14,490 matches
-
două versuri din basmul eminescian Călin Nebunul: Pe păreți icoane mândre zugrăvite-n umbră par / Cum că chipur'le din ele dintre codri mari răsar. Este vorba tot de lumina lunii care de data aceasta Înălbește pereții exteriori ai unui castel. Am redat textul așa cum Îl au edițiile noastre curente. În manuscrisul eminescian este, Însă, așa: Pe păreți icoane mândre zugrăvite n'umbră par... Poetul are, adică, acest apostrof oarecum ciudat: deși cade vocala Î din În, și ar fi trebuit
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
Richard Strauss, propune capodopera creației sale lirice, Cavalerul rozelor (Dresda, 1911). Franța revine în prim plan cu Ora spaniolă a lui Ravel (Paris, 1911). Apoi din nou Richard Strauss cu Ariadna la Naxos (Stuttgart, 1912). Următoarea partitură lirică competitivă este Castelul prințului Barbă-Albastră de Bartok (Budapesta 1918). În același an, 1918, tot la New York se joacă operele într-un act Mantaua, Sora Angelica și Gianni Schicchi de G. Puccini. Europa va fi în următorii aproape 20 de ani dominată de creațiile
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
doar cu cele plăcute Domnului. Moartea Sfanțului Ioan Botezătorul Din Evanghelie cunoaștem că Irod, la un ospăț prilejuit de sărbătorirea zilei de naștere, a tăiat capul Sfanțului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfanțul Ioan era întemnițat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soția fratelui său. În ură ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase și plăcuse oaspeților și îndeosebi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93782_a_95074]
-
și la pasărea din curtea românului. Atîta timp cît totul în lume se va măsura în latitudinea profitului și în longitudinea corupției, nu vom fi niciodată liberi și prosperi. Potrivit dictonului profan ” precum în America așa și pe pămînt ”, ruinarea castelelor de nisip, clădite prin exploatarea omului de către om, are nevoie nu de taifun, ci de briză. Astfel diversiunea politică și economică desfășurată în Europa de Est, din 1989 până în 2013, fundamentată pe experimentul Terapiei de Șoc și Tranziției, care a dezorientat popoarele
Estetica morţii, estul sălbatic şi incinerarea [Corola-blog/BlogPost/93872_a_95164]
-
p. 33). Lirica neolatină este reprezentată printr-o altă prietenă statornică a revistei, Alda Fortini. Ca de obicei, grafica acestei publicații este deosebită. De această dată, graficianul de serviciu este Radu Roșian, binecunoscutul pictor, ilustrator de carte, restaurator muzeistic de la Castelul Corvinilor. La capitolul Scriitori hunedoreni, Noua ProVincia Corvina ni-l propune pe Marcel Petrișor și cartea ,,Fortul 13. Convorbiri de detenție (Memorii I), sau îl trece cu ochi critic prin furcile caudine ale unei analize minuțioase pe scriitorul și publicistul
Revista hunedoreană NOUA PROVINCIA CORVINA [Corola-blog/BlogPost/93968_a_95260]
-
4-a săptămână fierbinte de iulie 2015 (au fost zile la rând cu temperaturi de 38°C) au continuat în Austria evenimentele culturale care fac din Țara Alpilor centrul culturii muzicale mondiale. Sâmbătă, 25 iulie 2015 a avut loc în Castelul Leopoldskron o Gală ocazionată de deschiderea festivă a Festivalului de la Salzburg, ajuns la cea de a 95-a ediție, la care au participat numeroase personalități ale vieții culturale și politice austriece și internaționale, în frunte cu 5 Miniștri austrieci și
Jurnaliştii vizitează oraşul lui Mozart, Salzburg [Corola-blog/BlogPost/94000_a_95292]
-
Slovacia, Slovenia, Ungaria, membri ai IN PRESS (International Press Organisation Vienna) - organizație internațională de Presă cu sediul la Viena, condusă de experimentatul jurnalist Michael Kress -, am vizitat orașul natal al lui Mozart, Salzburg. Programul zilei a cuprins o vizită la „Castelul plăcerilor” Hellbrunn - construit de episcopul Markus Sittikuk von Hohenems, între anii 1613 și 1615, în urmă cu 400 de ani -, cu vestitele „jocuri de apă” și un„teatru mecanic” unic în lume. Următoarea vizită a fost la Muzeul aviației și
Jurnaliştii vizitează oraşul lui Mozart, Salzburg [Corola-blog/BlogPost/94000_a_95292]
-
școli a avut la început o sală de clasă și o locuință pentru singurul învățător care preda la toate clasele. În satul Țicău nu a existat un local propriu pentru școală până în anul 1945, când prin exproprierea moșierului Pecsi Sigismund, castelul acestuia a fost transformat în unitate de învățământ. Multă vreme, această locație a reprezentat sediul pentru școala din localitate. Pentru populația de etnie rromă, s-a construit cu fonduri europene, școală și grădiniță. În perioada dominației Horthyste (1940-1944) în școlile
