914 matches
-
dimineții în oblăduirea serafică a dumbravei primăverilor în care surâd sfintele răzvrătiri. Fiecare cuvânt al Limbii dacoromâne e tors din sfiala Fecioarelor Sibile, urzit din veșnicia Neamului, țesut din aura mucenicilor și brodat din jertfa poeților creștini. Limba noastră-dacoromână este Catapeteasmă de Artiști, Eroi, Cuvioși, Sfinți, Martiri și Mărturisitori. Limba noastră-dacoromână este Ctitorie ortodoxă cu Dascăli-pedagogi, Poeți, Monahi, Ierarhi și Voievozi. Limba noastră este cel mai binecuvântat Poem al Dorului divin. Fiecare mărturisitor al cuvântului ales care s-a dăruit /se
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
din morți, ca să fie El cel dintâi întru toate” (Coloseni 1,18). Înnoirea minții, restaurarea chipului întru asemănare cu Atotcreatorul s-a făcut prin Întruparea Domnului: „Pe calea cea nouă și vie pe care pentru noi a înnoit-o, prin catapeteasmă, adică prin Trupul Său” (Evrei 10,20). Se poate spune cu adevărat că, Smerenia este virtutea care revigorează trupul și salvează sufletul. Cel mai sublim mădular al trupului este inima, prin care toate există, trec, pleacă, vin. Cunoașterea lui Dumnezeu
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
în întregul indestructibil al persoanei umane care poate fi concepută ca o formă unică pe care o îmbrățișează sufletul întrupat” (Cinstirea sf. moaște în B.O.; în Ortodoxia, an. XXXII, 1980 nr.1, p.125). Cetatea vieții omului, altarul credinței, catapeteasma libertății, precum și sălașul iubirii se află în inima sa. Sufletul este îmbrățișarea și simfonia vieții, care trece dincolo de existență, întru trăire. Când sufletul nu mai lucrează duhovnicește, potrivit firii sale dintru început, moare spiritualicește: „deși se poate ca el să
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
m, cel de nord și 3,35 x 1,2 m, cel de sud. Urmele a câtorva bolovani de calcar dispuși circular și cu resturi de lemn în mijloc, este tot ce a mai putut fi surprins arheologic în zona catapeteasmei, ce făcea legătura cu cea de-a treia încăpere, altarul. Altarul este semicircular, retras cu 0,6 m față de zidurile laterale, ușor asimetric și are dimensiunile de 4,5 x 4,2 m. Pe latura de nord a altarului au
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
înainte; Soarele, ce azi e mândru, el îl vede trist și roș Cum se-nchide ca o rană printre nori întunecoși, Cum planeții toți îngheață și s-azvârl rebeli în spaț’ Ei, din frânele luminii și ai soarelui scăpați; Iar catapeteasma lumii în adânc s-au înnegrit, Ca și frunzele de toamnă toate stelele-au pierit; Timpul mort și-ntinde trupul și devine vecinicie, Căci nimic nu se întâmplă în întinderea pustie, Și în noaptea neființii totul cade, totul tace, Căci
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal () [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
Putnă Sfântă! // Ți-aduc în dar mătasea ierbii, / Și de prin codri, toată rana, / Când către cer, se roagă cerbii... Să ți se dăruie, Tismana! // Ți-aduc în dar un mir de tină, / Urcând în cei ce vor să vie, / Catapetesme de Lumină, / Să ți se-nchine, Românie! / 14 mai 2010“. De asemenea, cinstirea voievozilor martiri ai neamului este cântată de autor cu mare patos, în poemul, care e un imn perfect, închinat lui Constantin Brâncoveanu: „Ne spune, Brâncovene, ne spune
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
scot dintre păianjeni și să-l mărturisesc de acum încolo la orice pas. Nu am făcut-o. De ce m-aș fi băgat unde nu-mi era locul? A trecut încă o toamnă roasă de melancolie și o iarnă viforoasă peste catapeteasma Bisericii mele. Iisus este tot acolo și mă așteaptă sigur. Uneori îl visez plângând. În scrisoarea Iisus cel bătut în cuie de cositor, poposim în casa bunicilor scriitoarei. Iisus era între noi, la locul lui, pentru a ne privi cum
