719 matches
-
mai mare număr de lăcuitori, înscriindu-se cu 57 birnici, 2 preoți, 2 dascăli, 7 bătrâni și nevolnici, 13 văduve și un evreu orândar<footnote Ibidem, d.571/1832, f.21v-23r. footnote>. În următoarele decenii, însă, populația a scăzut continuu, catagrafia din 1838 consemna 38 birnici, un preot, 2 dascăli, 3 văduve și un evreu orândar<footnote Ibidem, d /1838, f.132v-134r. footnote>, iar cea din 1852, doar 31 birnici, un preot, un vătav al moșiei, 2 bătrâni și 6 văduve
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
dascăli, satul neavând biserică, iar numărul celor stabiliți temporar era neînsemnat; câte un căpătăier din Arama și Belcești și un morar din Gura Văii, ținutul Neamț<footnote Ibidem, Tr. 1768, op.II 2018/887,f.99v-100r. footnote>. Prin natura lor, catagrafiile întocmite de vistieria Moldovei în prima jumătate a secolului al XIX-lea cuprind doar numele capilor de familie, care reprezentau toate categoriile fiscale din satele, târgurile și orașele țării; deci, ca documente de ordin fiscal ele nu pot avea decât
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
populația țării a crescut de la 530.000 lăcuitori în 1803 la 1.327.000 lăcuitori în anul 1850<footnote Ibidem, p.244. footnote>. Cifrele propuse sunt foarte apropiate de realitate, dacă ținem seama că - așa cum am notat mai sus - potrivit catagrafiei din anul 1852 în satul Belcești erau 370 de nume, iar printr-o petiție adresată Epitropiei Sfântului Mormânt, din 19 mai 1847, ca urmare a secetei din acel an locuitorii satului cereau „...să ne ajute cu 1500 merțe de pâine
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
doar de Condica liuzilor din anul 1803, care menționează că în Belcești se aflau 11 bejenari, dar credem că în deceniile următoare s-au așezat în aceste sate și alți străini, după cum sugerează numele unor birnici sau căpătăieri înscriși în catagrafii. De fapt, bejenia, ca fenomen social specific acestei perioade, nu poate fi privită doar ca un exod al populației din Principate, ci se înscrie în acțiunea administrației de stat și a stăpânilor de moșii, de a-și asigura necesarul, mereu
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Codrescu, op.cit., p.319. footnote>, iar în anii 1813 și, respectiv, 1816, două documente întocmite de vistieria Moldovei<footnote Ibidem footnote>, înregistrau la Belcești 8 scutelnici care slujeau mănăstirea Galata și alți doi din Ulmi ce aparțineau mănăstirii Frumoasa. Din catagrafia anului 1820, constatăm că satul Belcești dădea 40 scutelnici răposatului logofăt Costachi Ghica<footnote Arh.St.Iași, Vistieriea Moldovei, 10 Tr.166,d.18/1820, f.20v-21r. footnote>, dar și 5 slugi care aparțineau moșiei Belcești, stăpânită de mănăstirea Galata
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
privind naturalizarea evreilor și exercitarea drepturilor politice a generat binecunoscuta „ problemă evreiască”, ce a durat, cu grave implicații politico-diplomatice, până la începutul secolului al XX-lea<footnote Gheorghe Platon, “Problema evreiască”, passim. footnote>. Prezența evreilor în teritoriul cercetat este semnalată de catagrafia din 1832, care îi menționează, ca arendași ai unor crâșme, pe Șmil și Bercu la Belcești și pe Nusăm la Ulmi<footnote Arh.St.Iași, Vistieria Moldovei, d.571/1832, f.12v, 21v. footnote>. În 1838 se aflau deja la
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
să-i nimicească spiritul sub greutatea ei. Pentru a descrie caracterele oamenilor, autorul caută un pretext, adesa îndestul de ingenios. În romanul "Sufletele moarte" un cavaler de industrie își face următorul calcul: "Guvernul rus vrea să răscumpere pe robi, dar catagrafia locuitorilor se face numai din cinci în cinci ani, prin urmare toți robii câți mor până la facerea unei nouă catagrafii sunt trecuți în registre ca fiind în viață. Cumpărând sufletele moarte, voi putea să le vând guvernului cu prețuri scăzute
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
În romanul "Sufletele moarte" un cavaler de industrie își face următorul calcul: "Guvernul rus vrea să răscumpere pe robi, dar catagrafia locuitorilor se face numai din cinci în cinci ani, prin urmare toți robii câți mor până la facerea unei nouă catagrafii sunt trecuți în registre ca fiind în viață. Cumpărând sufletele moarte, voi putea să le vând guvernului cu prețuri scăzute, dar fiindcă pe mine nu mă vor costa mai nimica, am totuș perspectiva de a face avere". Astfel el colindă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
târziu — toate au format, secole de-a rândul, o singură comunitate social-economică, într-un singur hotar de moșie cu numele de obștea Umbrăreștilor. În documentele medievale cu referire la hotarele acestei obști teritoriale — zapise, mărturii, cărți hotarnice sau cărți domnești, catagrafii etc. — nu vom găsi până în secolul al XVIII-lea exceptând Bozieștii, Tămășenii și Torceștii, decât numele Umbrărești pentru întreaga comunitate din interiorul hotarului respectiv, cu toate că satele cu numele arătate mai sus existau pe vetre proprii, găsindu-se, cum se poate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
