439 matches
-
plutind pe luciul unui lac; asemeni Ofeliei, am fața tristă și palidă ca luna; nuferi albi și roșii lăcrimează... și, la un moment dat, umerii sălciilor se-apleacă, mă cuprind de mijloc, și, îmbrăcată în mireasă, m-așează pe un catafalc... De departe se-aude-un corn care anunță dimineața și-o briză îngână un cântec de iubire și de dor norul ia chipul unui înger, îmi mângâie cu-o aripă de ploaie chipul și simt pe buze un zâmbet ca o sărutare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
plutind pe luciul unui lac;asemeni Ofeliei, am fața tristă și palidă ca luna;nuferi albi și roșii lăcrimează... și, la un moment dat,umerii sălciilor se-apleacă, mă cuprind de mijloc,și, îmbrăcată în mireasă, m-așează pe un catafalc...De departe se-aude-un corn care anunță dimineațași-o briză îngână un cântec de iubire și de dornorul ia chipul unui înger,îmi mângâie cu-o aripă de ploaie chipulși simt pe buze un zâmbet ca o sărutarea unui gând de zi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
de a nu vărsa nici măcar o lacrimă la câpătâiul acestuia și nici pe ultimul drum pe care l-a condus, având în spate cortegiul funerar. Nu ar fi fost câtuși de puțin surprins dacă Mitru s-ar fi ridicat de pe catafalc să-i reproșeze „ nu plângi mă ?! nu plângi ?... am să te bântui toată viața ! ”. Se împăcase de multă vreme cu Mitru sau mai bine zis nici nu se mai gândise la bătaia cruntă din vremea liceului, atunci când refuzase, cu acceași
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
suferinței”, iar postum, cărțile: “Oranki. Amintiri din captivitate”, “Vifornița cea mare”, “Hotarul cu cetăți”, “Satul Blestemat” și “Simple povestiri”. S-a mutat la cele veșnice pe 21 septembrie 1995, lăsând cu limbă de moarte să nu se rostească discursuri la catafalcul său și să nu i se pună flori pe mormânt. O ultimă dovadă de adâncă smerenie...” (Horia Brad - Revista Rost). “Părintele Dimitrie Bejan este departe de a fi consacrat cum se cuvine în ierarhia literaturii concentraționare românești, eclipsat fiind de
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
plutind pe luciul unui lac; asemeni Ofeliei, am fața tristă și palidă ca luna; nuferi albi și roșii lăcrimează... și, la un moment dat, umerii sălciilor se-apleacă, mă cuprind de mijloc, și, îmbrăcată în mireasă, m-așează pe un catafalc... De departe se-aude-un corn care anunță dimineața și-o briză îngână un cântec de iubire și de dor norul ia chipul unui înger, îmi mângâie cu-o aripă de ploaie chipul și simt pe buze un zâmbet ca o sărutare
VIS DE VARĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366111_a_367440]
-
sângele ei, sângele care i se scurgea din trup și care lua cu el în eternitate clipa cerșetoare a supremului infinit, transformând într-o ofrandă silită poarta de pe marginea neuitării. Pleca din zariștea pământească, altoindu-și lacrimile pe tulpina unui catafalc însângerat, scriind o istorie macabră pe care o refuza cu înverșunare, zbătându-se în neputință, uimită de violența lumii. Militarii își făcură treaba cu o poftă pasională, apocaliptic-răzbunători, dornici de fapte năprasnice care să demonstreze tuturor îndârjirea grație căreia avea
SCRIEREA UNEI ISTORII de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1009 din 05 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352318_a_353647]
-
Poeme > Rasfrangere > SUNT... Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1013 din 09 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Sunt lacrimă pierdută din ochiul norilor târzii căzută brutal în ecoul timpului. Sunt rouă-așternută în sufletul munților, regi milenari purtați falnic pe catafalcul împietrit al nemuririi. Sunt întrebare și sunt mirare, sunt... vânt. Referință Bibliografică: SUNT... / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1013, Anul III, 09 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Daniela Tiger : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SUNT... de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352394_a_353723]
-
o jalbă către împăratul austriac Franz Joseph, unsă și mototolită, pe care nu a trimis-o niciodată destinatarului. Cauza decesului lui Iancu a fost o nouă hemoragie, fatală de această dată. Trupul neînsuflețit al marelui erou a fost depus pe catafalc în casa lui Ioan Simionașiu, asesor la sedria orfanală. Comitatul Zarand, cu o populație covârșitor românească, a decis să îi facă funeralii naționale, ca unui "mort al națiunii". Va fi înmormântat la Țebea pe 13 septembrie 1872, cu funeralii naționale
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