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) () [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
cupolele și bolțile care se ridică în tavanul impetuoasei și sacrei clădiri. Sfinții din picturi parcă au viață și-l privesc sobri. În fața Sfântului Altar îi întâmpină, cu zâmbetul pe buze, preotul în veșmintele sale aurii și patrafirul pe piept. Catapeteasma ce desparte Sfântul Altar de naos este aurie și din iconostas îl privesc cu slavă Mântuitorul și Maica Domnului. Își ridică ochii spre marea cupolă a turlei bisericii și întâlnește privirea Domnului Iisus Hristos din pictură. Clădirea se rotește în
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
tutelar, sub cupola căruia rostește: „Fericiți sunt viii care de-acum înainte mor întru Poezie”, „sunt Cel dintâi, cârmuitor vederii”, „acum sunt trist de mine, Antipa rău mă doare”, „dezbracă-mă de ultimul Cuvânt încet, încet,/ până când toți sfinții de pe catapeteasma inimii mele/ vor înceta să mi te mai mintă/ cu înverșunarea Poetului care sunt!” (din Cartea I ‒ Trecutul prezent: sunt!) Prezentul trecut: am fost! este specific celei de a doua cărți: „Tu, gata să mă naști într-un nou luminiș
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
nepătruns s-a încheiat. Din prea multă energie «galaxiile de lumi pierdute vin din sure văi de chaos» atrase nu de dor de viață, ci de dorința creării haosului în mintea omului”. Apocalipsa: „Nu mai e necesar să se întunece «catapeteasma lumii», fiindcă s-a înnegrit gândul omului aducător de rău.” Timpul estetic: „Nu mai e nevoie de o regresiune în timp, nici de o proiecție în viitorul neștiut pentru a vedea frumusețea nașterii și a prăbușirii lumii, fiindcă oamenii nu
MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342162_a_343491]
-
ATIPICĂ Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 1139 din 12 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Iarnă atipică Peste zidurile îniernate ale orașului stă ghemuit întunericul, iar fruntea sfârtecată a cerului bântuie-n nori de cenușă. Ninge fără noimă peste catapetesmele lumii, iar copacii gem bolnav printre umbre în timp ce vântul hohotind năvălește cu hoardele sale albite de ură. Trec zgribulite ciori printre popoare de cristale-nghețate și-n orgia bolnavă plopii fac mătănii gângăvind rugi fără număr spre cerul buimac. Ninge
IARNĂ ATIPICĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341931_a_343260]
-
nepătruns s-a încheiat. Din prea multă energie «galaxiile de lumi pierdute vin din sure văi de chaos» atrase nu de dor de viață, ci de dorința creării haosului în mintea omului”. Apocalipsa: „Nu mai e necesar să se întunece «catapeteasma lumii», fiindcă s-a înnegrit gândul omului aducător de rău.” Timpul estetic: „Nu mai e nevoie de o regresiune în timp, nici de o proiecție în viitorul neștiut pentru a vedea frumusețea nașterii și a prăbușirii lumii, fiindcă oamenii nu
NUMAI POETUL... MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341916_a_343245]
-
mâna capătă siguranță și că ochiul nu-l înșeală atunci când combină culorile... Și azi așa, mâine așa, a simțit că-i place ceea ce face și că ceea ce iese din mâna lui place și altora. De la lucrări de dimensiuni mici, la catapetesme de biserici Învățarea și practicarea mai întâi a desenului și a picturii i-au oferit, așa cum spune el, un avantaj deosebit în dobândirea abilităților pentru sculptură. A început cu lucrări de dimensiuni mici, și-a exersat abilitățile și a ajuns
TALENT, PASIUNE ŞI MEŞTEŞUG de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341685_a_343014]