interiorul hotarului respectiv, cu toate că satele cu numele arătate mai sus existau pe vetre proprii, găsindu-se, cum se poate ușor constata, la distanțe mari între ele, fiind altceva decât cunoscutele cuturi medievale. Numele satului Condrea apare scris prima dată în catagrafia întocmită din ordinile autorităților rusești în anul 1774, înscrierea nominală a locuitorilor făcându-se însă laolaltă cu cei ai Umbrăreștilor, ca unii ce se aflau într-un hotar comun de moșie, formând o singură unitate administrativă și fiscală. Identitatea unică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iar al doilea este cel care a rămas cu numele Umbrărești, în vale, inclusiv Murgoceștii și partea de nord a Cătunașilor, comunități cunoscute cu aceste denumiri mai mult pe plan local, în perioada interbelică, dar incluse anterior în acte și catagrafii în satul Slobozia-Torcești. Atât Umbrăreștii propriu-ziși de mai târziu, cât și Slobozia-Torcești au dispus de peceți sătești proprii la prima dată a instituirii acestora pentru satele Moldovei, 1834, deși satele aveau hotar de moșie comun. Singurul sat de răzeși care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
timpuri îndepărtate, dacă avem în vedere că organizarea religioasă este anterioară celei statale; -în urma primelor măsuri organizatorice cu privire la limite teritorial-administrative și ale unităților fiscale, Bozieștii, Tămășenii și Siliștea (vechii Umbrărești) au format o singură unitate, numită în documente și catagrafii Slobozia-Umbrărești; -mulți locuitori menționați în zapise sau mărturii hotarnice sunt arătați ca provenind din Boziești, dar și din Umbrărești, deși e vorba de aceleași persoane și familii. Astfel stând lucrurile, traseul hotarelor comunității Umbrăreștilor din vechime, atunci când s-a efectuat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
respectivă. Abia mai târziu se va fixa hotarul nostru pe apa Siretului cel Mare, unde se găsește și în prezent, urmare a faptului că mulți răzeși de Umbrărești își aveau locuințele pe malul drept al râului respectiv, așa cum rezultă din catagrafia anului 1774 și din alte documente privitoare la transmiteri de proprietate, umbrăreștenii de aici separându-și moșia de cei din partea stângă a apei ulterior. Dar până destul de târziu, s-a păstrat pe dreapta Siretului denumirea de „moșia Umbrărești” și „satul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de mai multă vreme în conflict cu stăpânirile vecine de la vest de pârâul Dimaciului ? Punem întrebarea pentru că pe nici unul dintre ei nu-l găsim consemnat ca având locuința în vreun sat de pe cunoscutele vetre ale Umbrăreștilor de la est de Siret. Catagrafia din anul 1774 și alte documente ni-i arată nominal ca fiind birnici la „satul Suraia și Butuceni”, sate aparținând, potrivit recensământului respectiv, de ținutul Tecuciului, dar situate, ca și acum, la vest de apa Siretului. Parcurgerea cu atenție a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din anul 1774 și alte documente ni-i arată nominal ca fiind birnici la „satul Suraia și Butuceni”, sate aparținând, potrivit recensământului respectiv, de ținutul Tecuciului, dar situate, ca și acum, la vest de apa Siretului. Parcurgerea cu atenție a catagrafiei cu locuitorii satelor Suraia și Butuceni ne relevă și alte nume de familie identice și specifice locuitorilor din obștea Umbrăreștilor, cum sunt Bobocea, Poiană, Babeș, Ocniș (din vechiul Ciocniș, nume de bătrân), acesta fiind consemnat și într-o mărturie hotarnică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
urmaș, fapt ce se verifică prin țidula aflată la noi), Scurtu, Ghioca, Sobieschi, Bulcoi, Murgociu, Stanca (bărbat) și se repetă Scurtu. Din ambele țidule aflate în păstrarea noastră identificăm generații de urmași ale căror nume le reîntâlnim, spre exemplu, în catagrafia din 1774 și în aceea din 1831. Din bătrânul Vlasie aflăm în 1774 pe un Sandul vornic, pus în spiță la generația a cincea. Din acesta urmează în spiță la generația a șasea, ultima, Sărea, Vasile, Ștefan, Irina, Maria, Catrina
