916 matches
-
os, metal - mobilier - costum popular - ceramică - unelte - obiecte de cult - pictură pe sticlă - ouă încondeiate - recuzita a obiceiurilor - produse de artizanat contemporan - schițe, desene, cărți poștale, ilustrate, fotografii - înregistrări audiovizuale f) Colecțiile ecleziastice: ... - piese și obiecte de cult - mobilier, altare, catapetesme - sfeșnice, candelabre - cărți, documente, manuscrise, incunabule - icoane - picturi murale, mozaicuri, vitralii - tablouri, ilustrații, tipărituri - costume, podoabe, tapiserii, covoare - inscripții și monumente funerare - înregistrări sonore și video g) Colecțiile arheologice: ... - rezervațiile în situ - piese netransportabile conservate în situ - piese din săpăturile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/116404_a_117733]
-
de corabie, care simboliza speranța creștină. Bisericuța nu a fost pictată la exterior nici la interior, a fost vopsit interiorul în anii 1895, 1904 și 1919 ,când a fost „înoită” după „chipul” ei vechi de preotul econom stavrofor Dumitru Furtună. Catapeteasma datează din 1794,după cum se află scris sub icoanele împărătești Stilul picturii catapetesmei este cel bizantin, în ulei având caracteristicile sfinților ortodocși cu fețele subțiate de post și trăire duhovnicească, a fost spălată și lăcuită în anul 1895, când s-
Biserica de lemn din Dorohoi () [Corola-website/Science/312267_a_313596]
-
nici la interior, a fost vopsit interiorul în anii 1895, 1904 și 1919 ,când a fost „înoită” după „chipul” ei vechi de preotul econom stavrofor Dumitru Furtună. Catapeteasma datează din 1794,după cum se află scris sub icoanele împărătești Stilul picturii catapetesmei este cel bizantin, în ulei având caracteristicile sfinților ortodocși cu fețele subțiate de post și trăire duhovnicească, a fost spălată și lăcuită în anul 1895, când s-a aflat și inscripția de mai sus. Între obiectele de cult în afara de
Biserica de lemn din Dorohoi () [Corola-website/Science/312267_a_313596]
-
cu draniță. În anul 1970 bisericuța a fost închisa până în anul 1995, când a fost numit preotul Ifrim Catalin slujitor la această biserică. A fost începută lucrarea de restaurare a bisericii, au fost reconstruite clopotnița și pridvorul; a fost restaurată catapeteasma; a fost înzestrată biserica cu mobilier bisericesc (strane,mese), icoane, veșminte; au fost curățați pereții interiori de straturile succesive de vopseaua care se înnegrise; în exterior a fost amenajat trotuarul din jurul bisericii; în față a fost pusă piatră; a fost
Biserica de lemn din Dorohoi () [Corola-website/Science/312267_a_313596]
-
și a fost supraînălțat turnul clopotniță. În anul 1847, pe latura de sud a incintei, la etaj, a fost amenajat un paraclis cu hramul Nașterea Maicii Domnului și Duminica Tuturor Sfinților. Paraclisul a fost sfințit la 31 august 1847, iar catapeteasma sa a fost adusă de domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) de la Mănăstirea Bisericani. Între anii 1858-1862, în timpul stăreției maicii Tavefta Ursache, s-au efectuat lucrări de reparații și de extindere a bisericii: au fost desființate zidurile interioare dintre naos și pronaos
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
Agapia Veche. În mănăstire au fost organizate o școală de patru clase pentru surorile tinere, ateliere de covoare și broderii, precum și o școală de pictură bisericească unde a predat Nicolae Grigorescu. În anul 1873, stareța Tavefta a îmbrăcat icoanele din catapeteasmă în argint, precum și icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni. La 23 iulie 1903, un nou incendiu a produs pagube mănăstirii: au ars chiliile din incintă, clopotnița, acoperișul bisericii mari și 16 case din afara incintei. Biserica a fost reparată la începutul
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
află un turn clopotniță cu două etaje, având la primul etaj o prispă continuă cu arcade elegante și coloane de lemn dispuse în linie. Pe latura sudică a incintei se află Paraclisul „Nașterea Maicii Domnului”. În paraclis se află vechea catapeteasmă cu picturi din secolul al XVIII-lea a Paraclisului „Sf. Gheorghe” de la Mănăstirea Bisericani. Principalul element al complexului este Biserica „Sf. Voievozi”, care are plan triconc. Edificiul este construit pe temelie de piatră brută, cu ziduri din piatră și cărămidă
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
odăi de șezut”. Contractul a fost semnat la 2 aprilie 1858 și prevedea un termen de cel mult șase luni pentru terminarea lucrărilor. Tânărul își asuma o serie de îndatoriri speciale cum ar fi aceea de a zugrăvi icoanele de pe catapeteasmă „chiar cu mâna me” sau de a face icoanele împărătești pe o „tablă de aramă ce ni se va da de monastire” și își lua drept ajutoare pe meșterul italian Luis Girardelli, zugrav de ornamente, și pe fratele său Ghiță
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