-
și a picturii i-au oferit, așa cum spune el, un avantaj deosebit în dobândirea abilităților pentru sculptură. A început cu lucrări de dimensiuni mici, și-a exersat abilitățile și a ajuns să lucreze piese mari, basoreliefuri decorative, mobilier casnic și catapetesme de biserici. A luat lucrurile în serios și s-a dedicat total acestei îndeletniciri. Și-a procurat scule și utilaje de tâmplărie și și-a dotat propriul atelier cu tot ceea ce-i trebuie. Din lemnul de diverse esențe (pe care
TALENT, PASIUNE ŞI MEŞTEŞUG de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341685_a_343014]
-
viață făcător, acum și pururea și in vecii vecilor. Amin. Explicarea, interpretarea și tâlcuirea icoanei Intrării Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim Este zugrăvită ca icoană prasnicală, singura pusă pe tetrapopodul obișnuit pentru închinarea credincioșilor, în ziua praznicului sau în catapeteasmă, în șirul icoanelor praznicelor împărătești. Pe pereții locașului de închinare - în biserică - este zugrăvită în concava de nord a absidei naosului, în imediata vecinătate cu icoana Învierii (Voroneț) sau in absida altarului - partea de sud (Dobrovăț). Intrarea Domnului nostru Iisus
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
au urmat îndeaproape îndrumările Erminei lui Dionisie din Fourna urmărind și o simplificare a compoziției prin reducerea numărului persoanelor participante la evenimentul dumnezeiesc, așa cum vedem în frescele bisericilor din secolele XV-XVI (Voroneț, Dobrovăț s. a.) și chiar în icoanele praznicele din catapetesmele vechilor noastre biserici sau în icoanele praznicele care se așează pe iconostasul obișnuit pentru închinare în ziua praznicului. În loc de concluzii și încheiere - Despre Intrarea Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim sau Duminica Floriilor Intrarea Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
mai există un loc, în Etiopia, care poartă numele Sinaia. Se spune ca mănăstirea Sinaia adăpostește pietre sfinte aduse din Sinai. Pe pereții de la intrare sunt pictate chiar scene din viața Sfintei Ecaterina. Spătarul Cantacuzino dăruiește mănăstirii Sfântă Ecaterina o catapeteasma pentru paraclisul sfinților apostoli. Legendă construirii mănăstirii Sinaia este strâns legată de călătoria spătarului în Sinai și începe la 15 august 1683 cu vedenia unui călugăr de la schitul ”Sfanțul Nicolae” de pe muntele Molomat care aude glasuri îngerești ce preamăreau pe
EGIPTEANCA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343978_a_345307]
-
este de origine bizantină, din epoca împăraților paleologi și ea a ajuns la noi, probabil, odată cu căderea Constantinopolului sau, ulterior acestei date. Dincolo de datele istorice, însă, această icoană este o perlă a icoanelor vechi din România. Ea este așezată în catapeteasmă (iconostas) și are dimensiuni foarte mari, fiind înaltă de 1, 50 m și lată de 1, 10 m. Poate este cea mai mare icoană a Maicii Domnului - făcătoare de minuni de la noi, din țară. Este o adevărată Împărăteasă a icoanelor
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/377270_a_378599]
-
monumentală arhitectură din lemn. În această mânăstire există și o Bază de Odihnă și Tratament Recuperator. Membrii cenaclului „Radu Stanca “ au participat la toate slujbele unei zile ținute de un sobor de preoți și tinere măicuțe, în biserica mânăstirii unde catapeteasma și mobilierul sunt din lemn de stejar sculptate cu motive florale, iar ușile împărătești sunt raforate în motive ornamentale specific, vița și strugurele. A doua zi după micul dejun oferit cu ospitalitate de mănăstirea condusă cu dragoste de Dumnezeu de