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
aprilie (cum a debutat într-adevăr), trebuia să fie din 15 martie, cum scrie în amintirile sale - martie putea fi un simbol memorabil al ieșirii în lume, nu luna păcălelilor. Primul concediu de creație nu se cuvenea să fie în Castelul regal, ci într-o zonă care să nu confiște semnificațiile evenimentului - Tușnad. Și nu în 1949, 1950 sau 1951, ci în 1952. Imaginarul va confisca mereu amintirile lui Marin Preda, dacă e să ne luăm doar după confesiunile lui Sergiu
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
de iubire, Călin trebuie să rezolve din nou, și pe tărâmul imaginat, dilemele conviețuirii între oameni, să reintroducă apologia divinității, ideea binelui și a răului, chinul păcatului, normele legii, spre a împiedica alunecarea în abisul instinctelor (S. Damian, Intrarea în castel, Ed. Cartea Rom., 1970, p. 41). Mai citam și altădată paginile din Risipitorii (ed.I) în care Constanța discută cu dr. Sârbu despre lumea de mâine. Și apelează la o imagine din Adolescentul: Puține pagini sunt mai explicite, în acest
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
nu încetează să propage confuzia și anarhia. Dar printre elucubrații se naște și un fruct al unei fantezii rodnice, depănarea unei fugi până la Sigmaringen care destăinuie sincer și o rupere de trecut: D"un chateau ŕ l'autre - De la un castel la celălalt. Itinerarul creație-haos-creație înrudește pe icarii pomeniți (Céline, Cioran, Eliade). Mai putem include și pe alți mari creatori în aceeași spirală. Cum s-a putut trece de la sublimele Cantos ale lui Ezra Pound la urletele de agitator la radio
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
medical din Iași, devine caiet de desene al lui Cazimir, care le și datează începînd cu 7 februarie 1939: mori de vînt, măgari, brazi de Crăciun, cai și călăreți (motiv predilect), cîini, trăsuri, Turnul Eiffel, rațe, pui de găină, pomi, castele ș.a.m.d. Un cioban cîntînd din fluier în fața unor ipotetice oi evadează, prin titlul desenului, în zone mai elevate: Le berger et ses moutons! Dar iată că, în plin univers infantil, irupe istoria contemporană: una din imagini este intitulată
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
uman ca un atac de cord ori sepia cu cerneala ei zvîrlită-n față puneam palma pe cîte o piatră și simțeam răsuflînd un creier geamăn în ziua eclipsei fernando a dispărut somnambulul a strîns toate pisicile din rodos pe terasa castelului și-au sîsîit împreună cele zece minute cît a lipsit soarele fernando a apărut a doua zi lîngă ruinele farului părăsit fernando mi-e frică de clipa în care unul din noi va opri cerneala pe marginea prăpastiei va fi
O călătorie cu Fernando Pessoa by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/13059_a_14384]
-
dincolo” în cadrul jocului meu fioros. Dintr-o notiță de presă publicată anul trecut, am aflat că Anglia mai posedă încă vreo 3000 de fantome, inventariate și catalogate ca extrem de conștiincioase în serviciu și conferind pecetea unei nobile tradiții caselor și castelelor în care obișnuiesc să se arate. Prilej de a-mi aminti o vorbă a lui Walter Scott. Întrebat de o cititoare dacă crede cu adevărat în fantome, scriitorul a răspuns: “Nu, doamnă, nu cred; am văzut prea multe!” Mă așez
Umbra Tatălui by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13045_a_14370]
-
mult statuilor doar-doar va vedea aburul desînsuflețirii lor deșurubându-se din axa sinelui venit pe sus cu un vierme în cioc, sihastrul mă încuie în labirint așa simt că întâlnirea interioară are loc pe imensitatea verde a unui pod de castel unde bărbații singuri desfac de pe umerii unor femei însingurate solzii apatici de discontinuitate
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
aici șîn Carpațiț; aerul e pur și limpede, natura e minunat de frumoasă, iar oamenii, amabili și ospitalieri. Am stat prin aceste locuri mai multă vreme; am locuit atât în Sinaia, unde regina Elisabeta (Carmen Sylva) și-a clădit mărețul castel de vară, cât și la Argeș, unde vechea mânăstire ne amintește de neamuri apuse de voievozi; am locuit printre țărani la Râmnic și printre țigani și ocnași lângă salinele de la Ocna; pretutindeni, aceeași natură frumoasă și aceiași oameni neprefăcuți și
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
nostru tradițional, dezideratul nostru tradițional. Carp ca o Casandră... Nu s-a împlinit prevestirea. Nu atunci. În acea zi, 14 august 1916 pe înserate, jandarmi pedeștri anunțau suflînd în goarne mobilizarea generală. Pentru a hotărî atitudinea României, regele convocă la castelul Peleș un consiliu de coroană. Participară "marii bărbați ai țării", cei care de bunăvoie își schimbaseră liniștea pe grijile cîrmuirii. Organismul nu era constituțional ci tradițional. Lui mai întîi regele avea să-i comunice hotărîrea sa. Aceasta era ca și
