268 matches
-
care deschide o școală, în vremea prozei de călătorie, e dramatizarea peripețiilor voiajului. Moș Nechifor Coțcariul sau, mai tîrziu, Gaițele ies din aceeași căciulă. Așadar, Chirița pleacă la Iași, să-și procopsească fetele. La intrarea în tîrg, fiind barieră și catastif, se aleg, toți, cu alte nume: "Crița, Răstița, Lăpșîța și Gurluiță Brînzoi! Da'... a dracului nume!... Parcă se bat babele-n gură... Mă duc să-i torn în catastif." Iarna pe drumurile românești, aceeași de cînd se știe, le face
Școala femeilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9694_a_11019]
-
să-și procopsească fetele. La intrarea în tîrg, fiind barieră și catastif, se aleg, toți, cu alte nume: "Crița, Răstița, Lăpșîța și Gurluiță Brînzoi! Da'... a dracului nume!... Parcă se bat babele-n gură... Mă duc să-i torn în catastif." Iarna pe drumurile românești, aceeași de cînd se știe, le face bucuria întroienirii. Se dau jos să-mpingă, cad pe gheață, pierd surugiul și, în tot ghinionul, găsesc doi creștini (cartofori de soi), buni, își face Chirița socoteala, să-și
Școala femeilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9694_a_11019]
-
a ironiei lipsite de răutate, a umorului plin de înțelegere. Își apropriază memoria lumii prin text: lumea Mehadiei de altădată trăiește prin rîndurile Străjoțului, foaia domnului Nistor Dop, cu care autorul (diarist, biograf, "aproape istoric") s-a întîlni întîi în catastiful bisericesc al celor care locuiau în concubinaj, o întreagă istorie familială se naște din fotografii (din transpunerea lor în text, artă subtilă a medierii între imagine și cuvînt), dar și din notațiile de cărți poștale, succedîndu-se ca-ntr-un rafinat
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
și de raci. |sta umbla din casă în casă cu coșul de papură, dimineața cu pește, mai pe la amiază cu raci. Dl Ilie învățătorul se ducea la bătrîni acasă și îi întreba ce mai țin minte. Cercetase fără mare spor catastifele bisericii și își făcea curaj să-i scrie lui Nicolae Iorga. A prins el cîteva fire, că poate satul o fi fost numit așa de rușii lui Kiseleff, ori că țiganii care au plecat de aici în alte sate or
Istoria abandonată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8224_a_9549]
-
celor două state germane. Ce izbește la volum sînt trei însușiri: mai întîi, nu e vorba de un jurnal propriu-zis, adică de un laborator intim în care Grass își dospește veninurile din nevoia căpătării unui echilibru interior, ci de un catastif îndeosebi ideologic, consemnînd cu precădere evenimentele epocii: episoade istorice, figurile politice ale momentului, alături de reacția autorului la ele. În al doilea rînd, surprinde încăpățînarea cu care Grass se ridică împotriva ideii de întregire a Germaniei, ochiul cu care autorul contemplă
Însemnări de piază-rea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4420_a_5745]
-
la obiect, concis și fără urmă de empatie. De aceea, în loc de detalii vii dăm peste nume proprii, profesii, titluri de volume, seminarii, în totul o schelărie de generalități fără carne individuală și fără miros omenesc. E ca și cum ai deschide un catastif de procese verbale în care autorul dă declarații oficiale despre oamenii pe care, întîlnindu-i în viață, a avut nefericita idee de a-i încondeia. Cititorul vede cum prin fața ochilor i se perindă niște fantoșe abstracte fără altă identitate decît cea
Memorii albinoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6433_a_7758]
-
din proze cum sunt O vizită la castelul "Iulia Hasdeu", Mamă, Pastramă trufanda, O conferență, Povestea isprăvilor diplomatice ale dlui C. A. Rosetti, Smărăndița, Cum se înțeleg țăranii, "Națiunea română", O ședință la "Junimea" în ajunul Anului Nou, Dintr-un catastif vechi, Dă dămult... mai dă dămult... să nu fie selecționat pentru partea de dicționar, măcar ca mostră caracterologică, nici un personaj. Operatorul folosit, destul de tradițional, se poate reconstitui cu relativă ușurință. Convenția la care se raportează, paradoxal, Gelu Negrea e sensibil
Subiectivitate și predicație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7241_a_8566]
-
de noi au fost pline de doctori, filologi, personalități din domenii diferite, de studenți - nu la actorie - și de foarte puțini artiști din breaslă. S-au mîncat, după, covrigi calzi și s-a băut vin roșu ca sîngele vărsat pe catastifele păcatului. Frigul din hală dispăruse ca prin minune. Minunea teatrului. Vorba lui Einstein: "Sau crezi că nu există magie sau crezi că totul e magie...". Noi așa am văzut. Nimeni nu se dădea dus, deși, a doua zi unii aveau
Edinburgh semnează pactul cu Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6978_a_8303]
-