de deasupra pereților, bolțile, cupolele, pandantivii și arcurile ce separă diversele părți ale bisericii reprezintă o formă de artă nemaiîntâlnită la noi până atunci. Departe de a avea statutul unor reluări la dimensiuni mai mari ale scenelor ori ale icoanelor catapetesmei, ele tind să devină tablouri de importanța celor pe care artistul le studiase prin intermediul gravurilor. Tendința realistă în zugrăvirea chipurilor de sfinți este din ce în ce mai evidentă și Grigorescu lucrează în continuare după modele vii, ce-i oferă, după cum el însuși spune
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
a fost pictat în interior, în tehnica frescă, între anii 1969-1974. Începând din 1999 s-au efectuat o serie de lucrări de reparații, renovare și extindere ale edificiului bisericii, sub supravegherea preotului paroh Ștefan Ropotă. În 1999 s-a înlocuit catapeteasma veche cu una nouă, din lemn de stejar și de trandafir. Biserica a fost extinsă prin adăugarea unui nou pridvor de aproape 150 metri pătrați, cu două nivele, la etajul superior urmând să se amenajeze o bibliotecă parohială. Pereții exteriori
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
și naos se află un perete străpuns de ușă dispusă în ax. Aceste încăperi au bolți semicilindrice în stil romanic, întărite prin patru arcuri dublouri paralele, sprijinite de pilaștri formați din mănunchiuri de câte trei coloane angajate în pereții laterali. Catapeteasma bisericii datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (1792), fiind realizată cu cheltuiala lui Ieremia Jicnicerul, proprietarul de atunci a moșiei de la Bălinești. Ea este lucrată din lemn de tei și alcătuită din trei rânduri de icoane. Este împodobită cu
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
este o școala primară - Nr. 4 Cucova. Biserica parohială locală are hramul "Adormirea Maicii Domnului" și se află pe locul uneia mai vechi - demolate. Noul lăcaș de cult este pictat în tehnica frescă de către pictorul Constantin Zafiu, fiind împodobit cu catapeteasmă și mobilier - sculptate din lemn de stejar Despre toponimul Cucova circulă o legendă , conform căreia după lupta de la Războieni, Ștefan cel Mare numind mai multe locuri din zonă dupa numele celor șapte feciori ai Vrâncioaiei, a dat locului numele unuia
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
deasupra ferestrelor. Firide mici se înșiruie sub cornișa puternic profilată. Biserica are o turlă mare pe naos și două mai mici pe pronaos.În interior este pardosită cu dale din marmură de Carara albe și roșii și pictată în frescă.Catapeteasma este din cărămidă și brâie din marmură de Carrara. Amvonul este din aceeași marmură iar policandrele din bronz masiv.
Catedrala arhiepiscopală din Galați () [Corola-website/Science/332860_a_334189]
-
biserica la forma actuală, au făcut turnul bisericii și clopote noi, au construit pridvorul și intrarea prin partea de sud, iar în partea de vest, au mărit naosul, biserica căpătând forma actuală. Tot între anii 1896-1904 a fost construită și catapeteasma actuală de către preotul Șofronie de la Mănăstirea Agapia Veche, care era pictor. Printre primii preoți care au slujit la această biserică a fost părintele Cozma și Vasile Apopi, apoi părintele Onișoru (1890-1910). Până în anul 1910, biserica aparținea parohiei Moișa. După moartea
Biserica de lemn din Groși, Neamț () [Corola-website/Science/312724_a_314053]
-
în jurul anului 1870, lângă conacul boieresc. Pe peretele sudic al pridvorului a fost pictată o pisanie cu ctitorii bisericii: Nicolae, Vasile, Matei, Iancu, Catinca și Pulheria Cantacuzino, Elena Ghica, Radu Beller, Dumitru și Adela Popa. Lăcașul de cult are o catapeteasmă din lemn de tei. În primul deceniu al secolului al XXI-lea, a fost construită o clădire socială și s-a pictat interiorul bisericii de către pictorul Gheorghe Vartic. În anul 2007 preotul Cristian Rotaru plănuia realizarea unui mic muzeu cu
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Hoisești () [Corola-website/Science/322061_a_323390]
-
biserică a fost restaurată de Dr. Ioachim Miloia, arheolog și doctor în istoria artei al Academiei Belle Arte din Roma, care pe atunci era directorul muzeului din Timișoara. La restaurarea picturilor a fost ajutat de profesorul de pictură Iuliu Podlipny. Catapeteasma care desparte altarul de naos este sculptată din lemn de tei, în stil rococo, într-un format baroc autentic. Autorul acestui iconostas a rămas necunoscut. În anul 1936, pictorul Ioachim Miloia restaurează icoanele din biserică și Eugen Spang poleiește cu
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
1810 și amplasat în clopotniță, pe el aflându-se următoarea inscripție: "„Acest clopot s-au făcut în numele ierarhului Nicolae din satul Fundu Moldovei de ctitori protoiereu Gavril Ciupercovici Bucovina și s-au cumpărat, Ioniță Șuiu, Ioniță Nicula, Gheorghe Șelvari - 1810”". Catapeteasma a fost pictată în anul 1818, după cum indică o inscripție de pe icoana Maicii Domnului. Crucea meșterului Ioniță Șalvari se află în curtea bisericii, pe ea aflându-se următoarea inscripție scrisă în limba română cu caractere chirilice: "„Supt aciast sf cru
