 307: sedet Quint., stupet Verg. Și filozofului Seneca i se poate reproșa că a citat greșit din Vergiliu (Georg. I 424: stellasque Sen., lunasque Verg.; II 95: nomine Sen., carmine Verg.; Seneca, De benef., VII 1, 1, citează Georg. II 45 carmine ficto, dar Înlocuind ficto cu longo, ca să fie potrivit cu contextul). SÎnt Încă și mai nume roase erorile de memorie ale lui Seneca din operele altor autori, atribuind eronat
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
sedet Quint., stupet Verg. Și filozofului Seneca i se poate reproșa că a citat greșit din Vergiliu (Georg. I 424: stellasque Sen., lunasque Verg.; II 95: nomine Sen., carmine Verg.; Seneca, De benef., VII 1, 1, citează Georg. II 45 carmine ficto, dar Înlocuind ficto cu longo, ca să fie potrivit cu contextul). SÎnt Încă și mai nume roase erorile de memorie ale lui Seneca din operele altor autori, atribuind eronat frag mente de proză sau versuri; e.g., În Nat. Quaest., IV a
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
scriu nu au auzit bine sau nu au fost suficient de atenți: se schimbă adesea Între ele b și u (varianta consonantică), d și t, g și ch, b și p. Interpolările se datorează uneori scrupulelor reli gioase. E.g. Horațiu, Carmina, III 18, 12: În unele codice se citește pardus În loc de pagus, pentru că un copist pios și-a amintit de pasajul biblic habitabit lupus cum agno et pardus cum haedo accubabit (Isaia II 6). Conradus Rittershusius (1560-1613), În comen tariul său
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
nenorocirile bieților pământeni, realizate prin replici ironice. Cele mai populare texte în care își face simțită prezența parodia mixtă, având ca țintă Biblia și realizându-se, lingvistic, prin luarea în derâdere a structurilor latinești, sunt incluse în colecția de cântece Carmina Burana, la capitolul "Cântecelor de pahar și de petrecere". Iată, de pildă, o rugăciune parodică inclusă în Liturghia jucătorilor: "Atotputernicule și veșnicule Dumnezeu, care ai semănat mare vrajbă între țărani și clerici, fă, te rugăm, ca din munca lor să
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Univers, București, 1978. *** Lirica Renașterii italiene, traduceri de C.D. Zeletin, Editura Tineretului, colecția "Cele mai frumoase poezii", București, 1966. *** Nuvele italiene din Renaștere, traducere, note și prezentări de Florin Chirițescu, prefață de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Editura pentru literatură universală, București, 1964. ***Carmina Burana. Antologie de poezie latină medievală, ediția a II-a, traducere și comentarii de Eugen Munteanu și Lucia-Gabriela Munteanu, Editura Polirom, Iași, 2003. Ariosto, Ludovico, Orlandu furiosul, facsimil al BCU Iași, donația Vasile Adamachi, 1892. Comorovski, Cornelia (coord.), Literatura umanismului
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
malo, de tout mal et de tout cruel martire", pentru a exemplifica apoi parodia cu prima strofă a rugăciunii: "Pater noster, tu n'ies pas foulz/Quar tu t'ies en grand repos/qui es montés haut in celis". 186 Carmina Burana, ediție bilingvă, traducere și comentarii de Eugen Munteanu și Lucia-Gabriela Munteanu, Polirom, Iași, 2003, p. 317. 187 Munteanu, Eugen și Munteanu, Lucia-Gabriela, "Prefață" la Carmina Burana, ediție bilingvă, traducere și comentarii de Eugen Munteanu și Lucia-Gabriela Munteanu, Polirom, Iași
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Quar tu t'ies en grand repos/qui es montés haut in celis". 186 Carmina Burana, ediție bilingvă, traducere și comentarii de Eugen Munteanu și Lucia-Gabriela Munteanu, Polirom, Iași, 2003, p. 317. 187 Munteanu, Eugen și Munteanu, Lucia-Gabriela, "Prefață" la Carmina Burana, ediție bilingvă, traducere și comentarii de Eugen Munteanu și Lucia-Gabriela Munteanu, Polirom, Iași, 2003, p. 8. 188 "Successful parody is dependent upon instant recognition of the material being parodied. The technique was particularly successful in the Middle Ages, when
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
expoziții,simpozioane, concursuri, conferințe. Am aflat că în cadrul Casei de Cultură își desfășoară activitatea numeroase cercuri: de teatru, condus de Rudi Nesvadba, muzică și dans popular Ansamblul Rapsozii Șiretului, dans modern - trupa Arena, dans de societate - formația Dream Dance, corul Carmina, grafică și pictură. Lunar aici sunt găzduite spectacole diverse ale unor trupe și formații din țară. Unul din spectacolele la care am participat m-a impresionat în mod deosebit: o trupă de balet din Iași condusă de doamna Cristina Iuriciuc
