1,043 matches
-
flori de cireș, precum și tradiționalul Târg de cireșe, ce se desfășoară anual în localitate. Brâul crenelat semnifică valorile de patrimoniu de interes național, arhitecturale și arheologice, descoperite pe teritoriul localității. Lupul conturnat în câmp verde, reproducând un basorelief antic din Castrul de la Brâncovenești, simbolizează bogăția silvică și cinegetică a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Ceaușu de Câmpie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257828_a_259157]
-
cu limba roșie, care susțin un stejar dezrădăcinat, de culoare neagră. Semnificația elementelor însumate Lupa Capitolina este simbolul romanității, fiind donația statului italian în anul 1920. Semnifică istoria județului, Clujul având mai multe așezări române: Napoca (Cluj), Potaissa (Turda) și castrele române de la Turda, Gilău, Bologa, Gherla și Caseiu. Cununa de grâu aurie reprezintă snopul de grâu existent pe stemele vechi ale județului, simbolizând prin stilizare bogatele obiceiuri folclorice din zonă (cununa de pe Someș). Cartea argintie deschisă simbolizează cultura și știința
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175099_a_176428]
-
de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Merele simbolizează una din ocupațiile de bază ale locuitorilor, pomicultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Brâul, format din 3 rânduri de cărămizi, evocă castrul roman, care se afla pe malul drept al râului Doamnei. Brâul undat reprezintă râul Doamnei care străbate localitatea. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.7 Anexa 2.7 DESCRIEREA ȘI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261880_a_263209]
-
curbata, împărțită în patru cartiere, toate pe fond roșu, prin intersecția fasciei cu palul. În intervalul fasciei, de culoare albastră, este reprezentată silueta uneia dintre cele 76 de biserici din lemn, pe auriu. Cartierul din stânga sus cuprinde PORTA PRETORIA - poartă castrului român de la Porolissum, de culoare argintie. În cartierul din dreapta sus se află soarele sub care sunt reprezentate trei r��uri ale județului: Somes, Crasna și Barcau, toate din argint. În cartierul din stânga jos se află un ciorchine de strugure cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142524_a_143853]
-
În cartierul din stânga jos se află un ciorchine de strugure cu o frunză de vita-de-vie, ambele din argint. Cartierul din dreapta jos prezintă acvila română și inscripția SPQR - Senatus Populusque Romanus, pe argintiu. Semnificația elementelor însumate: Poartă principala - PORTA PRETORIA - a castrului român ilustrează ideea de zonă de legătură a județului între Transilvania istorică și Țara Silvaniei; aceasta poartă semnifică și poziția geografică a Salajului drept poartă de intrare în Transilvania. Soarele reprezintă simbolul arhaic al vieții și al mișcării, incrustat pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142524_a_143853]
-
de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Stejarul înalt dezrădăcinat și fântâna arteziană semnifică resursele naturale și turistice ale zonei, recunoscută pentru izvoarele minerale terapeutice, precum și pentru bogăția silvică. Fântâna arteziană și capitelul antic de la baza sa simbolizează castrul român descoperit în zonă. Avionul este legat de activitatea lui Aurel Vlaicu, originar de pe meleagurile Geoagiului. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. ------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185294_a_186623]
-
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ciorchinii de strugure reprezintă bogăția viticolă a zonei. Căpriorul reprezintă bogăția cinegetică a zonei, fauna și proiectele agroturistice. Turnul simbolizează monumentele de arhitectură locală - castrul roman, construcțiile dacice, castelele medievale. Flăcările reprezintă bogăția subsolului în rezerve de gaz metan. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270648_a_271977]
-
dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roșu, în partea de jos, trei brâuri subțiri, undate, de aur, deasupra cărora se află Porta Pretoria, poarta castrului roman de la Porolissum, argintie. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI ORDINE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268817_a_270146]
-