aduceam și firele de iarbă răsărite pe cîmp, norii îi mutam dintr-un loc în altul, și vîntul; număram totul - fiecare pumn de pămînt trecut dintr-o parte în alta a graniței îl consemnam aliniindu-l frumos în coloanele unui catastif deschis la o pagină moartă. Vameșii ne priveau în treacăt consemnînd în registrele lor sacii de pămînt cărați cu migală. Coloane de cifre răsăreau în registre, aliniindu-se ca niște soldați înainte de luptă; cîinii adormiți pe fîșia arată își ridicau
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
toamnă lungă, Castanele au țepii tot mai moi, Murate-n dup-amiezele de-oloi; Din urmă melcii vor să ne ajungă Și să ne-ntrebe ce mai știm de îngeri; S-au cam rărit și-apar numai spre seară Cu catastife pline de constrîngeri, Ca fără veste-n umbră să dispară, Lăsîndu-ne nedumeriți și singuri Să ne jucăm cu trupurile noastre Și-apoi să ne sorbim tăcuți din linguri Mîncarea din castroane vechi și-albastre Pe care Dumnezeu ni le-a
Poezii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6420_a_7745]
-
fotografii existente până atunci figurând în iconografia cărților lui Viorel Cosma (Nicolae Filimon - critic muzical și folclorist, Editura Muzicală, 1966) și George Ivașcu (Nicolae Filimon, Editura Albatros, 1977). Descoperirea sepulcrului lui Filimon nu a fost o întreprindere ușoară, întrucât în catastifele funebrei instituții nu apărea numele scriitorului. Am apelat la "responsabil" (de altminteri om de treabă) care, dotat cu însușiri detectivistice pe care nu i le-aș fi bănuit, m-a însoțit prin perimetrul central al cimitirului, cu cartea lui Ivașcu
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
scut cu suflet persan fetița cu chibrituri plânge întrebi de ce e cu putință limba înțelepților ca un aforism în aval întrebi de ce ucenicii toți au fugit ca un psalm rătăcit în savană un afluent al zilei e ochiul sacrificat în catastiful cu amintiri cum ai sculpta o ispită în majolică înlăuntrul acelor întâmplări radioase s-a arătat lucrul în sine și erai orb un ghepard cu pete de smalț ar fi trecut se zice printre oameni și ei n-au fost
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/8068_a_9393]
-
Emil Brumaru Greoi, însemn în catastif cuvinte Să nu le uit! Sleit, apă și linte Mănînc, departe tapițerii ținte Bat în mătasa după-amiezii sfinte. Și-o clipă mintea-n muzici se înmoaie... Apoi aud tablele zvîrlite la gunoaie. Aerul cade-n pîlniile strimte. N-am pic
Scrisoare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15982_a_17307]
-
neagră pe jos, lumînări roșii, bețișoare aromate cu miros de levănțică și de tămîie, muzică în surdină, de Johann Sebastian Bach... tot tacîmul. Și fără chelneri, barmani, animatoare sau alte accesorii inutile. Cobori 33 de trepte, intri, semnezi într-un catastif și primești o pelerină neagră, un papion violet și-o pereche de colți de vampir. Iți iei de la dozator o stacană de sînge proaspăt și te-așezi la o masă. Nimeni n-are treabă cu tine, e-o liniște mai
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6027_a_7352]
-
ierți pe urmă să-ți pară rău de tot cînd ieși în lume să porți o lacrimă cum un breloc. Una lîngă alta Una lîngă alta clipele strînse zgribulite spre-a traversa vremea cum o apă semnalmentele lor deja-n catastiful feribotului aerele lor fumurile lo r (fie și de țigară) dînd tîrcoale înțelesulu i apoi pe malul celălalt despărțindu-se mîngîindu-se clipele cu gesturi de rutină ca și cum ar mai fi împreună. Semn de carte Cît de tare transpiră copacii Parcului
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4487_a_5812]
-
de ce ar mai întârzia pe scări? Sensul e mai presus de orice avantaj al glisării. Borges însuși veghează în textul lui Oțoiu atunci când Vera are intuiția unei vaste grădini a "potecilor bifurcate" ("dialogurile și timpurile lor amestecate") sau chiar a catastifului întocmit de arhivarul universal, de Dumnezeul memoriei din Biblioteca Babel. Implicarea năucește, contemplarea are măcar parte de spectacolul extraordinar al magiei iluziilor ("Totul e să ai perspectiva respectivă, să știi să privești într-o pură epură.") Mă retrag, așadar, prudent
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
exegeții urmuzieni, fără excepție, dar care nu a spus prea mult interpretatorilor de până la noi. Este vorba de faptul că, la o vârstă fragedă, lui Urmuz i-a fost schimbat numele din Dimitrie Dim Ionescu-Buzeu, așa cum apare el înscris în catastiful de botez de la biserica domnească din Curtea de Argeș, în Dimitrie Dim Dumitrescu-Buzeu. Schimbarea de nume, întâmplată în clasa I-a - după mărturiile surorii sale, Eliza Vorvoreanu 1 - a fost făcută în exclusivitate din voința tatălui, doctorul Dimitrescu Ionescu-Buzeu, prezentat de cei
Noi argumente pentru redeschiderea „cazului Urmuz” by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/6181_a_7506]
