811 matches
-
poet bântuit de neliniști existențiale și de blagienele suspinuri lăuntrice, puse toate sub semnul luminii. Ființa divizată între pământ și cer (între lut și vis, ar fi spus Arghezi) dobândește iden¬titatea în transcendent prin participare și vocația divinului. Îndoiala carteziană e doar punct de plecare și prilej de a gândi o suprarealitate spirituală, ilustrată metaforic prin dumbrava purității paradisiace. Căutarea, tăgada, întrebările privesc regăsirea de sine în veșnica esență a omu¬lui ca templu (Sfânt Duh). Un trup fizic locuit
PĂRINTELE DUMITRU ICHIM DIN CANADA de AUREL SASU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346243_a_347572]
-
stricăciunii și morții, nu este un stadiu în cursul evoluției materiei și al viețuirii pe acest pământ, ci este un dat metafizic permanent, în sensul existenței spirituale. Ființa umană are valoare numai în raportul ei cu Dumnezeu. Despre combaterea raționalismului cartezian Îngrijitorii culegerii au intitulat-o Îndreptar ortodox. Din punct de vedere al Bisericii, acest titlu este cam pretențios, căci Biserica nu și-a dat girul în sensul unui indreptar. Pe de altă parte, nu am gasit vreo deviație de la credința
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
cu cauzele. Sunt de acord cu acest lucru. Negustorii de idei, comercializatorii fenomenelor mistice apar după ce fenomenul spiritual s-a manifestat. Nu il declanșează, ci îl speculează. Ori, în cazul acela spiritul uman se zbătea să scape de sub oprimarea raționalismului cartezian, care domina de secole și care tăiase aripile sufletului. Marii mistici ai Răsăritului și cei din Apus au făcut totdeauna casă bună cu raționalismul adevărat, pentru că gândirea creștină nu este una absurdă. Rațiunea ne-a fost dată de la Dumnezeu, la
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
privință și a combătut absolutizarea raționalismului, ceea ce îmi pare un eroism neobișnuit la un profesor de logică. Noi nu facem decât să lichidăm raționalismul; nu raționalismul adevărat cu care misticismul a trăit totdeauna în cea mai bună pace, ci raționalismul cartezian, care este o răsturnare și, mai departe, o falsitate, prin unilateralitate, a celui adevărat. Îl lichidăm" Nae Ionescu indică toate căile prin care lumea modernă căuta să lichideze acest raționalism. Despre știință și teologie la Nae Ionescu Misticismul marelui profesor
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
abis este un regal de simțuri în urbe inima orașului se frânge în curbe picioarele mele au surzit amuțesc de m-ai creat din lut pygmalion te iubesc mă întind pe asfaltul astenic cu mâinile ude absorb cetaceic rutina pliată cartezian în buzunarul tău stâng/doct de mine/ este roșu la semafor ... toate trec...e-o foame de tine nu pot iubi vertical pe pași numărați apologii afazii cu trei stații înainte citeam Orbitor ca să vii Referință Bibliografică: Regal urban / Angi
REGAL URBAN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376605_a_377934]
-
în plan cultural. Ar fi simplu să trasăm o linie de demarcație între atracția spre Vest și seducția Estului. De fapt, curentele de gîndire care se inspiră din spiritualitatea orientală își găsesc punctul de sprijin în ofensivele occidentale împotriva moștenirii carteziene și iluministe. Influențele se întrepătrund și au ca notă dominantă frecvența manifestării reflexelor de autoapărare. Este vremea respingerii iluziilor și a minciunilor umanismului progresist. În anii '30 se împart taberele dușmane, fie că este vorba de un crez cultural ori
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
e-adevărat, cîțiva boemi iluștri, s-a simțit bine în compania lor, a avut ce discuta, dar atît. Nu s-a lăsat contaminat. A preferat însă, observăm noi, boemia spiritului, una aparent iconoclastă, derutant disociativă, dar permanent supravegheată de rigoare carteziană. Repudiind precaritatea, dezordinea, mizeria. Bastonul cu mîner scump se vrea, de altfel cu toată scuza cochetă a purtătorului de baston, caduceu antiboem. Imagini cutremurătoare din începutul bolșevismului românesc. Gloata rufoasă și isterizată aclamînd noua putere impusă de Moscova. Dej, Bodnăraș
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
căutării romantice infinite. Din această căutare romantică s-a nascut ceea ce putem numi hiperperspectivismul lui Blake 159, definit prin acțiunea permanentă în spațiile cognitive a schemei jungiene octaedrice. Crucea fundamentală a celor patru Zoa este astfel doar aparent bidimensionala (axele carteziene x și y): cele două axe intersectate, Nord-Sud (Urthona-Urizen) și Est-Vest (Tharmas-Luvah), în realitate sînt transdimensionale sau hiperdimensionale, pentru că ele sînt "unitatea spațială adîncă" fundamentală, dar paradoxal și compozita, prin intermediul căreia este definit nu numai spațiul tridimensional fizic, ci toată
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
