958 matches
-
dărui, Dar cu decență! Amici... puțini... zgârcit ai fost Sfinție, Când mi i-ai dăruit de cald să-mi ție... De bună seamă, Dar de dușmani, am parte prin tot locul Și ne iubim nespus... arză-i-ar focul! La cataramă! De cănd mă știu, m-am îndemnat cu tocul Și scriu că am ce scrie prin tot locul, Idei de rău, de bine... Dar am muncit degeaba vreme lungă N-am câștigat decât... să îmi ajungă Pentru pâine! M-am
REPERE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349126_a_350455]
-
Să trăiți bine, șefu’! - Mda! Merge mai bine așa... Următorul! - Sunt plutonierul Vijelie de la jandarmerie... - Lasă că știu de unde ești, ce naiba?! îl întrerupse agentul-șef principal pe subofițerul de jandarmi, care, îmbujorat la față și greoi în mișcări, își regla catarama pe centura ce nu prea-i cuprindea uniforma-i purtătoare de buzunare și buzunărașe pline de articole de intervenție rapidă și de întreținere personală. Ai ceva de raportat? - Nu am nimic de raportat. Dumneavoastră ordonați și eu execut... - Bravo, plutonier
D ALE POLIŢIEI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349289_a_350618]
-
artizanat, un set de masă și o ie din borangic pentru Suzana, un portmoneu din piele pentru tatăl vitreg și pentru Andraș - eu îi ziceam Andrei - o curea lată din piele de toval[iv] cu desene imprimate prin presare și cataramă turnată din bronz. O cumpărasem de la un vaporean, special pentru el, căci adolescenții purtau așa ceva la blugi. Seara, ne-am întâlnit cu toții în bucătarie, la un coniac românesc adus de mine, fiind una dintre puținele mese servite de toți la
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
puținel la trup, care părea a fi prin clasa a patra sau a cincea. Purta o geacă matlasată din fâș de culoare bleumarin, cam lunguță încât îi venea mult prea jos față de mijloc, cu croială aproape dreaptă, doar cu două catarame la șolduri. Pantalonii bleumarin închis, călcați la dungă, erau dintr-o stofă bună la calitate, ca și geaca. Pantofii din piele neagră, dați cu cremă și lustruiți, îmi aminteau de cumnatul meu, ofițer în armată. Îmbrăcămintea lui mă deruta, știind
SUNT TÂNĂR, MAI AM TREI ANI PÂN LA SUTĂ , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347701_a_349030]
-
își ia în primire lenjeria de corp de un alb dubios, pantaloni și vestonul din postav gros, roase de instrucția celor de dinaintea lor, bonete militare cu stema țării în frunte, veste kaki, centuri din piele învechite și grele îngreunate de catarame din fier și bocanci și mai grei cu talpa țintuită în potcoave soldățești menite să oblige soldatul român la un pas ferm, energic, astfel încât inamicul să se înfioare încă înainte de a avea intenții războinice, atunci când va spiona parăzile militare. Hainele
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]
-
Titi, „copilul de mingi” de mai ieri avea în afara terenului de joc, încă din copilărie, o „pasiune” (deprindere?) comună tuturor copiilor mai mărișori - cocoțatul în copaci și mai ales în pomi fructiferi, însă el era ca nimeni altul, amic la cataramă cu „merele de la Mitică” care-i burdușeau buzunarele și-i înghighinau cămașa cu burtieră ce-o sumețea peste pantalonii scurți de doc, cu care pleca creanga dis-de-dimineața de acasă sau mai fugea de la fân din lunca ogradei de la Sătic. Trecut
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
în românește, îl pune tot pe masa de lucru. Aici el asociază, deduce, rescrie, șterge, are probleme de conștiință, fumează trabuc și bea cafele, decupează, desface și lipește texte, poze, caricaturi. Se ceartă. Intrigă. Dărâmă și cunstruiește. Face gazetărie „la cataramă”! Acum, în zilele astea, ca și ieri, ca și alatăieri, ca și în urmă cu un an, cu doi sau cu douăzeci și doi, ori douăzeci și patru, el face nu un reportaj sau două. Nu face, să zicem, un ziar. Nu
AL MIRODAN – UN MONUMENT de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350799_a_352128]
-
cuie, ținte, scoabe), obiecte de întrebuințare curentă (vase, strecurători, cuțite), piese de harnașament (psalie, zăbală) sau arme (pumnale, vârfuri de sulițe și săgeți). Aici putem adăuga și variatele piese de îmbrăcăminte sau podoabele realizate din fier, bronz și argint (verigi, catarame, brățări, inele, fibule). Un loc aparte îl ocupă doi cercei și un colan cu pandantive din aur, scoase la iveală de către căutătorii de comori și recuperate cu greutate de către autoritățile statului. Monede romane din argint s-au găsit în interiorul și
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
