478 matches
-
că pădurile și golurile alpine găzduiesc un important fond cinegetic prin varietatea și valoarea speciilor, dovedite prin medaliile de aur obținute la diverse concursuri internaționale pe fondurile de vânătoare cum sunt cele de la Făina și Valea Babii, populate cu cerbi carpatini, urși, lupi, mistreți, jderi, cocoși de munte, etc., ce se vânează cu autorizație. Vânătoarea este o activitate recreativă care, în zona Munților Maramureș, întrunește condiții deosebite având în vedere: Avându-se în vedere valoarea ridicată cinegetică a zonei, bazinul Vaser
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
de animale sunt bine reprezentate, prezentând o mare varietate în funcție de altitudine: în zona alpină de capra neagră, marmota, acvila de stâncă, în jnepeniș de cocoșul de mesteacăn, iar în pădurile de conifere de râs, cocoșul de munte, ursul brun, cerbul carpatin și altele. In râurile de munte, Tisa, Vișeu, Ruscova și Vaser, alături de păstrav și lipan trăiește cea mai valoroasa specie de salmonide, lostrița. Datorită acestor bogății naturale, în judetul Maramureș au fost declarate prin Decretul 204/1997 și H.C.J
Județul Maramureș () [Corola-website/Science/296663_a_297992]
-
munte (Trollius europaeus), limba siberiana (Lingularia sibirica), trifoiul lutrei (Manyanthes trifoliata). Nu este lipsită de interes nici prezenta plantelor medicinale și aromatice. Există 2 arii protejate: Pădurile din jurul depresiunii dețin importante resurse cinegetice ocrotind și animale protejate prin lege: cerb carpatin (Cervus elaphus carpaticus), râs (Lynx lynx), mistreț (Sus scrofa), iepure (Lepus europaeus), cocosul de munte (Tetrao urogallus), jderul, barza albă, etc. Predomina districambosolurile (solurile brune acide), (G. B. Tofan, 2013) În anul 1850, populația satului era de 628 locuitori din
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: nouă mamifere cu specii de urs carpatin ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), vidră de râu ("Lutra lutra"), capră neagră ("Capreolus capreolus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), cerb ("Cervus elaphus"), mistreț ("Sus scrofa") și pisică sălbatică ("Felis silvestris"); doi amfibieni: tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
89% are productivitate inferioară, iar 1% sunt neprductive. Din pădurile ocolului Sivic Marginea s-au recoltat prin centrele de colectare importante cantiatati de fructe de pădure. Fauna, bogată și prețioasă, include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicată: ursul și cerbul carpatin, căprioara, râsul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, corbul, vulturi, bufnite. Pârâurile de munte adăpostesc specii rare de pești, cum ar fi: păstrăvul curcubeu, mreana. Secțiunea 2. Caracteristici climatice Regimul climatic, specificități, influențe Caracteristică climatului este conferită de poziția pe care
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
de dialog intersubiectiv, corect. Domnule, cum nu se poate mai limpede! Numai că Habermas era neamț! În plus, când a gândit el și formulat teoria, din care am spicuit și noi, a trăit în Germania și nu aici, în Cetatea carpatină, veșnic unduită de te miri ce fluierat de pe nu mai știu care colină, când orientală, când mai apuseană. Acolo, la nemți, se putea vorbi, ehe, din ăle potoape, despre reconcilierea graduală spre binele tuturor, despre competența judecării, capacitatea de verificare
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_446]
-
gamă diversă de floră și faună specifică Munților Banatului. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), liliacul cu aripi lungi
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
1975, la Helsinki, Nicolae Ceaușescu semnase actul final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa. Cu acea ocazie promitea marea și sarea tuturor marilor democrații, inclusiv emigrația celor amatori. în mai 1980, Mihai Stere Derdena obține plecarea din spațiul carpatin, împreună cu familia. La sfârșitul lunii martie 1981 s-a stabilit în localitatea Bringeport, din SUA. După șapte luni de exil ostil și-a dat seama cu un gust amar că țara de adopție este ospitalieră numai pentru comuniști. Naționaliștii nu
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_209]
-
obligatoriu în Bărăgan, timp în care urma să fie supravegheat în continuare de informatorii colonelului Mihai Nedelcu. Exemplele sunt multe, spațiul editorial este redus. în prezent s-a retras în patriarhala așezare, Câmpina. Paradoxurile letale s-au petrecut în spațiul carpatin, în care, călăii purtau în mână toporul plin cu sângele opozanților, strigând cu multă isterie că, omul este cel mai prețios capital. România era condusă de dictatura proletară la volanul ipocriziei avutului obștesc, folosind șperaclul, ce-i al tău e