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
că ereticul nori somnambuli de culoarea saramurei fierbinți marea subțire, ca firul lunatec al dogmei un "site" mângâiat în convulsii de mână divină o simplă butonare și ochiul de cristal așterne un munte plin cu zăpadă peste cearșafuri și mingi, castel mici de nisip sub șolzi albăstrui "ca calmă și cioplita-i moartea" gata, doar ai clipit, si e iarnă umbră șterge cearcănele bucuriei pe-obrajii încinși mai poți zgâria magice semne că pe-o bucată de gheață de râsul meu
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
noastră de turism. Poate îi vor veni niște idei. S-ar face ceva bani la bugetul tărișoarei noastre, că doar se știe că aici șanț cei mai colorați, multi și diversificați țigani. S-ar putea putea face și pelerinaj la castelele lor, să se vadă unde se creează “melodioase melodii” ptr cu lipici la occidentali. totuși între tailandezi și tribali nu există o deosebire rasială ci doar una socială. să nu uităm că tiganii-s din subcontinent sunt tare curios unde
Ţiganii lor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82533_a_83858]
-
despartă. Dacă e adevărat că iubim mereu în celălalt felul în care el ne reflectă și ne lasă să ne privim, atunci mesajele noastre erau sclipirile electronice ale acestor reflecții îndrăgostite. Când a venit în țară, am dus-o la Castelul conților Bánffy de la Bonțida, căruia i s-a spus cândva Versailles-ul Transilvaniei, pe care comuniștii l-au transformat în C.A.P., tranziția l-a lăsat fără acoperiș și pe care o fundație patronată de Prințul Charles îl renovează cu
Totul în jur e muzică by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82570_a_83895]
-
din Galați: http://bucurenci.ro/2010/02/figuri-exemp... RT @dragosbucurenci: Lecții de franceză cu un leu. Povestea Mariei Eliza Ghyka din Galați: http://bucurenci.ro/2010/02/figuri-exemp... Minunat...!!! Ghika, Ghyka, Ghica este intr-adevar un neam frumos! Și la Castelul Miclauseni a trait cândva o Doamnă Ghika-Sturdza... Maria. Printre altele, a scris și o carte de rugăciuni... La etaj, în a doua încăpere de pe partea stângă, camera Doamnei, se simte efectiv duhul ei... Mulțumim, Dragoș! http://www.bloomenergy.com/ ia
Figuri exemplare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82643_a_83968]
-
lui Mignon, Regina Maria se plânge că, în comparație cu iugoslavii, care au copleșit-o pe mireasă, înzestrând-o cu palate și proprietăți, românii ar fi mai strânși la mână, chiar meschini. Așa să fie? Abia primise cu un an în urmă Castelul Bran, cadou din partea orașului Brașov. Ignora Peleșul, cu munții și pădurile din preajmă și vastele Domenii ale Coroanei (132.000 ha), dăruite lui Carol I în 1884 de către guvernul român, fie numai cu beneficiul uzufructului. Sigur, ea rămăsese fără caseta
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
Emil Brumaru Cecilia, o-ntreagă Franță E-n cizmulița ta de lux. De-aș fi ministru de finanță Ți-aș dărui castele brusc Și ti-aș împodobi caleașca La spițe-n trandafiri feroci, Însă mi-e sufletul ca fleașca, Viața mă arde la bojoci Și-mi piere, Cici, piere, piere Destinul pe un drum îngust, Nici mirosul de la muiere Nu știu cu
Portretul artistului la maturitate în luciul unei cizmulițe franțuzești by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11205_a_12530]
-
sobei viscolul se îmbuibă din carnea iubitei pe catafalc II. De la Hamangia și Gumelnița caierul s-a depănat războaie de apărare și suspine prin voaluri migratoare în țările de sus fagotul pisat pietruind depărtarea ferecă atonalisme în carne și piatră/castele în turbioanele misterului gotic dantele susură la orgile plasmatice dintr-o sorcovă calcifiată melcii se rostogolesc în mătăsuri incolore/în forfotă figuri de conți învăluiți în mantii prăfuite cu fierea lunii vătămați de lumina zilei își tulbură saliva în izvoare
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
amîndouă. Dacă suavul poet a zis Doamne ferește, eu zic Slavă Domnului că nu noi - colegele sale cu care a străbătut țara lui Leopold Bloom - i-am inspirat fanteziile erotice din povestirea Irish cream, ci fantoma contesei ce bîntuia noaptea prin castelul în care a locuit. Pentru a nu exista nici un dubiu în acest sens, îl citez: , Am intrat toată noaptea-n contesă, în multe rînduri, în multe feluri și-n multe părți, pînă cînd contesa a miorlăit de plăcere în inima
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]