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
caractere chirilice: "„Supt aciast sf cru(ce) odihnesc robi(i) lui Dumnezeu Ioniță Șălvar. Cu bunul său soț Maria Hasnăș. Acești multe bunătăți au făcut, adecă, o biserică din nou la Cîmpulung, o biserică din nou la Cîrlibaba și o catapeteasmă nouă la Fundu Moldovei. Vecinică lor pomenire”". În anul 1910, localnicul Simion Mândrilă a donat bisericii un clopot de 2.000 kg, dar acesta a fost topit în primăvara anului 1918 de autoritățile militare austriece pentru a folosi bronzul la
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
află două ferestre, dispuse în axele absidelor laterale (0.35x0.90 metri). Deasupra naosului se află o turlă octogonală în care s-au practicat patru ferestre încheiate la partea superioară în unghi. Altarul are o absidă de formă pentagonală, iar catapeteasma dispusă avansat (cu 1.10 metri față de decroșul absidei) formează în părțile laterale două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). În această încăpere se află o singură fereastră, dispusă în axul absidei (0.40x0.95 metri). Pe latura
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
a fost un student eminent este faptul că numele său a fost gravat pe placa de onoare a Institutului. În 1921, a fost membru fondator al Sindicatului Artelor Frumoase și ulterior vicepreședinte al acestuia. Prima sa lucrare importantă a fost catapeteasma pentru pavilionul românesc de la Expoziția Universală de la Paris (1900). În 1921 a ridicat, împreună cu arhitectul Arghir Culina, monumentul "”Avântul Țării”", care se află și astăzi în Piața Walter Mărăcineanu, în apropierea Grădinii Cișmigiu din București. Lucrarea a fost construită în
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
o grinză transversală, în care s-au făcut decupări după linii curbe, înlănțuite în golul central de trecere și care este împodobită cu un simț artistic remarcabil. Monumentul prezintă numeroase elemente decorative sculptate în lemn. Printre acestea sunt de menționat catapeteasma, un policandru din lemn strunjit, policrom, precum și grinda despărțitoare dintre naos și pronaos, acestea provenind din vechea biserică. În cimitirul satului se intră printr-un turn clopotniță de zid construit în anul 1943 de către Alice Stîrcea în memoria fiului său
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
36 de zile. Lăcașul, o construcție spațioasă din lemn, în plan triconic, cu pridvor închis, pronaos și altar. Înălțimea până în vârful turlei este de 19 m. Pictura în frescă a fost realizată de Dorel Beșleagă din Sibiu în anul 1998. Catapeteasma din lemn de stejar a fost sculptată de meșteri din Vânători-Neamț, la fel și iconostasul și mobilierul. Biserica a fost sfințită cu hramul „ Acoperământul Maicii Domnului” chiar în ziua de prăznuire, la 1 octombrie 2000, de către Prea Sfințiul Visarion Rășinăreanul
Mănăstirea Dejani () [Corola-website/Science/312436_a_313765]
-
află o boltă semicilindrică, din care se înalță o turlă octogonală (pe axa transversală ce unește cele două abside), înaltă de 4 metri și având patru ferestre în cele patru puncte cardinale. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, catapeteasma fiind avansată cu 1,15 m în naos, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. În această încăpere au fost amplasate două ferestre: una în axa absidei (0,60x1,00 m), terminată în semicerc
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
și cărămidă aparentă de la Ciurea, fiind acoperită cu țiglă. Sub cornișă, edificiul este înconjurat de o friză în care se repetă trei însemne heraldice: stema județului Botoșani - coasa, a Moldovei - capul de bour, și a Regatului României. Mobilierul de lemn (catapeteasma, strana arhierească, 14 strane obișnuite, două iconostase, două analoghii și balustrada de la loja corului) a fost confecționat de sculptorul danez Peer Merloe la Mănăstirea Văratec. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați de Petre Remus Troteanu (1885-1957). Iconografia lăcașului de
Biserica Sfinții Voievozi din Ipotești () [Corola-website/Science/320902_a_322231]
-
conservare, păstrând hramul „Cuvioasa Parascheva”. Corpul bisericii este realizat din piatră brută, iar turnul este din lemn. Zidurile sunt groase atingând dimensiunea de 90 cm și acoperișul este cu o învelitoare din draniță (șindrilă). Piesa cea mai valorosă o reprezintă catapeteasma (iconostasul) realizat din lemn de tei, sculptat, traforat și pictat; iconostasul are la bază 6,6 m iar înălțimea de 6 m. După cum rezultă din inscripția chirilică de pe icoana de pe prestol, iconostasul este opera artistului Ștefan Zugravul care o semnează
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Cetățele () [Corola-website/Science/330805_a_332134]