330 matches
-
occitană, împărtășind multe caracteristici cu alte limbi italo-vestice, cum ar fi spaniola, franceza, portugheza și aragoneza. Există o serie de varietăți lingvistice care sunt considerate dialecte ale limbii catalane, printre ele, grupul dialectal cu vorbitori mai numeroși este cel numit catalana centrală. Numărul vorbitorilor de catalană este de peste 7 milioane, însă foarte puțini dintre ei sunt monogloți; practic, aproape toți catalanii din Spania sunt bilingvi, vorbitori de catalană și spaniolă, cu o populație importantă de vorbitori de spaniolă imigranți (de obicei
Catalani () [Corola-website/Science/315290_a_316619]
-
alte limbi italo-vestice, cum ar fi spaniola, franceza, portugheza și aragoneza. Există o serie de varietăți lingvistice care sunt considerate dialecte ale limbii catalane, printre ele, grupul dialectal cu vorbitori mai numeroși este cel numit catalana centrală. Numărul vorbitorilor de catalană este de peste 7 milioane, însă foarte puțini dintre ei sunt monogloți; practic, aproape toți catalanii din Spania sunt bilingvi, vorbitori de catalană și spaniolă, cu o populație importantă de vorbitori de spaniolă imigranți (de obicei, născuți în afara Cataloniei sau cu
Catalani () [Corola-website/Science/315290_a_316619]
-
limbii catalane, printre ele, grupul dialectal cu vorbitori mai numeroși este cel numit catalana centrală. Numărul vorbitorilor de catalană este de peste 7 milioane, însă foarte puțini dintre ei sunt monogloți; practic, aproape toți catalanii din Spania sunt bilingvi, vorbitori de catalană și spaniolă, cu o populație importantă de vorbitori de spaniolă imigranți (de obicei, născuți în afara Cataloniei sau cu ambii părinți născuți în afara Cataloniei) existentă în zonele urbane majore din Catalonia. În Roussillon, astăzi doar o minoritate a catalanilor francezi vorbesc
Catalani () [Corola-website/Science/315290_a_316619]
-
În Roussillon, astăzi doar o minoritate a catalanilor francezi vorbesc catalană, franceză devenind limba principală în urma unui proces continuu de schimbare a limbii. Pentru locuitorii din la Vall d'Aran, "araneza" — un dialect occitan — este mai importantă mai degrabă decât catalana, propria lor limbă. Acești catalani sunt, de asemenea, bilingvi în limba spaniolă. În septembrie 2005, .cat TLD, primul domeniu de Internet bazat pe limbajul de nivel superior, a fost aprobat pentru toate paginile web care intenționează să servească nevoilor comunității
Catalani () [Corola-website/Science/315290_a_316619]
-
Acești catalani sunt, de asemenea, bilingvi în limba spaniolă. În septembrie 2005, .cat TLD, primul domeniu de Internet bazat pe limbajul de nivel superior, a fost aprobat pentru toate paginile web care intenționează să servească nevoilor comunității lingvistice și culturale catalane pe Internet. Această comunitate este formată din cei care folosesc limba catalană pentru convorbirile lor online sau pentru a promova online diferite aspecte ale culturii catalane. Hainele tradiționale (astăzi purtate numai la festivitățile folclorice) au inclus barretina și "faixa" pentru
Catalani () [Corola-website/Science/315290_a_316619]
-
soluționarea dificilă de către birocrație. Prin urmare, în mai multe limbi se face referire la numele său suedez "Ombudsman". În țările vorbitoare este denumit în mod obișnuit ombudsman, în timp ce în țările francofone, în general, este numit "Médiateur de la République", iar în catalana "Síndic de Greuges". Unele țări au solicitat de asemenea, un ombudsman. În mod similar, există diferențe între ombudsman și avocatul poporului în Spania, deoarece ombudsmanul a fost desemnat să monitorizeze administrația publică, avocatul poporului folosește această monitorizare drept un instrument
Politica Argentinei () [Corola-website/Science/309105_a_310434]
-
Fondat în 1899 de un grup de fotbaliști elvețieni, britanici și catalani conduși de Joan Gamper, clubul a devenit un simbol al culturii catalane și al naționalismului catalan, mottoul său fiind prin urmare „Barça este mai mult decât un club” (catalană: " - Més que un club"). Imnul oficial al Barcelonei este „Cant del Barça”, scris de Jaume Picas și Josep Maria Espinàs. Spre deosebire de multe alte cluburi, suporterii dețin și conduc Barcelona. Este al doilea cel mai bogat club de fotbal în ceea ce privește veniturile
FC Barcelona () [Corola-website/Science/299667_a_300996]
-
de către compania de asigurări elvețiană Winterthur Group—o sponsorizare unică pentru Barça, cum această companie a fost fondată în Winterthur, locul de naștere a lui Joan Gamper. Înțelesul etimologic al acestui cuvânt derivă din "cul" care literal înseamnă "fund" în catalană (pronunțat /kuˈles/). O traducere aproximativă a acestui termen ar fi "funduri". Departe de a fi ofensiv sau jignitor pentru fanii lui Barça, acest termen a fost creat la începutul secolului XX, când, fanii care se așezau în cea mai înaltă