cumpere costum și bocanci. Dar a venit cu sumanul cel nou, care chiar îl „aranja”. Mama purta șaluțul (broboada) cu câmp negru și fasolele galbene, bundița tivită cu blăniță de vulpe, catrință și botinele ei negre cu puțin toc și catarame galbene. Mie mi se părea cea mai frumoasă femeie din tot localul. Ni s-a spus că în saloanele de sus mai e o nuntă și un botez. Eram lângă intrare și admiram toaletele damelor care urcau sau coborau să
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
flaușat cu mâneci lungi, în carouri decolorate, ce abia se mai disting, croită cândva pentru un trup cu mult mai viguros. Pantalonii, și ei prea largi, sunt susținuți cu o curea înnegrită de timp, lată de trei degete, având o cataramă în formă de pajură bicefală, turnată din alamă, și două rânduri de perforații. Postavul lor albăstrui e ros în dreptul genunchilor până la urzeală. Are picioarele vârâte în saboți de lemn, ale căror fețe sunt prinse de talpă cu niște cuie mari
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
ghearele. Pe când gândea acestea, sclavul nubian intră în încăpere și îi spuse procuratorului că Arhiereul Caiafa trimisese pe cineva împreună cu o casetă. Doi legionari pătrunseră în încăpere și puseră la picioarele lui Ponțiu Pilat un cufăr învelit în piele, cu catarame din aramă și ținte de fier. Capacul fu rididicat. În cufăr se afla o importantă sumă de bani. Ponțiu Pilat, care nu părea a fi impresionat, desfăcu biletul care avea pecetea arhiereului Caiafa pe el. ,, Iată suma de bani pe
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
încă din timpul când se pregătea pentru examenul de licență. Era un costum frumos, cu sutienul prevăzut cu șnururi de legare la spate și ceafă și cu partea frontală drapată fin. Atât slipul cât și sutienul erau frumos decorate cu catarame de efect. Slipul era total căptușit cu material poliester. Avea cupele dintr-un material combinat între poliamidă și elastan de culoare azurie la partea de jos iar slipul la partea de sus, și cu fluturași cu aripile pictate multicolor, împrăștiați
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
desăvârșit, frumos decorată cu strasuri, având cupe întărite pentru decolteul ce scotea în evidență doi sâni minunați. Bretelele reglabile erau de asemeni decorate cu strasuri ce continuau desenul semirotund de pe piept, împreunându-se sub sâni. O poșetă neagră, cu o cataramă patinată și închizători metalice de aceeași nuanță și material, se asorta cu rochia și pantofii decupați, din piele neagră întoarsă. Pe mâna stângă avea o brățară lată ce se completa ca set cu bijuteria de pe inelarul mâinii drepte. La gât
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
Întotdeauna m-am mirat cum putea el să facă totul cu mâna stângă, încercam și eu dar nici apă nu puteam să beau cu cana în stânga, o vărsam pe mine, pe jos, pe când el mânca, bătea coasa, ascuțea sapa, închidea cataramele de la căpestre doar cu stânga, în ochii mei era un vrăjitor, mai ales iarna, când pe masa de croit întindea blăni de oaie pe care desena linii cu creionul chimic, tăia, cosea cu ață de fitil trasă peste un ghem
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
și un fel de rochie lungă cu mâneci de culoare albă, fie din fustă de lână și ciorapi de culoare roșie cu aplicații de negru și alb, o vestă lungă, din lână, de culoare neagră, cu șnur roșu pe margine, catarame mari, metalice, stil pafta, traistă. Muzeul conține o colecție bogată de planșe și fotografii care prezintă aspecte importante din istoria Nessebarului, din care vom încerca să prezentăm o bună parte în traducere românească. Pentru o bună înțelegere a specificului etnografic
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
obiceiuri, reușind chiar să impună o parte din ele și în rândul băștinașilor. Ei purtau îmbrăcămintea lor tradițională, pentru femei alcătuită din: cămașă albă lungă (Koshulya), rochii lungi din lână, fără mâneci, decorate cu împletituri roșii, șorț colorat, curea cu catarame și o maramă albă sau neagră, în funcție de vârstă. Bărbații purtau pantaloni bufanți, brâu din lână, jachete din bumbac și ciorapi din lână. În ceea ce privește vestimentația în perioada Renașterii Naționale Bulgare, mai ales în jurul anului 1860, când majoritatea populației era de origine
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
vrei să mă vadă tot mică și proastă! i-am răspuns grăbită când stăteam cu palmele întinse să-mi toarne apă să mă spăl pe față. -Gogule, adu tu vaca! i-a strigat mamaie când mă chinuiam să-mi închid cataramele sandalelor pe care mi le cumpărase mami, înainte să plec în tabără. -Du-te, maică, în teneși! mi-a spus mamaia cu părere de rău. Nu i-am răspuns nimic, dar în sinea mea eram supărată pe ea că îmi făcea