paradoxal și compozita, prin intermediul căreia este definit nu numai spațiul tridimensional fizic, ci toată infinitatea și infinitezimalitatea de dimensiuni vectoriale posibile. Crucea celor patru Zoa că "unitate spațială adîncă" fundamentală corespunde axelor x și f(x) [y] din sistemul coordonatelor carteziene. Crucea celor patru Zoa că "unitate adîncă spațială" compozita corespunde axelor x și f(x) din sistemul coordonatelor carteziene, care însă în punctele limită de la +∞ și -∞ sînt intersectate de alte două axe x' și f'(x'), care la rîndul lor
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
vectoriale posibile. Crucea celor patru Zoa că "unitate spațială adîncă" fundamentală corespunde axelor x și f(x) [y] din sistemul coordonatelor carteziene. Crucea celor patru Zoa că "unitate adîncă spațială" compozita corespunde axelor x și f(x) din sistemul coordonatelor carteziene, care însă în punctele limită de la +∞ și -∞ sînt intersectate de alte două axe x' și f'(x'), care la rîndul lor sînt intersectate în punctele limită de la +∞ și -∞ de alte două axe x'' și f''(x''), ad infinitum. Rezultatul la
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
astfel de curbe sînt și concoida lui Nicomede, melcul lui Pascal și lemniscata lui Bernoulli, aceasta din urmă avînd formă semnului infinit "∞", punctul de intersecție al celor două bucle ale lemniscatei aflîndu-se în punctul de intersecție al celor două coordonate carteziene x și y). Fig. 8 Formă generală a unei parabole bipătratice (sau a unei "curbe / funcții cuartice"). Fig. 9 Lemniscata lui Bernoulli. Johannes Kepler spunea în 1619 despre comete că ar călători prin cer în linie dreaptă. Isaac Newton abia
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
punct la altul. Calculul mărimii tensiunilor și a forțelor de deformare se poate face prin integrarea ecuațiilor diferențiale de echilibru, aplicate la un volum elementar, ales arbitrar. La stabilirea forțelor de deformare se folosesc ecuațiile diferențiale de echilibru în coordonate carteziene, cilindrice sau sferice, în funcție de operația la care se referă calculul [1]. Din punct de vedere al stării de deformare, gradele de deformare aferente legii constantei volumului caracterizează deformarea medie suferită de un semifabricat de formă paralelipipedică pe cele trei direcții
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
teologhicească, redând (după o versiune în latină) Teologia (Bogoslovia) arhiepiscopului Platon Levșin, mitropolit al Moscovei, ilustru clasicist, o personalitate carismatică a lumii culturale ortodoxe, dar și, nu mai puțin adevărat, ireductibil adversar, critic acerb al Revoluției franceze și al influențelor carteziene. Contextul pune în valoare, prin contrast, discernământul, moderația cu care procedează la emanciparea școlii ierarhii moldoveni, admiratori mărturisiți ai „adâncului Montesquieu”, mai toleranți și receptivi în fața unor „bune” modele apusene. Urmează, nu întâmplătorl, în ordinea priorităților lui A.H., o
AMFILOHIE HOTINIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285317_a_286646]
-
calea japoneză a creării de cunoștințe. Deși tinde să se generalizeze În timp ca referință În mediile profesionale ale KM, Înțelegerea sa este dificilă, dat fiind faptul că acest concept Își are originile Într-un sol cultural ostil unei abordări carteziene a terțului exclus și a definițiilor clare și distincte, oricare ar fi contextele de utilizare, rolurile și funcțiile fiecăruia. Ba este o ideogramă kanji, a cărei parte stângă Înseamnă literal „pământ”, „suprafață” sau „spațiu susceptibil de a se dovedi fertil
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Înfruntări, ci, În cazul acesta, se focalizează pe crearea de cunoaștere. Se Înțelege cât de mult diferă această abordare japoneză a gestionării cunoașterii de cea bazată esențial pe utilizarea memorizării informatice și a tehnologiilor informației (IT oriented). Contrar unei concepții carteziene a științei care insistă asupra naturii sale absolute, procesul creării de cunoaștere, așa cum Îl prezintă Nonaka, este relativ, fiindcă depinde de specificitatea contextelor, a părților implicate și a obiectivelor urmărite. De aceea, poate fi considerat operațional, chiar strategic. Ba se
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
acțiune și de transformare nu mai cunoaște aceleași scale, nici aceleași consecințe. În marginea poluării, a epuizării solului și a Încălzirii mărilor și oceanelor, supraproducția generalizată declasează și exclude omul, pe motiv de nerentabilitate industrială! Actualizarea pervertită a acelui cogito cartezian tinde să se transforme Într-un „Gândesc, deci Înlătur” ceea ce mă Încurcă, fără să-mi pese de mediul natural și uman; cât despre viitor, e treaba celorlalți... nu a eului! Cultura japoneză se fundamentează pe un alt tip de relație
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
acesteia, În mod preponderent. Când și cum s-a ajuns la conceptualizarea metodei de instruire? Desigur, incomparabil mai târziu decât o arată existența ei În cursul unei Îndelungate practici a instrucției. Și anume, ideea de metodă a venit dinspre paradigma carteziană, dinspre știință; dinspre Înțelesurile atribuite acesteia de René Descartes (1569-l650) În al său Discurs asupra metodei, utilizată pentru „o bună conducere a rațiunii și căutare a adevărului În științe”. Dar, Începând din secolul al XVIII-lea, ideea de metodă vine