și stânga ramuri de stejar, totul de argint; 2) pe argint, o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 3) pe albastru, în partea de jos, trei brâuri subțiri, undate, de aur, deasupra cărora se află PORTA PRETORIA, poarta castrului roman de la Porolissum, argintie. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘI DEVOTAMENT). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268817_a_270146]
-
dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roșu, în partea de jos, trei brâuri subțiri, undate, de aur, deasupra cărora se află Porta Pretoria, poarta castrului roman de la Porolissum, argintie. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI ORDINE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263932_a_265261]
-
scutului de culoare albastră este încărcată cu 7 frunze de stejar de aur, poziționate în pal. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Zidul de cărămizi de argint face aluzie la castrul român de la Rădăcinești, construit în anul 132 era noastră de către români. Cele 7 frunze de stejar reprezintă bogăția silvică a zonei și indică numărul satelor componente. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună
EUR-Lex () [Corola-website/Law/245105_a_246434]
-
de o hampa de argint, cu vârf auriu). Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din cinci turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - brațul face aluzie la roșiori, unități militare specifice Țării Românești (arme vorbitoare); - bandă evocă vechile castre române existente, în antichitate, în zona; - celelalte elemente amintesc activitățile economice specifice așezării. Anexă 15 STEMA MUNICIPIULUI DRĂGĂȘANI, JUDEȚUL VÂLCEA Anexă 15a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei municipiului DRĂGĂȘANI, județul VÂLCEA Descrierea stemei: Stema municipiului Drăgășani, potrivit anexei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
comunei Plenița" se modifică și se completează după cum urmează: a) la secțiunea I "Bunuri imobile", la poziția nr. 1, coloana 4 se modifică și va avea următorul cuprins: "DC 58 Caraula - Plenița, km 1+400-4+600 și DC 59 Plenița - Castrele Traiane, km 0+000-7+000", coloana 7 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Plenița, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 8/2008"; ... b) la secțiunea I "Bunuri imobile", după poziția nr. 91 se introduce o nouă poziție, poziția nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210020_a_211349]
-
de la Man Ion la Man Ion, L = 0,030 km 102. Aleea 3 Mihai Viteazul, de la Giurcă Maria la Giurcă Maria, L = 0,075 km 103. Aleea 1 A.I. Cuza, de la Consumcoop la Șerbănoiu Gr., L = 0,150 km Satul Castrele Traiane 1. Strada Decebal, de la Vizitiu Marin la Budrica Jenica, L = 1,900 km 2. Strada Burebista, de la Ciurezu Mihail la Ciobanu Elena, L = 2,240 km 3. Strada Poligonului, de la Nicolae Victor la Stoica Marin, L = 1,875 km
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219332_a_220661]
-
comunală", pozițiile nr. 4, 6, 7, 11, 26, 31-38, 43-44, 47, 49, 50, 52, 63, 65, 70-72, 74-75, 79-80; b) se modifică următoarele poziții: ... - la cap. III "Muzeul județean" poziția nr. 4, coloana 3 va avea următorul cuprins: "teren aferent castrului român = 17.517 mp", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al județului Argeș, potrivit Hotărârii Consiliului Județean Argeș nr. 59/24.05.2007"; - la cap. V "D.G.P Copilului", titlul se modifică și va avea următorul cuprins
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237191_a_238520]
-
3 va avea următorul cuprins: "Strada Alunului", iar coloana 4 va avea următorul cuprins: "Stradă principală, tehnice: L = 0,264 km, intravilan, 5 m carosabil, balastat; adresa comuna Ionești"; - la poziția nr. 44, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Strada Castru Roman", iar coloana 4 va avea următorul cuprins: "Stradă principală, tehnice: L = 0,278 km, intravilan, 3 m carosabil, pământ; adresa: comuna Ionești"; - la poziția nr. 45, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Strada Perceptorului", iar coloana 4 va avea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243840_a_245169]
-