stelelor îmi cântă pe clape Alergăm prin nesfârșirea de lumină, Inima ta de inima mea e aproape Lumea-i a noastră de iubire plină. Îngeri cu aripi de argint Ne duc spre catedrala iubirii, Așezată-n locul cel sfânt Pe catafalcul nemuririi. Îmi zâmbești cu gura o floare Se aprind luminile din stele, Cât ești de încântătoare, Cu șuvițele-ți rebele! În curgerea timpului, divină, Pășim înainte sub bolta cerească, Contopiți mână în mână Ne pierdem în fericirea noastră. Drumul e
SPRE INFINIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346648_a_347977]
-
toate vârstele îngropați de vii în foame și în frig în propriile locuințe. Case, multe dintre ele din paiantă, care stau gata să se prăbușească sub greutatea nămeților ucigași. Morți dând la lopată - aproximativ 74 de victime până acum - pe catafalcul cărora s-a așezat, ca o cucuvea rătăcind în aiurare pe suprafața imensă a infernului alb, un nou guvern de „oxfordiști” tineri, cu averi suspect de considerabile, dar care își șuieră printre dinți suma de „sentimente” ostile față de oamenii (care
GUVERNANŢII INFERNULUI ALB de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356319_a_357648]
-
oi așterne-n coaste un pat de frunze verzi Adulmecând odihna din nemaiscrise semne... Și-ascultă-mă în taină când nopțile-ți desfac Cu mâinile-ți adun de sub pământ un prunc Prin vrăji și incantații, blestemele arunc Nedeslușite lacrimi mai plâng pe catafalc Ascunde-mă-n adâncuri ce răscolesc furtuni La rădăcina vieții în care toamna crește Eu, vânt rostogolit de dorul tău , firește Tu,calmul mării-albastre, din nori să mă aduni! Referință Bibliografică: Din nori să mă aduni... / Violetta Petre : Confluențe Literare
DIN NORI SĂ MĂ ADUNI... de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355596_a_356925]
-
cu vector clar spre trecere, un discurs singur, un unic text dedicat, în ecuația mamă-fiu, pământ-om, aceleiași ființe: „...cea mai prezentă, în imensa-i absență, e mama”. Flash-uri, parcă fotografieri vii, filmări de sentimente - „Mama stă-ntinsă pe catafalc”, „ce-aș face, oare, /dacă mamei/aș dori/să-i trimit o scrisoare?”, „am rămas pân’ la ziuă, /privegind lângă ea” - fac, dintr-o realitate funestă, relevări ale ego-ului vizionând, depășind, sublimând hotarele cunoașterii, conotațiile ce tind spre absolutul ideatic
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
mulți români. Românii veniseră mai mult din curiozitate să vadă o așa înmormântare. Înmormântare de țigani cu stare. Cu lăutari. Și nu fieștecine, nu! Nume cu renume între maneliști. Era angajată și o firmă de pompe funebre cu renume. Pe catafalcul unei limuzine negre, trona, parcă privind de sus la cei din coloană, Molearca. Molearca țiganca. Țiganca ce-și trăise copilăria într-un bordei în Piscul Bordeielor. Țiganca ce crescuse și le făcuse câte-o căsuță la fiecare dintre cei șapte
MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
-
-l desparte De credincioasa lui soție, Ce-i duce pe căi neumblate, Sufletu-n altă-mpărăție. Români vin în straie cernite La sobru pelerinaj regal, Memorial să intre-n scripte, Cu regalitate la final. Toți își pleacă fruntea smerită, Lângă catafalcul funerar, Pulsul istoriei să simtă, De sub drapel național. La catafalc fac reverență, Se reculeg în rugăciune Și se închină cu decență, Pentru cea dusă-n altă lume. În semn de respect și omagiu, Covoare de candele și flori Fac sa
MONARHIA-FILE DE ISTORIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362565_a_363894]
-
căi neumblate, Sufletu-n altă-mpărăție. Români vin în straie cernite La sobru pelerinaj regal, Memorial să intre-n scripte, Cu regalitate la final. Toți își pleacă fruntea smerită, Lângă catafalcul funerar, Pulsul istoriei să simtă, De sub drapel național. La catafalc fac reverență, Se reculeg în rugăciune Și se închină cu decență, Pentru cea dusă-n altă lume. În semn de respect și omagiu, Covoare de candele și flori Fac sa lăcrimeze cortegiu, De ale istoriei erori. În zi de vară
MONARHIA-FILE DE ISTORIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362565_a_363894]
-
lume. În semn de respect și omagiu, Covoare de candele și flori Fac sa lăcrimeze cortegiu, De ale istoriei erori. În zi de vară însorită, România-n doliu suspină, Că soarta-i e pecetluită, Anei cu rangul de regină. La catafalc regesc veghează Soldați și fețe-ncoronate, Ce spre rămas-bun priveghează, Pe ce-a dusă-n etenitate. Pe altar de candele e scris, Mesaj ce nu poate fi uitat, Spre omagiu celei ce s-a stins: „VĂ MULȚUMIM CĂ AȚI EXISTAT!" Ceremonie
MONARHIA-FILE DE ISTORIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362565_a_363894]
-
SPRE STEA Autor: Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1620 din 08 iunie 2015 Toate Articolele Autorului A mai trecut o zi , o noapte ... Eu îmi duc pașii către moarte, Însă-n cuvinte scriu și tac , Ce îmi doresc la catafalc... Îmi las cuvântul mărturie, Că am trăit, că am fost vie... Iubirea-nebună ---păcatul M-a ridicat în înaltul... Sublim și extaz ---agonie... Acum s-amintiri ce pâlpâie... Pe drumul cu fir de nisip 'mi curg lacrimi din ochii ce tip