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_209]
-
frecvent premiul I (cu “Logodna”, “Cântec din fluier”, “Câteva halbe cu rom”, “Trepte”, “Cadoul”, “Urme pe zăpadă”, “Iancu la Hălmagiu”, “Autograful”, “Dulapul”, și altele), piese din care unele sunt reluate și în teatre profesioniste. În 1997, a înființat Fundația "Steaua Carpatină", în casa sa de vacanță de la Podu Dâmboviței, județul Argeș, prin care a desfășurat mai multe manifestări culturale și artistice. În 2008, îi este publicat volumul "Scrisori", cu epistole către personalități ca Ion Iliescu, Constantin Noica, Răzvan Theodorescu, Cristian Tudor
Paul Everac () [Corola-website/Science/298913_a_300242]
-
specia "Crocus vernus") sau iederă albă ("Daphne blagayana"). Lumea animalelor este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere și păsări. Mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs carpatin ("Lynx lynx"), căprioară ("Capreolus capreolus"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță roșcată ("Sciurus vulgaris"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliac urechiat ("Plecotus auritus
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
filmul "Nemuritorii", bazat și el pe o legendă medievală), având și mijloacele necesare: costumele, decorurile și locurile de filmare. Scenariul a fost scris rapid de Francisc Munteanu, după ideea lui Sergiu Nicolaescu. Titlul inițial al filmului urma să fie „Legenda Carpatină”, iar într-un interviu publicat în numărul din iunie 1989 al revistei Cinema regizorul își anunța intenția de a realiza „o baladă optimistă, viguroasă, bărbătească, care să înfrunte destinul” , combătând mesajul fatalist și defetist transmis de baladele populare românești "Miorița
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
multe endemisme: "Daudebardia transsylvanica", "Vitrea transsylvanica", "Helicigona banatica", "Trichia transsylvanica", "Alopia canescens", "Alopia nixa". Fauna mamiferelor este încă bine reprezentată în pădurile de la poalele masivului, deși activitățile economice și dezvoltarea orașelor sunt principalele cauze ale dispariției multor exemplare din: cerbul carpatin, căprioare, mistreți, râși, lupi, vulpi, veverițe, pârșul mare, pârșul cu coada stufoasă, pârșul de alun, șoarecele scurmător etc. Fauna ornitologică, studiată în special de I. Cătuneanu, este reprezentată prin: cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), vulturul pleșuv sur ("Gyps fulvus fulvus
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
așa cum ar fi Garofița Pietrei Craiului ("Dianthus callizonus"), fiind faimoase. Alte specii protejate sunt floarea de colț ("Leontopodium alpinum") și ghințura galbenă ("Gentiana lutea"). Printre speciile de animale amintim capra neagră ("Rupicapra rupicapra"), declarată monument al naturii, căpriorul, mistrețul, ursul carpatin, râsul, vulpea, lupul, veverița. Cheile Dâmbovicioarei și Peștera Dâmbovicioarei sunt cele mai importante fenomene carstice din Piatra Craiului. În partea nord-estică apar Prăpăstiile Zărneștilor, izbucurile Fântânile Domnilor și Fântâna lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Peștera Stanciului, Moara Dracului. Aminitim
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
produs o dată cu evoluția climei și a solului către starea actuală. Fauna Țării Bârsei este asemănătoare celei existente în Europa Centrală. Dintre toate, fauna de mamifere este puternic reprezentată. Prin pădurile de conifere și foioase sălășluiesc animale caracteristice: "ursul brun", "cerbul carpatin", "căpriorul", "lupul", "mistreții", "jderii", "pisicile sălbatice", "râșii", "vulpile", "nevăstuicile" și "dihorii". Dintre rozătoare: "veverițele", "pârșul" (mare, mai rar cel mic), "șoarecii". Zonele joase ale depresiunii sunt populate cu "iepuri". Păsări mai întâlnite sunt "potârnichea", "vrabia" și "porumbelul", în pădurea de lângă
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
de stat ale . A fost trimisă la "munca de jos," la țesătoria Apaca , unde a petrecut niște ani buni în . Cele mai importante relevări făcute de Lucia Apolzan se găsesc în domeniul complex al interdisciplinarității antropologice a continuității locuirii meleagurilor carpatine. Primul său studiu complex a fost referitor la Țara Moților sau "Țara de piatră," scris după colindase pe picioare întreaga regiune. Conform propriilor sale confesiuni, , Lucia Apolzan a fost îndemnată călduros de geograful Ion Conea, autorul lucrării "Clopotiva, un sat
Lucia Apolzan () [Corola-website/Science/329727_a_331056]
-
