292 matches
-
superficiale verticale și oblice, și din din fibre profunde transversale. Extremitatea sa medială se inseră pe eminența carpiană medială ("Eminentia carpi ulnaris") formată de pisiform ("Os pisiforme") și cârligul osului cu cârlig ("Hamulus ossis hamati"), iar extremitatea laterală pe eminența carpiană laterală ("Eminentia carpi radialis") fomată de tuberculul scafoidului ("Tuberculum ossis scaphoidei") și tuberculul trapezului ("Tuberculum ossis trapezii"). Retinaculul flexorilor transformă șanțul carpian ("Sulcus carpi") într-un canal osteofibros, canalul carpian ("Canalis carpi") numit de chirurgi tunel carpian. Canalul carpian este
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
formată de pisiform ("Os pisiforme") și cârligul osului cu cârlig ("Hamulus ossis hamati"), iar extremitatea laterală pe eminența carpiană laterală ("Eminentia carpi radialis") fomată de tuberculul scafoidului ("Tuberculum ossis scaphoidei") și tuberculul trapezului ("Tuberculum ossis trapezii"). Retinaculul flexorilor transformă șanțul carpian ("Sulcus carpi") într-un canal osteofibros, canalul carpian ("Canalis carpi") numit de chirurgi tunel carpian. Canalul carpian este delimitat posterior de oasele carpului care formează șanțul carpian, medial de osul pisiform și cârligul osului hamat, lateral de tuberculul osului scafoid
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
cu cârlig ("Hamulus ossis hamati"), iar extremitatea laterală pe eminența carpiană laterală ("Eminentia carpi radialis") fomată de tuberculul scafoidului ("Tuberculum ossis scaphoidei") și tuberculul trapezului ("Tuberculum ossis trapezii"). Retinaculul flexorilor transformă șanțul carpian ("Sulcus carpi") într-un canal osteofibros, canalul carpian ("Canalis carpi") numit de chirurgi tunel carpian. Canalul carpian este delimitat posterior de oasele carpului care formează șanțul carpian, medial de osul pisiform și cârligul osului hamat, lateral de tuberculul osului scafoid și tuberculul osului trapez și anterior de retinaculul
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
laterală pe eminența carpiană laterală ("Eminentia carpi radialis") fomată de tuberculul scafoidului ("Tuberculum ossis scaphoidei") și tuberculul trapezului ("Tuberculum ossis trapezii"). Retinaculul flexorilor transformă șanțul carpian ("Sulcus carpi") într-un canal osteofibros, canalul carpian ("Canalis carpi") numit de chirurgi tunel carpian. Canalul carpian este delimitat posterior de oasele carpului care formează șanțul carpian, medial de osul pisiform și cârligul osului hamat, lateral de tuberculul osului scafoid și tuberculul osului trapez și anterior de retinaculul flexorilor. Prin canalul carpian se face comunicarea
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
eminența carpiană laterală ("Eminentia carpi radialis") fomată de tuberculul scafoidului ("Tuberculum ossis scaphoidei") și tuberculul trapezului ("Tuberculum ossis trapezii"). Retinaculul flexorilor transformă șanțul carpian ("Sulcus carpi") într-un canal osteofibros, canalul carpian ("Canalis carpi") numit de chirurgi tunel carpian. Canalul carpian este delimitat posterior de oasele carpului care formează șanțul carpian, medial de osul pisiform și cârligul osului hamat, lateral de tuberculul osului scafoid și tuberculul osului trapez și anterior de retinaculul flexorilor. Prin canalul carpian se face comunicarea între antebraț
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
Tuberculum ossis scaphoidei") și tuberculul trapezului ("Tuberculum ossis trapezii"). Retinaculul flexorilor transformă șanțul carpian ("Sulcus carpi") într-un canal osteofibros, canalul carpian ("Canalis carpi") numit de chirurgi tunel carpian. Canalul carpian este delimitat posterior de oasele carpului care formează șanțul carpian, medial de osul pisiform și cârligul osului hamat, lateral de tuberculul osului scafoid și tuberculul osului trapez și anterior de retinaculul flexorilor. Prin canalul carpian se face comunicarea între antebraț și regiunea profundă a palmei și permite propagarea unor colecții