BISERICILE ȘI MĂNĂSTIRILE TEZAURE DE ISTORIE ȘI VETRE DE CULTURĂ, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378299_a_379628]
-
mea” / Ieșire 17, 15), iar Iezechiel l a numit „Masa Domnului”/ Iezechiel 41, 22; 44,16). Tot așa se numește și astăzi în biserică: Masa Domnului, Sfânta Masă, Altar sau Prestol. În orice biserică ortodoxă aparținând BOR, aflându se după catapeteasmă, întreaga încăpere poartă numele de Altar și este locul în care se aduce jertfa nesângeroasă a Sfintei Euharistii. Cu alte cuvinte, pe înțelesul tuturor, în timpul Sfintei Liturghii, aici, în Altar, pâinea și vinul de pe Sfânta Masă, prin lucrarea Sfântului Duh
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
al Arhiepiscopiei Timișoarei și Paroh al Bisericii “Nașterea Maicii Domnului” Timișoara Iosefin - Dr. Ionel Popescu se bucură de binecuvântarea și cuvântul călduros al ÎPS Părinte Ioan Selejan - Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, potrivit căruia „Autorul acestei lucrări zugrăvește, prin cuvânt, catapeteasmă de icoane vii alături de care a crescut, slujind lui Dumnezeu și semenilor săi... Aceste icoane i-au descoperit Părintelui Ionel Popescu tainele credinței și sfintele învățăturii ale Bisericii noastre strămoșești, precum iubirea de neam și țară. Icoanele vii pe care
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
pentru Hristos. Prin scrierea sa, Părintele Dr. Ionel Popescu aprinde câte o candela în fața fiecărei icoane vii pe care a zugrăvit-o cu multă evlavie și respect, lăsând astfel spre cinstire și celor de azi și celor de mâine această catapeteasmă de icoane ortodoxă românești” (pp. 5 - 6). Altfel spus, cartea Părintelui Dr. Ionel Popescu, „Icoane vii ale spiritualității românești”, nu face altceva decât să-i amintească, reunind între paginile unei necesare și bine-venite lucrări, un potpuriu de medalioane literare ce
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
doinele și dorurile trecutului-prezent străbun sunt strânse în vioara sublimului cuvânt al Limbii noastre dacoromâne. Toate cuvintele Limbii noastre protodace sunt miresme de zări, căutări de-naltă credință sau cântări de azur în petale de dor. Limba noastră-dacoromână este Sfântă Catapeteasmă de Artiști, Eroi, Cuvioși, Sfinți, Martiri și Mărturisitori. Limba noastră dacoromână este Ctitorie valahă ortodoxă de Dascăli-pedagogi, Poeți, Monahi, Ierarhi și Voievozi. Limba noastră este cel mai binecuvântat Poem divin al dorului nostru întru graiul dumnezeiesc. Cuvintele frumoase ale alesului
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
din morți. Am fost și eu descumpănit de această veste de ce să n-o recunosc. Apoi m-am gândit la toată activitatea Lui extraordinară și mai ales la moartea Lui, când pământul s-a cutremurat, soarele s-a întunecat iar catapeteasma Templului s-a rupt în două. Nu poate fi decât ceea ce a zis el că este... Fiul lui Dumnezeu, Hasim, Mesia cel mult așteptat de poporul meu, nu mai este nici o îndoială! Și amintește-ți de cele spuse de tatăl
FRAGMENTUL NR. NOUA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380850_a_382179]
-
zilei? Ce însemna cutremurarea pământului? Ce însemna despicarea pietrelor, care au mustrat învârtoșarea inimii iudeilor? Ce însemna învierea multor trupuri, care ne-a învederat credința în învierea obștească și puterea Celui ce-a pătimit? Ce însemna sfâșierea în două a catapetesmei Templului, ca și cum și ea ar fi fost supărată din pricina Celui care a fost slăvit în ea și pătimește acum? Ce însemnau apoi celelalte lucruri descoperite, dar care n-au putut fi văzute? Așadar în ceasul al treilea, după cum spune dumnezeiescul
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]