FC Barcelona () [Corola-website/Science/299667_a_300996]
-
Catalana veche sau catalana medievală ("catalanesc", "romanç", ) a fost o limbă romanică vorbită în Evul Mediu, precursoarea varietăților lingvistice autohtone moderne cunoscute precum catalana, valenciana, baleară, limba vorbită în Roussillon și limba vorbită în Alghero. În perioada medievală, limba catalana se
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
Catalana veche sau catalana medievală ("catalanesc", "romanç", ) a fost o limbă romanică vorbită în Evul Mediu, precursoarea varietăților lingvistice autohtone moderne cunoscute precum catalana, valenciana, baleară, limba vorbită în Roussillon și limba vorbită în Alghero. În perioada medievală, limba catalana se vorbea în Principatul
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
Catalana veche sau catalana medievală ("catalanesc", "romanç", ) a fost o limbă romanică vorbită în Evul Mediu, precursoarea varietăților lingvistice autohtone moderne cunoscute precum catalana, valenciana, baleară, limba vorbită în Roussillon și limba vorbită în Alghero. În perioada medievală, limba catalana se vorbea în Principatul Cataloniei, Regatul Valenciei, Insulele Baleare și orașul Alghero din Sardinia, teritorii care făceau parte din Coroana Aragonului. Catalana medievala a prezentat schimbari fonetice de-a lungul istoriei sale documentate; cu toate că acest articol trateaza mai ales fonologia
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
cunoscute precum catalana, valenciana, baleară, limba vorbită în Roussillon și limba vorbită în Alghero. În perioada medievală, limba catalana se vorbea în Principatul Cataloniei, Regatul Valenciei, Insulele Baleare și orașul Alghero din Sardinia, teritorii care făceau parte din Coroana Aragonului. Catalana medievala a prezentat schimbari fonetice de-a lungul istoriei sale documentate; cu toate că acest articol trateaza mai ales fonologia din secolele XIII și XIV, perioadă în care au fost scrise cele patru mari cronici care utilizau forma standard a catalanei medievale
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
Aragonului. Catalana medievala a prezentat schimbari fonetice de-a lungul istoriei sale documentate; cu toate că acest articol trateaza mai ales fonologia din secolele XIII și XIV, perioadă în care au fost scrise cele patru mari cronici care utilizau forma standard a catalanei medievale. Sistemul de scriere din acea perioadă răspundea mult mai mult principiului fonetic decât sistemul actual. Mai mult decât atât, consoanele finale scrise se pronunțau, nu cum se întampla acum în dialectul nord-occidental standard din catalana modernă, cum este dialectul
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
utilizau forma standard a catalanei medievale. Sistemul de scriere din acea perioadă răspundea mult mai mult principiului fonetic decât sistemul actual. Mai mult decât atât, consoanele finale scrise se pronunțau, nu cum se întampla acum în dialectul nord-occidental standard din catalana modernă, cum este dialectul vorbit în Barcelona, unde multe dintre aceste consoane nu se pronunță. Acest fapt se datorează procesului de "amuțire graduală" și până la dispariția totală, suferit de consoanele finale (proces asemanător cu procesul suferit de alte limbi romanice
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
graduală" și până la dispariția totală, suferit de consoanele finale (proces asemanător cu procesul suferit de alte limbi romanice, printre care și româna, în care consoanele finale ale infinitivelor verbale din limba latină s-au pierdut astăzi). Se crede că în catalana medievală au existat două foneme laterale palatale diferite. Primul dintre ele, /ʎ/, se scria doar folosind grafia <"ll"> și s-a menținut neschimbat în majoritatea dialectelor de astăzi. Cel de/al doilea, reconstruit ca /*jl/, provine din grupurile de litere
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
au început să se confunde în anumite dialecte începând cu secolul XIV, în procesul numit betacism. Astăzi, diferența între sunetele /b/-/v/ este prezentă doar în Valencia, în Insulele Baleare și în zona de sud a Tarragonei. Sistemul vocalic din catalana medievală este diferit de catalana modernă din Catalonia, chiar dacă există încă în anumite variante dialectale din insulele Baleare. Este format din următoarele unități. Acest sistem este asemănător cu sistemul din latina vulgară cu excepția faptului că fonemul /e/ din latina vulgară
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