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
de chirurgi tunel carpian. Canalul carpian este delimitat posterior de oasele carpului care formează șanțul carpian, medial de osul pisiform și cârligul osului hamat, lateral de tuberculul osului scafoid și tuberculul osului trapez și anterior de retinaculul flexorilor. Prin canalul carpian se face comunicarea între antebraț și regiunea profundă a palmei și permite propagarea unor colecții patologice între cele două compartimente. De pe fața posterioară a retinaculului se desprinde o lamă despărțitoare (sau sept fibros) sagital, care se inseră pe oasele carpiene
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
carpian se face comunicarea între antebraț și regiunea profundă a palmei și permite propagarea unor colecții patologice între cele două compartimente. De pe fața posterioară a retinaculului se desprinde o lamă despărțitoare (sau sept fibros) sagital, care se inseră pe oasele carpiene (scafoid, trapezoid și capitat), și împarte canalul carpian în doua loje (canale sau culise) osteofibroase: medială și laterală. Loja medială (canalul radiocarpian), cu mult mai mare decât cea laterală, conține: nervul median ("Nervus medianus") și tecile sinoviale pentru tendoanele mușchilor
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
profundă a palmei și permite propagarea unor colecții patologice între cele două compartimente. De pe fața posterioară a retinaculului se desprinde o lamă despărțitoare (sau sept fibros) sagital, care se inseră pe oasele carpiene (scafoid, trapezoid și capitat), și împarte canalul carpian în doua loje (canale sau culise) osteofibroase: medială și laterală. Loja medială (canalul radiocarpian), cu mult mai mare decât cea laterală, conține: nervul median ("Nervus medianus") și tecile sinoviale pentru tendoanele mușchilor flexori ai degetelor (cu excepția tendonului flexorului ulnar al
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
profundus") și teaca sinovială a tendonului mușchiului flexor lung al policelui ("Vagina tendinis musculi flexoris pollicis longi"). Loja laterală ("Canalis carpi radialis") conține tendonul mușchiului flexor radial al carpului ("Musculus flexor carpi radialis"), învelit în teaca sa sinovială. În afara canalului carpian, anterior de retinaculul flexorilor se află loja lui Guyon sau canalul Guyon ("Canalis carpi ulnaris"), care este delimitată medial de osul pisiform ("Os pisiforme"), posterior de retinaculul flexorilor, anterior de expansiunea retinaculului flexorilor și a mușchiului flexor ulnar al carpului
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
retinaculului flexorilor se inseră mușchiul lung palmar ("Musculus palmaris longus"), iar inferior constituie originea mușchilor eminenței tenare și hipotenare. În același plan cu retinaculul flexorilor se găsesc tendoanele mușchilor brahioradial, flexori radial și ulnar ai carpului. Fosa cubitală și canalul carpian. Clinica oftalmologica Oftalux
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
nervului median, situat medial de el. La gâtul mâinii tendonul mușchiului flexor radial al carpului trece înapoia retinaculului flexorilor spre palmă (împreună cu tendoanele mușchilor flexori ai degetelor și nervul median) printr-un canal osteofibros propriu, numit loja laterală a canalului carpian care este delimitată lateral de scafoid și medial de două lame fibroase. În loja laterală a canalului carpian acest tendon se află în șanțul osului trapez, unde prezintă o bursă seroasă. Este un puternic flexor al mâinii pe antebraț și
Mușchiul flexor radial al carpului () [Corola-website/Science/331749_a_333078]
-