GÂNDURI ... SPRE STEA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352787_a_354116]
-
Oancea Publicat în: Ediția nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Îngenuncheați de nonsens Nu te am decât pe tine! Privește-mă! Nu știu de unde provin florile răului; nici n-aș vrea să cunosc teritoriile secerate de molimă.. catafalcurile anchilozate mă-nfioară! Privesc, în genunchi, cum se naște, hidos, din semințele ieri sădite, copilul nopții cu trup străveziu și colți de absint. Îi împlântă sec în bucata noastră de câmpie. De ce taci? Ninge, să știi! Nu, nu cu dalbi fulgi
ÎNGENUNCHEAŢI DE NONSENS de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353759_a_355088]
-
o doară, De două vorbe spuse cu sfială Când ai pășit în liniștea-i astrală Ce-o înrobise-n plânsul de vioară Și viața se scurgea din noi, banală. Dintre ruine-ntr-un amurg de seară Fiori apuși pe-un catafalc de ceară Se-nverșunau în pieptu-i de vestală Să tălmăcească sensul din cuvinte: Simțea atunci cum foc din maci de jar Pătrunde-n universul ei cuminte Născut în munți, la umbră de stejar. Iar de visezi, poate-ți aduci aminte
SONETE (II) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358214_a_359543]
-
Poemă în oglindă). Bacovia coboară în negura de vremi ca un dorit al demiurgului și celor contemporani timpului său, însă nu trăirilor sale, le deschide ochii să vadă nevăzutul ce va fi să fie: „Vezi, din anticul fotoliu - / Agonia violetă, / Catafalcul, / Și grădina cangrenată, / În oglinda larg-ovală încadrată în argint...” (Poema în oglindă). Este un „Spațiu, infinit, de o tristeță armonioasă...” un „Larg, miniatură de vremuri viitoare” (Alb), pe care poetul dorește să le facă auzite și văzute ca acțiuni viitoare
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
straiul mult decoltat, purtând pe cap o cunună de spice pârguite, amintindu-mi de înfățișarea tinerei noastre profesoare de franceză, căci din clasa a VIII-a începând studiam și franceza, pe lângă limba rusă. În holul spațios al Casei de cultură, catafalcul înalt și sicriul acoperit cu o imensă horbotă albă, de sub care se înălțau protuberanțele trupești ale defunctului, te țintuiau locului încă de la intrare prin prezența lor masivă. Pe peretele dinainte, flancat de aplice susținând fiecare câte un bec electric aprins
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
gestul meu, privindu-mă fugar cu recunoștință. O ajutasem să facă pașii până la marginea sicriului, unde se oprise, sfârșită de puteri, cu trupul, mai firav decât mi-l închipuiam, zguduit de hohote reținute de plâns. Abia atunci descoperisem la poalele catafalcului, greu de deslușit în ținuta lor de doliu pe fondul negru al îmbrăcătoarei acestuia, trei femei cuibărite pe niște scaune pliante, cu capetele adunate, ca și cum ar fi rostit împreună, în surdină, rugăciuni. În jurul scaunelor erau risipite, călcate în picioare, frunze
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
Că, uite, Intrăm în Rai, și ne scoatem și acolo ochii, După sunători! Și când mă gândesc Că Lumea asta Este plină de frumusețe. Nevăzută. Neauzită. Nesimțită. Că de la asta plecasem. I-am sărutat lui Mihai Brumă Uzeanu Mâna pe catafalc și mi s-a strepezit Limba De frumusețe ... 29 mai 2012 Referință Bibliografică: LIMBA / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 515, Anul II, 29 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Jianu Liviu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
LIMBA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358702_a_360031]
-
Vinerea Mare era întipărită în memoria existenței mele de pe vremea când treceam pe sub masa plină de flori, pe care se afla Evanghelia și Crucea, masă pe sub care treceam cu toată smerenia de care eram în stare, pentru că știam că trec pe sub Catafalcul Domnului. Între timp, sunt mai săracă un pic pe lumea aceasta, pentru că tatal meu s-a dus să ne aștepte pe toți pe lumea cealaltă, el fiind mai gospodar și mai prevăzător. Dumnezeu să-l aibă în pază! Altminteri, cu
CEL CE A SPÂNZURAT PĂMÂNTUL PE APE de DONA TUDOR în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358779_a_360108]
-
toată, care se strânsese în curtea bisericii și pe străzile din jur, așteptând carul mortuar, plângea amarnic viața lui nenorocită. Sicriul era depus pe o pânză neagră, peste care erau presărate flori și ramuri de tei; o singură lumânare lumina catafalcul, iar lângă ea, între crenguțe de tei, era depusă cartea lui de poezii, Lumină de lună, Convorbirile și Fântâna Blanduziei. După slujbă, corul metropolitan condus de Bărcănescu cântă cu adâncă jale Mai am un singur dor. Toată lumea rămase consternată, cu
CEREMONIA DE ÎNMORMÂNTARE A LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360494_a_361823]