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Marea Britanie va exista un stil diferit de cel din Franța. În primul caz abordarea este mai sintetică și evidențiază concepte din zona de limbă engleză cu terminologia specifică, în timp ce în al doilea caz ea este mai analitică cu o tentă carteziană și, evident, cu o terminologie adaptată specificului zonei francofone. Fără a mai discuta alte caracteristici ale acestor cărți, trebuie subliniat faptul că probabilitatea ca lucrările să poată fi utilizate în spațiul managementului românesc este redusă de numărul mare de obstacole
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
care, de la Aristotel încoace, întreține orgoliul raționalismului occidental. Nu mai este o simplă presupunere faptul că postmodernul este azi o reacție explicită față de exclusivismul valoric pe care îl implică principiul terțului exclus. Imaginea nu oferă poate „claritatea și distincția” ideilor carteziene dar, în egală măsură nu riscă să rămână aproximată de enunțul reducționist pe care îl presupune orice silogism. Nu este vorba de a reitera aici un proiect intelectual menit să pună într-un registru căutat-original controversa clasică dintre iconoduli și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
au contribuit la o ocultare (involuntară) a lui Platon. Platonismul implică recursul constant la o simbolistică, deci este structural, o filosofie „cu cifru”. Dacă preluăm conținutul acestei filosofii și trecem dialogurile lui Platon prin filtrul logicii aristotelice sau ale matematismului cartezian sacrificăm definitiv spiritul lui Platon. În scrierile sale mitul nu are în mod nemijlocit un sens funcțional așa cum au cuvintele la nivelul unui lexic. Mitul propune un limbaj, dar acesta stă mai presus de orice expresie lingvistică. În acest fel
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Mai aproape și de Bergson, la a cărui filosofic recurge mereu, cu toate criticile și obiecțiile pe care i le aduce. Inteligența, luciditatea, voința de obiectivitate nu sunt atribute exclusive ale raționalismului. Mihai Ralea, cu tot atașamentul declarat pentru spiritul cartezian și descendența lui iacobină, nu era un raționalist. Raționalismul dogmatic nu e mai puțin intolerant decât iraționalismul; simțul concretului îi lipsește, nuanțele inefabile și fugitive îi scapă. Ralea a scris critică literară și de artă cu multă pertinență, pătrundere și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
o semnificație negativă: ele se dovedesc a fi modele sau căi care asigură o creștere și Înălțare morală și spirituală a omului. Μ Ce se Întâmplă când gândirea Încearcă să depășească bariera rațiunii, să iasă din condiția obișnuită a „raționalismului cartezian”, lucid și prudent? Ea intră atunci În regatul a ceea ce filosofii numesc „cunoaștere contemplativă” sau „intuiție intelectuală”. Aceste ipostaze spirituale sunt Însă greu de definit, deoarece ele presupun „asceză mentală”, „suprimarea operațiilor mentalului”: În astfel de stări, care sunt cultivate
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nici o soluție”. În schimb, orașul său cel nou trebuia să fie clădit de preferință pe un teren defrișat și să constituie o structură urbană unică. Noua ordine urbană imaginată de Le Corbusier urma să fie un „mariaj” liric Între formele carteziene pure și cerințele implacabile ale mașinii. În termenii emfatici caracteristici stilului său, el declara: „În numele vasului cu aburi, al avionului și al automobilului, cerem dreptul la sănătate, logică, Îndrăzneală, armonie și perfecțiune”. Spre deosebire de Parisul existent, care, după părerea lui, semăna
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
prevala adesea asupra celui de a crește producția agricolă. După cum descoperise și Stalin, o țărănime captivă nu e neapărat una productivă. Estetica vizuală a unui adevărat sat nou combina elementele uniformității, regularității și lizibilității administrative cu o ordine de ansamblu carteziană. Acesta era satul administrativ modern, asociat implicit cu o țărănime modernă, disciplinată și productivă. Un observator atent și În același timp, un simpatizant al obiectivelor campaniei făcea următoarea remarcă referitoere la efectul global: „Noua abordare era mai potrivită cu gândirea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
89, 85). Această egalitate era, desigur, utopică. Vezi Kain și Biagent, The Cadastral Map, p. 225. Primul Cod Forestier al lui Colbert, din 1667, a constituit și prima Încercare coerentă de a codifica spațiul forestier francez conform unei riguroase logici carteziene. În acest sens, vezi Sahlins, Forest Rites, p. 14. În Malaezia, este strict interzis chinezilor să dețină anumite tipuri de teren agricol. Dacă un chinez vrea să depășească acest obstacol, Înregistrează pământul pe numele unui complice malaezian, iar pentru a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]