este un săptămânal de limba germană, apărut la 1 martie 1968 la Brașov, prin schimbarea denumirii bisăptămânalului "Volkszeitung" (Ziarul poporului), care apărea din 30 mai 1957. De la apariție, în 1968, "" (Orizont Carpatin) era o publicație săptămânală pentru societate, politică și cultură ("Wochenschrift für Gesellschaft, Politik, Kultur"), distribuită în toate zonele din România cu populație germană. Redactor-șef al publicației, la înființarea, a fost Eduard Eisenburger, fostul redactor-șef de la "Volkszeitung". La sfârșitul
Karpatenrundschau () [Corola-website/Science/310908_a_312237]
-
dar siguranța mea este pusă În pericol, deoarece cei care primesc leafă mare să facă ordine, sunt ocupați cu o suită de proteste, cerând drepturi suplimentare vechilor privilegii. Grevele fără precedent ale polițiștilor și justițiabililor confirmă debandada din interiorul spațiului carpatin. Nu dă nimeni explicația situației care se extinde În mod incredibil, favorizând ca lipicioasa corupție să se extindă În interiorul unor instituții care au menirea să o elimine. Multe lefuri imense nu se justifică, legile speciale, destinate unor favorizați, au dus
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
doi ani, suflând în trompeta demagogiei electorale, guvernanții timpului promiteau un program dezarmant. Sub titlul Hai acasă, îndemnau diaspora românească să se întoarcă de unde a plecat. Ofertele erau tentante, prin zăngănirea unor sume mari ca primă de reinstalare în spațiul carpatin. De unde se scoteau acei bani mulți nu a precizat nimeni. La sate, sărăcia este la ea casă. Pe ulițele pline de noroi, se târăsc bătrâni costelivi, ca niște umbre, proptiți în două ciomege. Din zori și până la asfințit se uită
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
cam 700) sunt români, probabil descendenți ai populației originale române și a băștinașilor daci. Limba vorbită (Ardeleneasca) este o variațiune a limbii române, care include elemente latine că "ai" (lat. alium = usturoi) sau "fărină" (lat. farina = făină) negăsite în afara bazinului carpatin, susținând astfel teoria continuității românilor pe aceste meleaguri. Potra este numele de familie al majorității locuitorilor, care s-ar părea să aibă legătură cu colonizatorii din Patras (variațiuni ale numelui Potras/Patras există și în numele de origine grecească). Majoritatea locuitorilor
Bologa, Cluj () [Corola-website/Science/300321_a_301650]
-
și zonă zoogeografică județul Mureș se încadrează în provincia dacică cu o faună diferențiată în 3 etaje: etajul montan, etajul de deal și podiș, etajul apelor curgătoare. Etajul montan este format din variate specii având numeroși reprezentanți printre care: cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), ursul brun (Ursus arctos), râsul (Lynx lynx), jderul (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), Căprioara (Capreolus capreolus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
Ciupercescu), de ceilalți protagoniști ai intrigii”. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Tânăr militant pentru unirea Transilvaniei cu țara, boierul Frâncu sosește în Italia pentru a obține sprijinul stăpânului unui faimos castel carpatin. Acesta este însă orbit de pasiunea sa pentru o cântăreață de operă. Într-o seară, după reprezentație, dispar atât diva, cât și bogătașul. Dezamăgit, Frâncu se întoarce în castelul înconjurat acum de legenda că ar fi bântuit de fantome. De
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
de afinitate a lui Gulea pentru fantastic.”" Călin Stănculescu consideră că filmul lui Gulea este păstrat în memoria fanilor verniști de "„profeția cinematografului în opera lui Jules Verne și replica unui film baroc care se desfășoară în decoruri de thriller carpatin”". Un alt critic, Ioan Lazăr, constată că scenariștii și regizorul mută accentul dinspre latura fantastică a poveștii lui Jules Verne către o posibilă semnificație de profunzime a textului. Filmul pleacă de la o realitate social-politică a vremii, mișcarea națională de eliberare
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
piscicolă: iazuri cu o suprafață totală de 110 hectare. 12 iazuri se află la bilanțul primăriei și sînt date în arendă pentru piscicultură. Ocolul silvic: cu păduri de suprafață mare, cu impunătorul deal al Rediului, care pare fragment de munte carpatin. Este creată o rezervație de fazani cu locuri frumos amenajate. Fauna pădurilor cuprinde mistreți, vulpi, căprioare, iepuri. Locurile sunt pitorești, la marginea zonei păduroase sunt lacuri cu lebede. Ocolul silvic dispune de "Casa Vînătorului", clădire cu două etaje, loc de
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
Carex rostrata, Carex echinata, Carex dacica"). Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs carpatin ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), mistreț ("Sus scrofa"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul de apă
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]