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
Popescu ieși cu borcanul gol. Gabi se așeza pe marginea patului. I se făcuse pielea pe brațe că cea de găină. După un timp auzi pași în hol. „E Popescu”, gândi. Însă în pragul ușii apăru Bița care își prindea cataramă de la cureaua pantalonilor. Gabi îl privi întrebător. Bița s-a lipit de țocul uși zâmbind. Dă-te la o parte. Trebuie să vină Popescu cu vin. Chiar atunci Popescu inpinse cu piciorul ușa. Aducea într-o mână canceul cu vin
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
să-mi arate adevărul despre Mesia. *** Procuratorul Ponțiu Pilat se trezi foarte de dimineață în acea zi. Nici măcar nu se luminase când se ridică din pat. Se îmbrăcă încet cu o altă tunică și își încheie centura din piele cu catarame de argint pe care se puteau distinge cei doi P, una din litere fiind întoarsă. Se încălță încet cu caligele sale albe își atașă doar un pumnalul (pugio) la centură, apoi ieși din apartamentul său și se îndreptă spre camera
AL NOUALEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357801_a_359130]
-
bătând din palme pentru ca sclavul nubian să intre. Centurionul însă făcu un semn cu mâna arătând că nu mai avea aer. Respira din greu în urma efortului ținându-se cu o mână de piept iar cu cealaltă încerca să-și scoată catarama căștii galea. -Ajută-mă să mă îmbrac, spuse Ponțiu Pilat către sclavul nubian. Acesta îi aduse o lorica musculata de culoare neagră care avea pe piept doi grifoni de argint aflați față în față iar deasupra lor cele două monograme ale
AL NOUALEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357801_a_359130]
-
structuri, care, cândva, cu mii de ani în urmă, s-ar fi născut din fluvii de lavă... Și-a strâns curelele bocancilor, a împerecheat copcile costumului, trăgând cu mișcări sigure toate fermoarele și a fixat cu precizie rucsacul, strângându-i cataramele cu mare atenție. Nu ar fi știut să spună de unde are ori când și cum a îmbrăcat acest costum complet de alpinist, cert este că manifesta pricepere și siguranță, așa încât s-a apropiat de acel versant și a început escaladarea
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357794_a_359123]
-
românește, îl pune tot pe masa de lucru. Aici el asociază, deduce, rescrie, șterge, are probleme de conștiință, fumează trabuc și bea cafele, decupează, desface și lipește texte, poze și caricaturi. Se ceartă. Intrigă. Dărâmă și construiește. Face gazetărie la cataramă ! Acum, în zilele astea, ca și ieri, ca și alaltăieri, ca și în urmă cu un an, cu doi sau douăzeci și doi, ori douăzeci și patru, el nu face un reportaj sau două. Nu face, să zicem, un ziar. Nu! Mirodan
„ÎNTÂLNIRILE” MELE CU AL. MIRODAN.. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358033_a_359362]
-
cultivă pe corpul meu contorsionat presărat cu pietriș complet arid vița de vie, încât până și la New York i-au dedicat o expoziție întreagă cu fotografii, care mai de care mai frumoase. Iar cu artele frumoase sunt oricum prietenă la cataramă, de când l-am adăpat la sânul meu pe César Manrique, artistul care m-a adorat cel puțin la fel de mult cât l-am iubit și eu. Sunt eu frumoasă de la natură, cu toate fațetele mele dure și contradictorii, dar podoabele multicolore
LANZAROTE – CERERE IN CĂLĂTORIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357506_a_358835]
-
îi mai întâlnești și-n carne și oase, mai ales pe Mozart, care pare să aibă program încărcat vânturându-se pe corsoul vienez - renumita Kärntnerstrasse - și făcând deliciul turiștilor, nu numai japonezi. În costum cu pantaloni-pană, redingotă și pantofi cu cataramă, bineînțeles cu perucă albă, e oricând gata să se tragă în chip cu străinii încântați de cunoștință. Amețiți de atâta forfotă și arhitectură domnească, ne-am trezit admirând o construcție de sticlă și fier forjat, îmbinată grațios ca un minicastel
CRĂCIUN VIENEZ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359492_a_360821]
-
prezent. În termenii locali - în funcție de ținut, aceste țesături sînt numite: „aba”, „suman”, „șîiac” etc. Din aceleași materiale erau confecționate și straița sau desagii de carat hrană sau alte produse. Din fier, dacii confecționau diferite accesorii pentru vestimentație cum ar fi catarame, nasturi, fibule etc. Din materiale mai ieftine se confecționau podoabe destinate celor cu o poziție socială mai joasă, iar din bronz și aur celor din clasele privilegiate. Cele mai multe podoabe erau din argint și se foloseau pentru prinderea pelerinelor (atît la
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]