flexorilor spre palmă (împreună cu tendoanele mușchilor flexori ai degetelor și nervul median) printr-un canal osteofibros propriu, numit loja laterală a canalului carpian care este delimitată lateral de scafoid și medial de două lame fibroase. În loja laterală a canalului carpian acest tendon se află în șanțul osului trapez, unde prezintă o bursă seroasă. Este un puternic flexor al mâinii pe antebraț și slab flexor al antebrațului pe braț. Este de asemenea, un slab abductor al mâinii și pronator al antebrațului
Mușchiul flexor radial al carpului () [Corola-website/Science/331749_a_333078]
-
lipsit de coarne, cu buza superioară despicată și foarte mobilă. Pe spate au una sau două cocoașe sau ele sunt absente. Corpul este acoperit cu păr lânos, lung, dur și aspru, mai lung la lame. Pielea de pe coate, genunchi, încheieturile carpiene și piept, pe care se sprijină aceste animale când sunt culcate, s-a îngroșat și formează calozități. Incisivii sunt orientați oblic și au forma de spatulă, cei laterali sunt asemănători cu caninii, conici și curbati; la "Vicugna", incisivii inferiori au
Camelide () [Corola-website/Science/306689_a_308018]
-
alcătuit din oasele centurii scapulare și oasele extremității libere a membrelor superioare. Oasele centurii scapulare sunt clavicula și scapula. Oasele extremității libere a membrelor superioare sunt: osul humerus, care formează scheletul brațului, radius și ulna formând scheletul antebrațului și oasele carpiene, metacarpiene și falangele care formează scheletul mâinii. Membrele inferioare se mai numesc și membre pelviene din cauza participării oaselor coxale la formarea bazinului sau a pelvisului. Scheletul membrelor inferioare este alcătuit din oasele centurii pelviene și din oasele extremității libere a
Osteologie () [Corola-website/Science/321622_a_322951]
-
împărțită în trei tipuri: păr de contur, păr cu spic și puf. În regiunea capului și mai ales pe față și pe bot au vibrize bine dezvoltate. Astfel de peri senzoriali se pot găsi și pe picioarele anterioare în regiunea carpiană și cele posterioare în regiunea tarsiană. La nivelul pielii marsupialele au numeroase glande sudoripare și glande sebacee. De asemenea există glande anale (preanale, rectale), care emit secreții odorante și sunt de obicei mai bine dezvoltate la masculi. Mamelele sunt bine
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
se împarte în patru fascicule, care se continuă fiecare prin câte un tendon lung. Partea tendinoasă a sa începe mai proximal decât cea a mușchiului flexor superficial al degetelor. Cele patru tendoane ale sale trec înapoia retinaculului flexorilor prin canalul carpian, posterior de tendoanele mușchiului flexor superficial al degetelor ("Musculus flexoris digitorum superficialis"), apoi ajung la palmă unde diverg în evantai spre cele patru degete (II, II, IV și V). Pe tendoanele acestui mușchi, la nivelul palmei, se inserează mușchii lombricali
Mușchiul flexor profund al degetelor () [Corola-website/Science/331772_a_333101]
-
Musculus flexor pollicis longus") și mănunchiul vasculonervos interosos. La gâtul mâinii, la palmă și la degete are raporturi identice cu ale flexorului superficial. La articulația mâinii (gâtul mâinii) tendoanele lui merg împreună cu tendoanele mușchiului flexor superficial al degetelor prin canalul carpian. La palmă, tendoanele sunt acoperite de cele ale mușchiului flexor superficial al degetelor și acoperă posterior mușchii interosoși și arcada palmară profundă ("Arcus palmaris profundus"). La nivelul degetelor tendoanele acestui mușchi trec pe fața palmară a falangelor și pătrund în
Mușchiul flexor profund al degetelor () [Corola-website/Science/331772_a_333101]
-
altul, în partea codală - cubitusul (ulna) sau peroneul (fibula); Segmentul distal, numit "autopod", care corespunde cu mâna sau cu piciorul, fiind format el însuși din trei părți: o parte proximală, "bazipodul", alcătuită din 2 rânduri de oase scurte, denumite oase carpiene la mână și oase tarsiene la picior; o parte mijlocie, "metapodul", format din cinci oase metapodiale alungite în formă de baghetă, denumite metacarpiene la mână și metatarsiene la picior; o parte distală, "acropodul", reprezentat prin cinci degete care continuă oasele