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aflăm în 1774 pe un Sandul vornic, pus în spiță la generația a cincea. Din acesta urmează în spiță la generația a șasea, ultima, Sărea, Vasile, Ștefan, Irina, Maria, Catrina, pe primii trei regăsindu-i înregistrați în aceeași ordine în catagrafia din 1831, la categoria birnicilor, deși tatăl lor fusese vornic al satului. Precizez că toți cei trei sunt arătați ca fiii (sin) lui Sandul Gorgan, la satul răzeșesc Condrea. Din bătrânul Vasca identificăm pe un Ioniță, pus în spiță la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satului. Precizez că toți cei trei sunt arătați ca fiii (sin) lui Sandul Gorgan, la satul răzeșesc Condrea. Din bătrânul Vasca identificăm pe un Ioniță, pus în spiță la generația a patra (această țidulă are numai cinci generații), scris în catagrafia din 1774 cu prenume și nume (Ioniță Bobocea), având ca descendenți pe Ion, Vasile și Neculai Bobocea, primul având dregătoria sătească de postelnicel, fiind și unul dintre protagoniștii proceselor din perioada 1802-1824, trecut în catagrafia din 1831 la categoria privileghiați
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numai cinci generații), scris în catagrafia din 1774 cu prenume și nume (Ioniță Bobocea), având ca descendenți pe Ion, Vasile și Neculai Bobocea, primul având dregătoria sătească de postelnicel, fiind și unul dintre protagoniștii proceselor din perioada 1802-1824, trecut în catagrafia din 1831 la categoria privileghiați, în timp ce frații săi au fost înscriși în rândul birnicilor. Un Niță, din aceeași spiță de neam și din aceeași generație cu Ioniță Bobocea, nu se află înregistrat în catagrafia din 1774, dar îl întâlnim ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
proceselor din perioada 1802-1824, trecut în catagrafia din 1831 la categoria privileghiați, în timp ce frații săi au fost înscriși în rândul birnicilor. Un Niță, din aceeași spiță de neam și din aceeași generație cu Ioniță Bobocea, nu se află înregistrat în catagrafia din 1774, dar îl întâlnim ca având descendenți trecuți în 1831 cu numele de botez: Ioniță, Alexandru, Chirvasă, toți sin (fii) ai lui „Niță Bobocea”. Aceste câteva date extrase din spițele de neam păstrate, coroborate cu datele din recensămintele amintite
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Vasile Druță în Slobozia-Torcești, unde e înregistrat ca vătăman al satului în recensământul din 1774, ca martor în hotarnica din 1777, pentru Țigănei și Torcești, și la „bătrâni nevolnici” în tabla birnicilor din 1831; Lupul Sobieschi apare ca decedat în catagrafia din 1831, la satul Umbrăreștii-Răzeși, văduva sa, Catrina, beneficiază de scutirea plății birului deoarece „bărbatul ei au fost polcovnic cu carte din 1814”; Andronic Bulai, mult mai tânăr decât ceilalți, a fost înscris în tabla birnicilor din satul Umbrăreaștii-Răzeși în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satul Umbrăreștii-Răzeși, văduva sa, Catrina, beneficiază de scutirea plății birului deoarece „bărbatul ei au fost polcovnic cu carte din 1814”; Andronic Bulai, mult mai tânăr decât ceilalți, a fost înscris în tabla birnicilor din satul Umbrăreaștii-Răzeși în 1831, iar în catagrafia din 1845 îl întâlnim în fruntea „juraților”, adică a acelora după arătarea cărora „s-au scris toți lăcuitorii ce să află în acest sat”, evident Umbrăreștii-Răzeși. Se poate naște întrebarea dacă nu cumva încercarea lor, tardivă desigur, de a intra
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
datoriei bănești, hotărăște că este drept „ca din lucrurile bărbatului să să împlinească datoria măriei sale, în afară de celi ce sunt di pi zăstrea ginirilor”, nici, deducem noi, din averea soției sale, o racovițească, fiică a lui Radu Racoviță, mare logofăt. În catagrafiile din 1772 și 1774 este numită „Nastasîica Racovițoaie” și apare înscrisă ca stăpână a Torceștilor, dar și a Țigăneilor, potrivit altui act din care am reprodus ceva mai sus. Printre lucrurile răposatului Iordache Costache s-au aflat „casăle din Iași
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpâniți de Elencu Manu. Alexandru Grecianu și soția sa, Ecaterina, născută Balș, au avut trei copii: Neculai, Dimitrie și Eufrosina. Aceasta a fost căsătorită cu Mihalache Cantacuzino-Pașcanu și, prin legătura matrimonială, Torceștii și Țigăneii ajung în stăpânirea boierului Cantacuzin. În Catagrafia din 1831, el este înregistrat ca proprietar al Torceștilor. Acest Mihalache Cantacuzino-Pașcanu înglobează moșia Țigăneii de la vest de apa Bârladului în cuprinsul moșiei Torceștilor, făcând din ambele una singură, dar păstrându-se distincția fiecăria prin termenul trup (de moșie, se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că toate aceste acte distructive s-au produs cu acordul autorităților locale, primar, secretar, ale căror nume sunt cunoscute localnicilor, și sub patronajul șefilor județului Galați din acel timp. S-a păstrat, legat de numele postelnicului Panait Balș, și o catagrafie „a robilor țigani de pe moșiile Torcești și Blăjeri”, întocmită cu prilejul eliberării lor, de pe proprietățile boierești din anul 1854. Din ea rezultă că pe moșia Torceștilor trăiau 185 de suflete, pe cea a Blăjerilor 165, totalul robilor de pe moșiile fostului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]