-
conjecturale” ca un omagiu adus lui Borges. Prin analogie cu conjectura practicată de Borges ca alternativă a ipotezei științifice pentru a recupera imaginaț ia și fantezia, „însemnările” sale sunt „reconstrucții literare pornind de la câteva firișoare de nisip cuibărite într-un catastif al trecutului pe care mă străduiesc să le transform în perle de cultură, artificiale dacă trebuie”. Că nici literatura memorialistică nu este liberă de ficțiune ne convinge și Gabriel García Márquez. Viața, a afirmat el cu diverse prilejuri, nu poate
Scriitori hispanici și lecturile lor by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4126_a_5451]
-
cine, eu sunt un ce; în masa omenirii, eu sunt un număr trecut la statistica populației, și poate chiar acolo trecut cu vederea, fiindcă, la ultimul recensământ al populației Capitalei, mai la toți din mahalaua noastră au mers agenții cu catastifele, la mine n-au venit” (Momente, 1901, p. 94; s.n.). Termenul, preluat din franceză (fr. recensement), înlocuia mai vechiul grecism catagrafie: în volumul lui Ion Ionescu, Agricultura română din județul Dorohoi, 1866 (citat de Dicționarul limbii române, DA), cuvântul vechi
„Agenții cu catastifele“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5169_a_6494]
-
fără drept de apel, contrazicându-se la interval de doar două decenii, ilustrează relativitatea deciziilor în domeniul oscilației între plurale. Mai puțin veche și mai incertă e denumirea persoanei care adună datele recensământului: la Caragiale (mai aproape de epoca în care catastif era un termen administrativ neutru, standard), aceasta este agentul cu catastiful; în general, în ziarele din secolul al XIX-lea se preferă termenul agent („un cârd de agenți îl calcă în absență și dintr-un singur condei îi fac trei
„Agenții cu catastifele“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5169_a_6494]
-
decenii, ilustrează relativitatea deciziilor în domeniul oscilației între plurale. Mai puțin veche și mai incertă e denumirea persoanei care adună datele recensământului: la Caragiale (mai aproape de epoca în care catastif era un termen administrativ neutru, standard), aceasta este agentul cu catastiful; în general, în ziarele din secolul al XIX-lea se preferă termenul agent („un cârd de agenți îl calcă în absență și dintr-un singur condei îi fac trei bilete, unul de recensimânt...”, România liberă, 8.09.1885). Agentul cu
„Agenții cu catastifele“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5169_a_6494]
-
în general, în ziarele din secolul al XIX-lea se preferă termenul agent („un cârd de agenți îl calcă în absență și dintr-un singur condei îi fac trei bilete, unul de recensimânt...”, România liberă, 8.09.1885). Agentul cu catastiful este numit acum (în documentele oficiale ale Institutului de Statistică, v. recensamantromania. ro) recenzor; termenul a fost preluat de presă și a intrat în uzul comun, chiar prin știri de senzație („Recenzor băimărean agresat, în cadrul recensământului de probă”, stirilocale.biz
„Agenții cu catastifele“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5169_a_6494]
-
calde/ din locurile cu foc continuu/ unde se încearcă materia dacă e bună/ de facut din ea stele amare/ pești triști viețuiesc în adîncuri/ doar aici flăcările rănesc/ ling și scurma un ținut al fărădelegilor/ se dezagreghează concluzii/ trec în catastife legi nerespectate/ din cauza căldurii facerea geme/ nici un embrion nu răsare/ doar tendoane vechi și ispite/ minereuri tandre se desprind/ dintr-un conținut ce nu tinde/ spre ceva anume, ci spre destrămare: (Stele amare). Un pesimism futurologic prelungește infernalul "peste miliarde
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
un șir de considerații care izbesc prin plictiseala suverană pe care o inspiră. Chinuindu-te să le citești, nu-ți poți reprima impulsul de a-ți spune că, dacă aceasta e filosofia, atunci lumea nu ar pierde nimic ștergînd-o din catastife. Încă o dată se confirmă adevărul că la începutul reflexiei filosofice trebuie să existe un imbold liric, și că acolo unde imboldul lipsește, gîndirea e respingătoare prin rigiditatea cadaverică pe care o emană. Volumul are o halenă de spectru din care
Ultima suflare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5597_a_6922]
-
să-i dea de gol pe cei înstăriți, bancnote prăpădite, de nu le mai primea ni-meni, pînă și bucăți de ziar tăiate de-acasă și împăturite în pa-tru. Dacă s-a dus acasă la fiecare cu căldărușa și cu catastiful să-i scrie, ca să nu creadă careva că bagă el banii în buzunar, s-a ales doar cu cîteva sute de lei și cu promisiuni de donații. Își face preotul cîteva cruci cu limba după ce aude îndemnul pri-ma-rului și de-
Botezul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7236_a_8561]