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
caudal poartă denumirea de "cubital" la mână sau respectiv, "peroneal" la picior, deoarece corespunde cu cubitusul sau cu peroneul. Între ele se găsește "osul intermediar" care pare a proveni din zeugopod. "Rândul distal" cuprinde cinci oase cunoscute sub numele de "carpiene" la mână sau "tarsiene" la picior: 1, 2, 3, 4, 5, începând cu marginea cranială. Oasele carpiene și tarsiene pot să se prezinte în starea lor primitivă, așa cum s-a arătat mai sus. Adeseori însă se observă fuzionarea unora dintre
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
cu peroneul. Între ele se găsește "osul intermediar" care pare a proveni din zeugopod. "Rândul distal" cuprinde cinci oase cunoscute sub numele de "carpiene" la mână sau "tarsiene" la picior: 1, 2, 3, 4, 5, începând cu marginea cranială. Oasele carpiene și tarsiene pot să se prezinte în starea lor primitivă, așa cum s-a arătat mai sus. Adeseori însă se observă fuzionarea unora dintre ele sau dispariția altora. La amfibieni scheletul membrelor este construit după tipul general al tetrapodelor, dar la
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
gheară, unghie sau copită. Oasele bazipodului au căpătat o nomenclatură specială în anatomia umană, nomenclatură care este extinsă de unii autori la toate mamiferele și chiar la alte vertebrate. "Bazipodul mâinii (încheietura mâinii) la om" este format din 8 oase carpiene, așezate în două rânduri. Rândul proximal este constituit din următoarele oase: scafoid (radial), semilunar (intermediar), piramidal (cubital) și un pisiform (os sesamoid supranumerar). Rândul distal este constituit din: trapez (carpian 1), trapezoid (carpian 2), osul capitat sau osul mare (carpian
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
mâinii (încheietura mâinii) la om" este format din 8 oase carpiene, așezate în două rânduri. Rândul proximal este constituit din următoarele oase: scafoid (radial), semilunar (intermediar), piramidal (cubital) și un pisiform (os sesamoid supranumerar). Rândul distal este constituit din: trapez (carpian 1), trapezoid (carpian 2), osul capitat sau osul mare (carpian 3) și osul cu cârlig (format prin sudarea carpienelor 4 și 5). "Bazipodul piciorului (încheietura piciorului) la om" este format din 7 oase tarsiene, dispuse în două rânduri în jurul osului
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
la om" este format din 8 oase carpiene, așezate în două rânduri. Rândul proximal este constituit din următoarele oase: scafoid (radial), semilunar (intermediar), piramidal (cubital) și un pisiform (os sesamoid supranumerar). Rândul distal este constituit din: trapez (carpian 1), trapezoid (carpian 2), osul capitat sau osul mare (carpian 3) și osul cu cârlig (format prin sudarea carpienelor 4 și 5). "Bazipodul piciorului (încheietura piciorului) la om" este format din 7 oase tarsiene, dispuse în două rânduri în jurul osului central, reprezentat prin
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
carpiene, așezate în două rânduri. Rândul proximal este constituit din următoarele oase: scafoid (radial), semilunar (intermediar), piramidal (cubital) și un pisiform (os sesamoid supranumerar). Rândul distal este constituit din: trapez (carpian 1), trapezoid (carpian 2), osul capitat sau osul mare (carpian 3) și osul cu cârlig (format prin sudarea carpienelor 4 și 5). "Bazipodul piciorului (încheietura piciorului) la om" este format din 7 oase tarsiene, dispuse în două rânduri în jurul osului central, reprezentat prin "navicular" (scafoidul tarsian). Rândul proximal este format
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]