Sfera by Bran Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93591]
-
nu se înțelege bine cât de justificat este acest titlu dat fiind că, până la urmă, s-ar putea referi doar la evenimentele legate de originile Romei. Pe baza tuturor acestor considerații, ansamblul a fost denumit, mai generic, și Poezii minore (Carmina minora). În consecință, culegerea nu are deloc aspectul unui tot unitar și probabil că potrivit intențiilor celui ce o alcătuise trebuia să conțină pur și simplu poeziile profane ale lui Draconțiu așa cum se găseau ele. Poemele n-au fost încă
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Kraus, Wiener Studien, Beiheft 5, 1972, 381-397; E. Clerici, Due poeti: Emilio Blossio Draconzio e Venanzio Fortunato, „Rend. Instit. Lomb.”, 107 (1973) 108-150; R. Herzog, Die Bibelepik der lateinischen Spätantike, Finck, München, 1975; J.M. Diaz de Bustamante, Draconcio y sus carmina profana, Santiago de Compostela, 1978; J. Fontaine, Naissance de la poésie..., op. cit. 5. Poeți africani minori Nu se cunoaște autorul unui Poem pentru Flavius Felix despre învierea morților și judecata Domnului (Ad Flavium Felicem de resurrectione mortuorum et de iudicio Domini
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
câțiva ani mai târziu, a putut să își reia însărcinările episcopale și a murit în 489. Producția literară a lui Sidonius se divide în două perioade. În prima, el s-a dedicat exclusiv compunerii de opere profane: douăzeci și patru de Poezii (Carmina), din care primele opt sunt panegirice, scrise în hexametri, care conțin prefețe și alte poezii legate de panegirice, în distihuri elegiace. În aceste scrieri, Sidonius imită maniera celuilalt mare poet de curte de la sfârșitul secolului precedent, adică a lui Claudian
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
au precedat publicarea cărții sicilianul se aplecase îndelung asupra versurilor scrise de aceștia, fapt confirmat de epistolele trimise viitoarei sale soții, Maria Cumani.430 Doi ani mai târziu a urmat Antologia Georgicelor și după încheierea războiului, în 1945, Catulli Veronensis Carmina. Tot la finalul războiului a văzut lumina tiparului traducerea celor 1500 de versuri din Odiseea, iar în anul următor, 1946, tragedia Edip rege de Sofocle. Din 1955, după o nouă ediție a poeziilor lui Catullus, intitulată simplu Canturile lui Catullus
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
1998. Carteggi con Angelo Barile, Adriano Grande, Angiolo Silvio Novaro (1930-1941), a cură di Giovanna Musolino, Archinto, Milano, 1999. Carteggio Salvatore Quasimodo Giorgio la Pira, a cură di Alessandro Quasimodo, All'insegna del pesce d'oro, Milano, 1980. Catulli Veronensis Carmina, traduzione di Salvatore Quasimodo, Accademia, Milano, 1945. "Chiarimento alle traduzioni", în Poesie e discorsi sulla poesia, Mondadori, Milano, 1973 (IIa ed.), pp. 297-298. Îl fiore delle Georgiche (Vergilius Publius Maro), traduzione di Salvatore Quasimodo, Mondadori, Milano, 1968. Îl poeta e
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
e traduzione", în Rivista internazionale di studi leopardiani, vol. III, 2003. Papă, Marco, "Leopardi e l'ermetismo: storia di un equivoco", în Rassegna della Letteratura Italiană, 81, 1971, pp. 363-404. Penna, la Antonio, "Îl fiore delle Georgiche e Catulli Veronensis Carmina", în Belfagor, 1, ianuarie 1946. Pugliatti, Salvatore, "Interpretare la poesia", în Solăria, VII, 1, ianuarie 1932. Riccobono, Maria Gabriella, "La poesia ermetica di Quasimodo, letture esoteriche", în Italianistica, 37, 2007, pp. 277-293. Robertis, de Giuseppe, "Parliamo dell'ermetismo", în Primato
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
dover chieder conforto a poeți di altro timbro, al Leopardi per esempio, ai poeți del dolce stil novo e ultimamente ai poeți greci e alla frescă letizia dei loro frammenti, Antonio La Penna, "Îl fiore delle Georgiche e Catulli Veronensis Carmina", Belfagor, Florența, 1, 31 ianuarie 1946, acum și în Quasimodo e la critică, îngrijit de Gilberto Finzi, Mondadori, Milano 1969, pp. 320-325. 424 Amore fuggitivo, Europa, Canto funebre di Bione bifolco amoroso, Megara moglie di Ercole, "Quando îl ceruleo măr
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]