în anumite dialecte începând cu secolul XIV, în procesul numit betacism. Astăzi, diferența între sunetele /b/-/v/ este prezentă doar în Valencia, în Insulele Baleare și în zona de sud a Tarragonei. Sistemul vocalic din catalana medievală este diferit de catalana modernă din Catalonia, chiar dacă există încă în anumite variante dialectale din insulele Baleare. Este format din următoarele unități. Acest sistem este asemănător cu sistemul din latina vulgară cu excepția faptului că fonemul /e/ din latina vulgară s-a centralizat în /ǝ
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
insulele Baleare. Este format din următoarele unități. Acest sistem este asemănător cu sistemul din latina vulgară cu excepția faptului că fonemul /e/ din latina vulgară s-a centralizat în /ǝ/, și posterior / ɛ/ s-a transformat în vocala deschisa /e/. În catalana centrală modernă, fonemul /ǝ/ tonic s-a tranformat în /ɛ/, inversându-se astfel distribuția originală din latina vulgară: /e/ > / ǝ/ > /ɛ/ versus /ɛ/ > /e/ > /e/. Acesta este motivul datorită căruia vocalele "e" deschise și închise din catalană sunt distribuite total
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
deschisa /e/. În catalana centrală modernă, fonemul /ǝ/ tonic s-a tranformat în /ɛ/, inversându-se astfel distribuția originală din latina vulgară: /e/ > / ǝ/ > /ɛ/ versus /ɛ/ > /e/ > /e/. Acesta este motivul datorită căruia vocalele "e" deschise și închise din catalană sunt distribuite total opus celor din portugheză și italiană. În variantele dialectale din insulele Baleare se păstrează încă vocalele / ǝ/ tonice în aceleași poziții pe care le aveau în catalana medievală. Se crede că în perioada preliterară toate variantele catalanei
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
este motivul datorită căruia vocalele "e" deschise și închise din catalană sunt distribuite total opus celor din portugheză și italiană. În variantele dialectale din insulele Baleare se păstrează încă vocalele / ǝ/ tonice în aceleași poziții pe care le aveau în catalana medievală. Se crede că în perioada preliterară toate variantele catalanei se caracterizau printr-o pronunție neutră a vocalelor pretonice (asemănător cu fenomenul care se întâlnește și astăzi în occitana modernă). La începutul secolul XIII, vocalele /a/ și /e/ pretonice din
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
catalană sunt distribuite total opus celor din portugheză și italiană. În variantele dialectale din insulele Baleare se păstrează încă vocalele / ǝ/ tonice în aceleași poziții pe care le aveau în catalana medievală. Se crede că în perioada preliterară toate variantele catalanei se caracterizau printr-o pronunție neutră a vocalelor pretonice (asemănător cu fenomenul care se întâlnește și astăzi în occitana modernă). La începutul secolul XIII, vocalele /a/ și /e/ pretonice din dialectele orientale au început să se confunde în scris. În
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
în scris. În aceste dialecte, confuzia între cele două foneme s-a generalizat pentru toate fonemele /a/ și /e/ atonice, proces care se considera încheiat la începutul secolului XV. Ortografia actuală a limbii catalane pastrează în mare parte grafia din catalana medievală, cu toate că, anumite pronunții au suferit modificări:
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
(n. 24 iulie 1915, Gerona - d. 31 decembrie 2003, Palamós) a fost un medic și politician catalan, cu înclinații politice republicane și naționaliste catalane. Fiul deputatului republican Laureà Dalmau i Pla, a început să studieze medicina la Universitatea Autonomica din Barcelona. În timpul studenției a creat Federația Națională a Studenților din Catalonia și a participat la proclamarea independenței Cataloniei pe 6 octombrie 1934. Din această
Francesc Dalmau i Norat () [Corola-website/Science/318120_a_319449]
-
(catalană: "Alacant", spaniolă: "") este capitala provinciei Alicante, a comunității autonome Valencia, situată în sud-estul Spaniei, la Marea Mediterană. Populația era de 335.052 de locuitori în 2013. În prezent, Alicante este unul dintre cele mai moderne și mai frumoase orașe de pe coasta
Alicante () [Corola-website/Science/296749_a_298078]
-
ianuarie; Sfântul Adrian, martir, pe 1 martie; 4 martie, 5 martie, 26 august și Sfântul Adrian al III-lea, papă, pe 8 iulie. Alte variante: Adriano, Adrion, Hadrian; în forma sa feminină: Adriana, Adria, Hadria. Adrian, în alte limbi: în catalană - Adrià; franceză - Adrien, Adrian, Adriano; engleză - Hadrian sau Adrian; italiană - Adriano. Personaje istorice celebre cu numele de Adrian sau Adriano: Au fost mulți Papi care au purtat numele de Adriano, printre care: Adriano de Utrecht (Adriano VI); Nicolas Breakspear (Adriano
Etimologia numelui Adrian () [Corola-website/Science/317303_a_318632]