Leamna de Jos, Leamna de Sus, Palilula, Sărbătoarea Comuna Caraula Sat: Caraula Comuna Cetate Sate: Cetate, Moreni Comuna Maglavit Sate: Maglavit, Hunia Comuna Moțăței Sate: Moțăței, Dobridor, Moțăței-Gară Comuna Orodel Sate: Orodel, Bechet, Cornu, Călugărei, Teiu Comuna Plenița Sate: Plenița, Castrele Traiane Comuna Sălcuța Sate: Sălcuța, Mărza, Plopșor, Tencănău Comuna Terpezița Sate: Terpezița, Căciulatu, Căruia, Floran, Lazu Comuna Unirea Sat: Unirea Comuna Vârtop Sat: Vârtop Comuna Vârvoru de Jos Sate: Vârvoru de Jos, Bujor, Ciutura, Criva, Dobromira, Drăgoaia, Gabru, Vârvor Comuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
G4; nr. 254bis Bl. G5, nr. 256 Bl. G6A, nr. 256bis Bl. G6B Str. Brăilei nr. 262 Bl. G10, nr. 262bis Bl. G11, nr. 258 Bl. G7; nr. 258bis Bl. G8, nr. 260 Bl. G9, Bl. D. Bruxelles Integral Str. Castrul Roman de la nr. 1 - 36 (case), Bl. 16 apartamente, Bl. CFR, Bl. IAS 1 Str. Cloșca nr. 11 Bl. PS10A, nr. 9 Bl. PS10B, nr. 7 Bl. PS10C, nr. 1 Bl. PS11, nr. 3 Bl. PS11A, nr. 5 Bl. PS
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
albastru, se află două spice de grâu încrucișate în partea inferioară, de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Brâul crenelat reprezintă două monumente arheologice aflate pe teritoriul comunei, respectiv castrul și așezarea civilă romană. Stejarul simbolizează bogăția silvică a zonei. Crucile simbolizează Biserica de lemn "Nașterea Maicii Domnului", datând din secolul al XIX-lea. Spicele de grâu reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roșu, în partea de jos, trei brâuri subțiri, undate, de aur, deasupra cărora se află Porta Pretoria, poarta castrului roman de la Porolissum, argintie. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI ORDINE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
și stânga ramuri de stejar, totul de argint; 2) pe argint, o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 3) pe albastru, în partea de jos, trei brâuri subțiri, undate, de aur, deasupra cărora se află PORTA PRETORIA, poarta castrului roman de la Porolissum, argintie. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘI DEVOTAMENT). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
constituit în partea sudică a așezării a primit biserică în 1903 când aceasta a fost refăcuta și donata comunității de sătenii din Ilva Mare, unde ea fusese edificata la 1748. Orheiu Bistriței ("Burghalle" în germană, "Óvárhely" în maghiară suprapune un castru român, de unde și denumirea pe care așezarea o primește. Localitatea situată la 10 km de Bistrița făcea parte din satele săsești libere care au format "Districtul săsesc al Bistriței. Cea mai timpurie atestare documentara a satului datează din 1319. În
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
cu romanii și au devastat malul Dunării sub comandă lui Duras, nimicind armatele și pe comandanții lor, în provincia Moesia condusă de Agrippa și Oppius Sabinus. Romanii au fost învinși, iar Oppius Sabinus a fost decapitat. "Goții" au năvălit asupra castrelor și orașelor și le-au prădat. Geții, clientelari Romei, ca aliați de nădejde față de amenințările din partea populațiilor germanice și sarmatice, ar fi năvălit din cauza măsurii lui Domițian de reducere a stipendiilor plătite regilor acestora, o măsură determinată de dificultățile economice
Războaiele daco-romane () [Corola-website/Science/303544_a_304873]
-
pătruns în Dacia la Dierna-Orșova, înaintând pe valea Cernei și a Timișului, întâlnind prima coloana la Tibiscum. A treia coloană a pătruns prin Drobeta, traversând pe sub munți pe la Cătune, Vartu și Porceni, , urcând apoi pasul Vălcan până la Sarmizegetusa. Erau construite castre, drumuri și poduri pentru a menține siguranță armatei. Armata romană înainta fără incidente, iar Decebal s-a decis să-i aștepte într-un loc prielnic, la Tapae, unde dacii și-au stabilit tabăra. Conform lui Cassius Dio, Traian primește un
Războaiele daco-romane () [Corola-website/Science/303544_a_304873]
-
de război, constructorilor, dezertorilor, distrugerea zidurilor cetăților, retragerea trupelor dacice de pe teritoriul cucerit de romani (Banat, Oltenia), Decebal să devină rege clientelar al Romei, se pierdea politică externă independenta. Traian și-a staționat o oaste romană la Sarmizegetusa, precum și în castre din Banat, Țara Hațegului, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei și în sud-estul Transilvaniei. Adevărata intenție a lui Traian era să transforme Dacia într-o provincie, și astfel, i-a ordonat arhitectului Apollodor din Damasc să construiască un pod de piatră peste
Războaiele daco-romane () [Corola-website/Science/303544_a_304873]